13,013 matches
-
echipei științifice a fost descoperirea unei linii de copaci rupți în partea superioară, linie care ducea la locul unde unii martori oculari au declarat că au văzut obiectul înfipt în sol. În plus, la datarea pe baza inelelor anuale ale arborilor a reieșit că a existat o deteriorare a acestora în 1965. Această a furnizat dovezi fizice că ceva din aer s-ar fi putut prăbuși printre copaci și ar fi căzut în pădure. (Cu toate acestea, unul dintre oamenii de
Incidentul OZN de la Kecksburg () [Corola-website/Science/333705_a_335034]
-
Sud, nici de cei care plecau spre Indii, de unde aduceau țesături, podoabe, arme, sau de cei ce porneau spre nord-est, către Golful Persic. Arabia Felix a fost numită coasta de sud-vest, Yemenul, pentru bogăția solului și ierburile aromate, pădurile cu arbori de tămâie, smirnă, scorțișoară și palmieri. Autorii clasici le numesc "ceva divin și greu de descris" care nu lasă indiferenți "nici navigatorii, chiar dacă aceștia trec foarte departe de coastă."Era singura zonă în care se putea face agricultură fără irigații
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
maniheenii și mazdeenii. Credințele lor se suprapuneau diferitelor erezii și rituri din mai multele faze ale evoluției religiei beduinilor: fondului vechi de polidemonism ( cultul pietrelor, al "ğinnilor" și ġūlilor, portul amuletelor și practicile magice ), adorării sanctuarelor - situate în jurul unor izvoare, arbori sau stânci ( Ka’ba, lîngă izvorul Zamzam și Piatra Neagră, de pildă ) - credinței în zeități locale, în general adorate prin pelerinaj, prin înconjurări ale idolilor și jertfe.” „Unele nume de zeități adorate de vechii beduini s-au păstrat în Coran
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
amenajat de arhitectul-peisagist rus Ipolit Vladislavski-Padalko. Numai rețeaua de drumuri interioare cuprindea 15 km. Parcul reprezinta una dintre cele mai reușite lucrări ale peisagistului rus, fapt apreciat de societatea înaltă de atunci. Colecția dendrologica reprezintă circa 150 de specii de arbori, arbuști și liane, dintre care peste 100 de forme sunt exotice. O mare parte din parc a rămas în patrimoniul Colegiului agricol, care se află în subordinea Ministerului Agriculturii. În 2003 toată suprafața parcului a fost transmisă Sanatoriului preventoriu de
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
situate în apropierea și în interiorul orașelor. Ei pot fi găsiți la altitudini medii si mici, dar sunt de obicei considerați ca o specie de câmpie joasă. Puțin se știe despre hrana naturala, dar acești lilieci au fost prinși în apropierea arborilor de mango, guava, banan iar exemplare captive consumă fructe moi, miere și unt. Ziua se adăpostesc în tufișuri și copaci mici, de multe ori în lumina directă a soarelui. Migrează din pădure în zonele de savană în luna aprilie când
Liliac frugivor gulerat mic () [Corola-website/Science/333844_a_335173]
-
ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"); și patru nevertebrate: croitorul de fag ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Printre speciile vegetale întâlnite în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pinul de pădure ("Pinus sylvestris var. carpatica"), ghioc ("Centaurea triumfetti"), țintaură ("Centaurium erythraea"), coroniște ("Coronilla coronata"), garofiță ("Dianthus superbus"), pufuliță ("Epilobium
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
era format din 19 vertebre și are aprox. 14 metri lungime. Datorită craniului mic și mai adâncit, aparținea unui grup de euhelopide mai primitive. Lungimea mare a gâtului său îl făcea capabil pe acest dinozaur să se hrănească cu frunzele arborilor din pădurile dese. Alte variante despre hrana acestuia ar fi că se hrănea în principal cu plante ce creșteau până la înălțimi mici. Mamenchisaurus a trăit acum aproximativ 160 sau 155 de milioane de ani în urmă.
