13,356 matches
-
fi de mai multe tipuri: circuit deschis, circuit semiînchis, circuit închis sau circuit mixt. Din această categorie face parte, în primul rând, aparatul autonom cu circuit deschis la care amestecul gazos expirat de către scafandru este eliminat în întregime în mediul acvatic exterior. Acest tip de aparat furnizează scafandrului aer numai atunci când acesta inspiră, la o presiune egală cu presiunea hidrostatică corespunzătoare adâncimii la care se află. Este folosit în scufundările sportive și tehnice, civile și militare, atât de scafandri amatori cât
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
de presiune automat ce are rolul de a livra aer scafandrului la o presiune egală cu presiunea ambiantă. Aparatele de respirat sub apă cu circuit semiînchis sunt aparate la care o parte din amestecul gazos expirat este evacuat în mediul acvatic, cealaltă parte este reciclată și reintrodusă în circuitul de respirație după ce a fost trecută printr-un cartuș epurator unde este reținut bioxidul de carbon. Aparatele de respirat sub apă cu circuit închis, sunt aparate la care întregul amestec gazos utilizat
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
butelii, în timpul parcursului la suprafață. Pentru a putea rămâne un timp mai îndelungat într-o apă cu temperatură scăzută, scufundătorul va trebui să poarte costum de protecție termică pentru a păstra căldura corpului, prin limitarea pierderilor de căldură către mediul acvatic exterior. Alegerea tipului de îmbrăcăminte se face funcție de temperatura apei, tipul activității desfășurate sub apă și statura scafandrului. Costumul de scufundare poate fi umed sau uscat. Piesă de bază a echipamentului de scufundare folosită pentru contracararea flotabilității pozitive a costumului
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
liberă sau în apnee, este efectuată prin ținerea respirației fără un aparat autonom de respirat sub apă și reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare. Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. Scufundarea sub gheață este practicată în general în lacuri. Scufundarea în peșteri este scufundarea efectuată pentru explorarea și cercetarea peșterilor și sifoanelor submerse. Scufundarea la epave reprezintă cercetarea
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
fi: rezistență la oboseală, îndemânarea, perseverența, voința fermă, curajul, prudență, calmul, luciditatea, promptitudinea. Scufundarea liberă se învață în cadrul cursurilor specializate ale diferitelor organizații și asociații de profil și practicată în mod rațional. În cadrul cursurilor sunt însușite noțiuni teoretice asupra mediului acvatic, fizica și fiziologia scufundării în apnee, echipamentul specific și utilizarea acestuia. Scufundarea liberă se face în practică după o tehnică a cărei învățare și perfecționare necesită atenție și perseverența. Cele mai cunoscute activități de scufundare în apnee sunt explorarea, vânătoare
Scufundare liberă () [Corola-website/Science/313625_a_314954]
-
necunoașterea efectelor presiunii asupra organismului uman și a regulilor de scufundare ce se desprind din aceste efecte, cunoașterea insuficientă a echipamentului propriu de scufundare, improvizațiile de echipament și procedee, supraestimări ale posibilităților de care se dispune în timpul scufundării, necunoașterea mediului acvatic, precum și lipsa de exercițiu și antrenement. Adâncimea scufundării - Reprezintă adâncimea maximă atinsă în timpul scufundării. În lipsa unui computer de scufundare, la utilizarea unui tabel cu limite de durată și adâncime, se rotunjește adâncimea maximă efectivă la valoarea următoare din tabel din
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
a executării unei decompresii prea rapide. Bosaj - Sistem de egalizare a presiunii din urechi aflat în dreptul nasului la vizorul de scufundare. Bosajul permite strângerea nărilor din exteriorul vizorului cu mâna în vederea efectuării echilibrării presiunii din urechea medie cu presiunea mediului acvatic. Bulă - Forma sub care aerul expirat de scafandri cu aparat în circuit deschis iese spre suprafață. Busolă submersibilă - Piesă a echipamentului de scufundare autonomă utilizată de scafandri pentru orientare sub apă. Butelie - Componentă a aparatului autonom de respirat sub apă
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Consolă - Piesă a echipamentului de scufundare ce permite gruparea a două sau trei instrumente de scufundare. Costum de scufundare - Piesă de bază a echipamentului de scufundare cu rol de a păstra căldura corpului prin limitarea pierderilor de căldură către mediul acvatic exterior. Costumul de scufundare poate fi umed sau uscat. Criză hiperoxică (intoxicația cu oxigen) - Accident biochimic de scufundare ce se caracterizează prin manifestări asemănătoare crizei epileptice (convulsii violente și pierderea cunoștinței). Criza hiperoxică, denumită și hiperoxie acută, se poate manifesta