Mamenchisaurus () [Corola-website/Science/333850_a_335179]
-
naturale cu vegetație tip" Magnopotamion "sau" Hydrocharition; "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de" Chenopodion rubri "și" Bidention și "Lacuri distrofe și iazuri". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: mistreț
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix pomatia"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie); precum și două specii de fluturi: "Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax" (fluturele de noapte). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), nuc negru ("Juglans nigra"), salcie albă ("Salix alba") sau plop alb ("Populus alba"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), velniș ("Ulmus laevis"), curpen de pădure ("Clematis vitalba"), viță de vie sălbatică ("Vitis
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
trifoi ("Trifolium angulatum"), papură ("Typha laxmannii"), floarea călugărului ("Vaccaria hispanica"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae) sau "Wolffia arrhiza" (o plantă perenă din familia Araceae). Turismul necontrolat; evoluția urbanizării și industrializarea unor zone din sit; tăierea unor specii de arbori; împădurirea cu specii arboricole neindigene; amenajările silvice și vânătoarea în perioada de cuibărire; braconajul; prinderea păsărilor cu capcane; practicarea unor sporturi extreme (ce implică mașini de teren, ATV-uri, motociclete și bărci cu motor); pășunatul excesiv; cositul timpuriu; arderea vegetației
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
în zonele împădurite, cu lăstărișuri dese și în cele cu tufișuri sau ierburi înalte. De obicei trăiesc solitari sau în perechi. Ziua o petrec ascunse în crăpături de stânci, în galeriile săpate de alte mamifere, în scorburi sau pe ramurile arborilor camuflate de liane. Se cațără ușor în arbori, dar cel mai mult timp îl petrec pe pământ. Pot pătrunde în orice loc prin care reușesc să bage capul, corpul lor subțiindu-se datorită articulațiilor foarte mobile. Genetele sunt active în
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
cele cu tufișuri sau ierburi înalte. De obicei trăiesc solitari sau în perechi. Ziua o petrec ascunse în crăpături de stânci, în galeriile săpate de alte mamifere, în scorburi sau pe ramurile arborilor camuflate de liane. Se cațără ușor în arbori, dar cel mai mult timp îl petrec pe pământ. Pot pătrunde în orice loc prin care reușesc să bage capul, corpul lor subțiindu-se datorită articulațiilor foarte mobile. Genetele sunt active în principal noaptea, când părăsesc culcușurile în căutarea hranei
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
îndepărtarea dușmanilor (vulturii, leoparzii, pisicile-tigri, râșii-africani). Se hrănesc cu toate animalele pe care le pot prinde pe sol: mamifere mici (șoareci etc.), păsări, reptile (șerpi, șopârle), insecte, păienjeni, scorpioni și mai rar cu fructe. Fiind însă și bune cățărătoare în arbori, adeseori vizitează cuiburile păsărilor. În urmărirea prăzii nu fac nici un zgomot, se fac una cu pământul, se apleacă și se târăsc de parcă lunecă, iar corpul se alungește. Se reproduc de două ori pe an, dar în perioade diferite, în funcție de zona
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
Africii în martie-iunie și septembrie-decembrie, în sudul Africii: primăvara și toamna (octombrie-februarie), iar în Europa și nordul Africii: în martie-aprilie și august-septembrie. Gestația la femele durează cam 63-77 de zile, timp în care ele își caută locuri retrase prin scorburile arborilor, printre stânci sau gropi în pământ, unde vor naște 1-4 pui (de obicei 2-3 pui). Puii cântăresc 60-80 g, sunt golași, cu pleoapele și urechile lipite. Urechile se deschid după 5-8 zile, iar ochii la 5-12 zile. Blana puilor este
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
zone arbustive de la câmpii până în munți. În savane, ei au nevoie de suprafețe mari de iarbă deasă cu tufișuri sau copaci care servesc ca adăposturi unde pot să se odihnească. Populațiile care trăiesc în păduri au adăposturi suficiente formate de arbori și arbuști, dar își caută hrana frecventând luminișurile mici din pădure unde vegetația din litieră (ierburi și plantele erbacee) este abundentă. Vizitează bălțile și zonele noroioase unde beau apă, intră în apă și se tăvălesc prin noroi. Sunt descrise 5
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
ieșind în căutarea hranei numai noaptea. Din acest motiv au rămas puțin cunoscuți oamenilor de știință. Sunt animale nocturne și solitare. Sunt buni alergători; unii duc o viață semiacvatică și înoată foarte bine, iar cei africani se pot cățăra în arbori, pentru a sta la soare sau pentru a scăpa de dușmani. Se hrănesc cu diferite plante (plante acvatice și fructe căzute pe sol), dar mănâncă și insecte. Reproducerea în Asia are loc în iunie-iulie sau în tot timpul anului, în
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
lungul carierei în cadrul Grădinii Botanice și Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, unde a fost profesor în cadrul Facultății de Biologie-Geografie, Leocov a influențat proiecte majore de amenajare peisagistică și de infrastructură urbană, precum regularizarea râului Bahlui, păstrarea aliniamentelor originale de arbori în cartierul Copou, sau a doua tratare cu succes a Teiului lui Eminescu. În timpul directoratului său, Grădina Botanică din Iași a devenit o instituție universitară importantă din România. s-a născut într-o familie extrem de modestă, în satul Prelipca, comuna
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
de degradate că le-a abandonat "Gostat"-ul. Am făcut împrejmuirea, extinderea rețelei de ape, de drumuri, am stins ravenele, am făcut lacurile, centrele gospodărești. Vreo patru ani de zile am organizat serele grădinii botanice. O parte din serele de arbori tropicali sunt tot din vremea mea. Expoziția de crizanteme tot eu am început-o"", își amintește Leocov. A publicat, în 1988, altături de Emilian Țopa, Ion Sârbu, Ionel Lupu, Rodica Rugină și Corneliu Tăbăcaru, lucrarea de referință "Ghidul Grădinii Botanice
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
fi trebuit să avem blocuri toată linia Copoului, să nu mai avem parcurile respective. Doar Grădina Copou și Parcul Expoziției ar fi fost salvate. Până la urmă i-am convins"", mai spune Mandache Leocov. Leocov a salvat, de asemenea, perdeaua de arbori din jurul Palatului Culturii din Iași: ""Am fost convocat de Maria Ghițulică, ea era prim-secretar. Avea un adjunct Ionescu, unu’ al dracului, i se spunea Baiazid. Și au vrut să taie tot cordonul de vegetație de acolo. Am intrat între
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
Ionescu, unu’ al dracului, i se spunea Baiazid. Și au vrut să taie tot cordonul de vegetație de acolo. Am intrat între ei ș i-am rugat să-mi îngăduie să le povestesc toată istoria palatului. Cum s-au plantat arborii acolo încă de la 1833. La urmă le-am spus că «aveți dreptate, că nu s-au mai îngrijit plantele». Le-am promis că vin cu ai mei și rezolv problema"", explică botanistul. În jurul anului 1990, Leocov a primit sarcina de
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
precizat botanistul." " Leucov l-a criticat pe primarul Iașiului Gheorghe Nichita pentru ceea ce botanistul a descris ca o lungă tradiție de incompetență dendrologică și abuzuri ecologice săvârșite de administrația condusă de acesta. Reacționând la campaniile edilitare de retezare a coroanei arborilor din aliniamentele stradale și de tăiere rasă a sute de copaci din oraș, Leocov a sugerat în luna mai 2013 că ""este colosal de mult să se taie peste 800 de copaci într-un an"." Eu am avut mereu impresia
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
că aceștia din urmă sunt plante utilizate în cimitire, dezlipite de tradiția și cultura orașului și lipsite de proprietăți ecologice benefice omului (umbră, filtrarea aerului, eliberare de fitoncide etc.). Botanistul a participat, de asemenea, la numeroase proteste civice împotriva tăierii arborilor din Iași, precum la cel organizat pe 11 mai 2014 în Parcul Expoziției, unde primăria a dispus marcarea silvică (marcaj de tăiere) a sute de arbori . Botanistul a explicat cum Parcul Expoziției a fost amenajat în secolul al XIX-lea
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
de fitoncide etc.). Botanistul a participat, de asemenea, la numeroase proteste civice împotriva tăierii arborilor din Iași, precum la cel organizat pe 11 mai 2014 în Parcul Expoziției, unde primăria a dispus marcarea silvică (marcaj de tăiere) a sute de arbori . Botanistul a explicat cum Parcul Expoziției a fost amenajat în secolul al XIX-lea și că a rezistat comunismului, dar a declarat că nu înțelege de ce acum, ""când protejarea mediului este foarte importantă, copacii sunt tăiați cu sutele"". Acțiunea de
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
amenajat în secolul al XIX-lea și că a rezistat comunismului, dar a declarat că nu înțelege de ce acum, ""când protejarea mediului este foarte importantă, copacii sunt tăiați cu sutele"". Acțiunea de protest a fost una de succes, stopând tăierea arborilor și declanșând o anchetă penală în acest caz. Un raport dendrologic independent a confirmat ulterior declarațiile profesorului Leocov, și anume că majoritatea arborilor marcați nu prezentau un pericol public și nu ar fi trebuit tăiați. În anul 2008, Universitatea "Alexandru
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]