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
scafandrii autonomi cu aer comprimat. Aceștia pot respira prin tub pentru a economisi aer în timpul înotului la suprafață, spre și de la locul scufundării sau deasupra unei zone de scufundare. În momentul pătrunderii sub apă, aerul din tub iese în mediul acvatic exterior, iar apa din exterior pătrunde în tub. La ieșirea la suprafața apei, pentru a vida tubul de apa din interior, se pot folosi două metode:
Tub de respirat () [Corola-website/Science/313634_a_314963]
-
și aer). Efectele ecologice acute pot include decesul animalelor, păsărilor sau peștilor, precum și încetinirea creșterii plantelor sau moartea acestora; aceste efecte sunt observate la 2-4 zile de la expunerea animalelor sau plantelor la acest acid. Efectele pe termen scurt asupra vieții acvatice, plantelor, păsărilor sau animalelor terestre nu au putut fi evaluate datorită datelor insuficiente. Acidul clorosulfonic reacționează exploziv cu apa, producând nori de acid clorhidric și acid sulfuric; vaporii înțepători sunt toxici și foarte iritanți în contactul cu ochii, membranele mucoase
Acid clorosulfonic () [Corola-website/Science/313649_a_314978]
-
Costumul de scufundare este folosit de către scafandru pentru protecție termică, pentru a păstra căldura corpului, prin limitarea pierderilor de căldură către mediul acvatic exterior reprezentând cel mai bun mijloc de prevenire a accidentelor datorate frigului. Cu ajutorul unui costum de protecție termică scafandrul are posibilitatea rămânerii unui timp mai îndelungat într-o apă cu temperatură scăzută. Pentru mai multă protecție scafandrul poate purta pe
Costum de scufundare () [Corola-website/Science/313653_a_314982]
-
tip de costum poate cauza o coborâre necontrolată în cazul pierderii aerului din costum, sau o ridicare necontrolată (urcare „în balon“) în cazul pierderii centurii de lestare. Utilizarea costumului uscat cu volum variabil permite efectuarea de scufundări în orice mediu acvatic fie mare sau lacuri de munte și în orice anotimp chiar și în timpul iernii sub gheață fără apariția frigului și a simptomelor de hipotermie. În anul 1946 Jacques-Yves Cousteau pune la punct costumul cu volum constant. Fabricat din cauciuc vulcanizat
Costum de scufundare () [Corola-website/Science/313653_a_314982]
-
și menținerea unei pelicule subțiri de apă între neopren și pielea corpului. Această peliculă de apă se încălzește de la corp atingând temperatura de confort, iar neoprenul, prin calitățile lui de izolator termic, limitează pierderile de căldură ale corpului către mediul acvatic exterior. Un costum umed din neopren, care nu este prevăzut cu o căptușeală dintr-o țesătură corespunzătoare și care nu se mulează bine pe corp, permite apei să circule între corp și costum, fiind înlocuită cu apă rece din exterior
Costum de scufundare () [Corola-website/Science/313653_a_314982]
-
o căptușeală dintr-o țesătură corespunzătoare și care nu se mulează bine pe corp, permite apei să circule între corp și costum, fiind înlocuită cu apă rece din exterior, aceasta conducând la creșterea pierderilor de căldură dinspre corp către mediul acvatic exterior și deci la apariția relativ rapidă a senzației de frig. Un costum realizat dintr-un cauciuc prea puțin elastic și prea strâmt pe corp, conduce la o reducere importantă a mobilității scafandrului în timpul activităților subacvatice. De asemenea, un costum
Costum de scufundare () [Corola-website/Science/313653_a_314982]
-
angrenaje la un ac indicator ce se va deplasa pe scala gradată a cadranului indicând adâncimea de imersie. La unele profundimetre transmiterea presiunii exterioare către elementul elastic se face printr-o priză de presiune (un orificiu) care comunică cu mediul acvatic exterior, iar la profundimetrele mai moderne transmisia presiunii către elementul elastic se face prin deformarea carcasei exterioare și prin intermediul lichidului cu care este umplută. Unele modele de profundimetre cu element elastic au încorporate un al doilea ac indicator, numit ac
Profundimetru () [Corola-website/Science/313645_a_314974]
-
cauciuc flexibil. Pe fața exterioară a membranei aflată în contact cu apa din exterior, apasă un arc tarat astfel încât să mențină membrana nedeformată pentru o presiune a aerului pe fața interioară a membranei cu 8 ... 12 bar superioară presiunii mediului acvatic exterior. Principiul de funcționare Atunci când scafandrul inspiră, presiunea din camera de joasă presiune și deci de pe fața interioară a membranei, scade, iar acțiunea combinată a presiunii apei și a arcului tarat asupra membranei împinge clapetul permițând debitarea aerului în camera
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
imagine model DIN) Tipuri de etaj II Etajul al doilea poate fi cu clapet amonte sau cu clapet aval. Este prevăzut în interior cu o membrană din cauciuc la care una din fețe se află în contact cu presiunea mediului acvatic exterior. Principiul de funcționare La inspirația scafandrului prin muștiuc, pe cealaltă față a membranei se creează o depresiune care permite ca sub acțiunea presiunii apei din exterior să se producă o deformare a membranei către interior, prin aceasta acționându-se
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
se va deschide în sens contrar sensului de circulație al aerului din circuitul de joasă presiune rezultând o ușoară jenă la inspirație. Amestecul gazos expirat de scafandru va fi evacuat, prin intermediul unei supape unisens și a unui deflector, către mediul acvatic exterior. Deflectorul are rolul de a dirija bulele de gaz evacuate în apă, către părțile laterale ale vizorului astfel încât să nu fie incomodată vizibilitatea scafandrului. Este în general asemănător cu cel cu clapet amonte și are un principiu de funcționare
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
direct în apă, iar viteza de ridicare de la adâncimea de lucru la primul palier este de 15 m/min. Ultimul minut al fiecărui palier va fi utilizat pentru ridicarea la palierul următor. Când se efectuează scufundări cu aer în medii acvatice situate la diverse altitudini, (scufundare la altitudine), cum ar fi lacurile de munte, decompresia se poate face utilizând tabele specializate elaborate în cadrul școlii elvețiene de scufundare, tabele testate și verificate în cadrul Laboratorului Hiperbar de pe lângă Centrul de Scafandri Constanța (tabelul Bühlmann-700
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
munte, decompresia se poate face utilizând tabele specializate elaborate în cadrul școlii elvețiene de scufundare, tabele testate și verificate în cadrul Laboratorului Hiperbar de pe lângă Centrul de Scafandri Constanța (tabelul Bühlmann-700 și tabelul Bühlmann-1500). Tabelul BÜ-700 este utilizat în cazul scufundărilor în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 0 m și 700 m, iar tabelul BÜ-1500 este folosit pentru scufundări în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 701 m și 1500 m. Viteza de ridicare la primul palier este de circa 10
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
Hiperbar de pe lângă Centrul de Scafandri Constanța (tabelul Bühlmann-700 și tabelul Bühlmann-1500). Tabelul BÜ-700 este utilizat în cazul scufundărilor în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 0 m și 700 m, iar tabelul BÜ-1500 este folosit pentru scufundări în medii acvatice situate la altitudini cuprinse între 701 m și 1500 m. Viteza de ridicare la primul palier este de circa 10 m/min. În scufundarea profesională anumite tipuri de lucrări subacvatice precum și condițiile hidro-meteo nefavorabile, (valuri mari, hula marină, curenții, frigul
Tabele de decompresie () [Corola-website/Science/313746_a_315075]
-
a acestora, în timpul ridicării către suprafața apei. Baro traumatismele sunt accidente de scufundare ce apar ca urmare a dezechilibrului de presiune dintre presiunea gazului existent în cavitățile pneumatice ale aparatului respirator (urechea medie și sinusurile) și presiunea exterioară (presiunea mediului acvatic la adâncimea de imersie). Colicile scafandrilor sunt cauzate de tendința de creștere a volumului gazelor conținute în tubul digestiv în timpul ridicării către suprafața apei (scăderea presiunii ambiante). Descrierea colicilor scafandrilor Colicile se formează datorită fermentației digestive și înghițirii de aer
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
le sunt accidente de scufundare aparținând categoriei accidentelor fizico-mecanice și apar datorită dezechilibrului de presiune dintre presiunea gazului existent în cavitățile ce conțin aer ale aparatului respirator, urechea medie și sinusurile și presiunea exterioară adică presiunea mediului acvatic la adâncimea de scufundare. Tot în categoria baro traumatismelor pot fi încadrate și alte două accidente ce pot apărea în timpul coborârii scafandrului sub apă, acestea sunt placajul vizorului și barotraumatismul dinților. Urechea medie este o cavitate ce conține aer aflată
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]