12,919 matches
-
care vasele angajate în raid ar fi avut probleme. Mai erau disponibile, la nevoie, si vechea "Budapesta" și trei alte torpiloare clasa 250t. O patrulă de distrugătoare a Antantei era în zona în noaptea de 14 mai, la nord de baraj. Conducătorul italian de flotilă "Mirabello" era însoțit de distrugătoarele franceze "Commandant Rivière", "Bisson", și "Cimeterre". Distrugătorul italian "Borea" era și el prin zonă, escortând un mic convoi către Valona. O forță de sprijin cu baza în era formată din crucișătoarele
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
scufundat "Borea" și un vas cu muniții, si un al doilea vas a fost incendiat și abandonat. Cele trei crucișătoare au reușit să treacă prin linia de driftere, iar la 03:30 au început să atace navele mici care susțineau barajul. Austro-ungarii avertizau frecvent echipajele drifterelor să-și abandoneze navă înainte de a deschide focul. În unele cazuri, echipajele drifterelor alegeau să lupte: "Gowan Lee" a deschis focul asupra navelor austo-ungare. Navă a fost grav avariată, dar a rămas pe linia de
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
echipajele drifterelor alegeau să lupte: "Gowan Lee" a deschis focul asupra navelor austo-ungare. Navă a fost grav avariată, dar a rămas pe linia de plutire; căpitanul ei——a fost ulterior decorat cu Crucea Victoria pentru acțiunile sale în timpul luptei. În baraj erau 47 de driftere în noaptea de 14 mai; austro-ungarii au reușit să scufunde 14 driftere și să avarieze alte patru. Lipsa de suficiente nave de escorta ale Antantei a forțat retragerea restului navelor din blocada, desi doar pentru o
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
submarinul german, dar a lovit o mină pusă de către "UC-25" în acea dimineață și s-a scufundat rapid. Ca urmare a raidului, comandamentul naval britanic a hotărât că, în cazul în care nu sunt disponibile suficiente distrugătoare pentru a proteja barajul, drifterele să fie retrase pe timp de noapte. Drifterele urmau să opereze doar mai puțin de douăsprezece ore pe zi, și să-și părăsească pozițiile la orele 15:00 în fiecare zi. În ciuda avariilor suferite de crucișătoarele austro-ungare în timpul urmăririi
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
scufundat de submarinul german "UC-25", distrugătorul francez "Boutefeu" a fost minat și s-a scufundat, si un convoi cu muniție către Valona a fost oprit. Cu toate acestea, într-un sens strategic, bătălia a avut un impact redus asupra războiului. Barajul nu era, oricum, niciodată deosebit de eficient în a preveni operațiunile submarine ale Germaniei și Austro-Ungariei. Drifterele puteau acoperi aproximativ 800 m fiecare; din cei 64 km ai lățimii strâmtorii, ele acopereau doar puțin mai mult de jumătate. Raidul a riscat
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
au fost folosite pentru a crea trepte în canale abrupte pentru ocolirea obstacolelor. O versiune a fost brevetată în anul 1837 de către Richard McFarlan din Bathurst, New Brunswick, Canada, care a proiectat o rută care să ajute peștii să treacă barajul unei fabrici de cherestea hidraulice. În 1880, prima scară de pești a fost construită în Rhode Island, Statele Unite ale Americii, la barajul Pawtuxet Falls. Pe măsură ce Epoca Industrială avansa, barajele și alte obstacole fluviale au devenit mai mari și mai frecvente
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
Richard McFarlan din Bathurst, New Brunswick, Canada, care a proiectat o rută care să ajute peștii să treacă barajul unei fabrici de cherestea hidraulice. În 1880, prima scară de pești a fost construită în Rhode Island, Statele Unite ale Americii, la barajul Pawtuxet Falls. Pe măsură ce Epoca Industrială avansa, barajele și alte obstacole fluviale au devenit mai mari și mai frecvente, ceea ce a dus la necesitatea efectivă de pentru amenajarea trecerilor pentru pești. Primele ecoducte pe uscat au fost construite în Franța, în
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
care a proiectat o rută care să ajute peștii să treacă barajul unei fabrici de cherestea hidraulice. În 1880, prima scară de pești a fost construită în Rhode Island, Statele Unite ale Americii, la barajul Pawtuxet Falls. Pe măsură ce Epoca Industrială avansa, barajele și alte obstacole fluviale au devenit mai mari și mai frecvente, ceea ce a dus la necesitatea efectivă de pentru amenajarea trecerilor pentru pești. Primele ecoducte pe uscat au fost construite în Franța, în anii 1950 . Țările europene, între care Țările
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
de-a lungul râului șapte companii de infanterie. Pentru împiedicarea traversării podurilor, olandezii au plasat trei tunuri antitanc pentru fiecare dintre cele două poduri, iar trei baterii de mortiere de 105mm plasate în Kralingse Plas au primit sarcina să asigure baraje de artilerie împotriva tentativelor de înaintare a germanilor pe cele două promotorii. În acest timp, blindatele germane au sosit la periferia sudică a Rotterdamului. Generalul Rudolf Schmidt—comandantul XXXIX "Armeekorps"—nu era dornic să lanseze un asalt blindat peste podurile
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
un singur obiectiv - apărarea flancului nordic al forțelor franceze de la nord de Antwerp. În acea dimineață, germanii au deschis focul cu bateriile de mortiere poziționate lângă Lewedorp. Artileria francez și unitățile navale aliate au deschis la rândul lor focul de baraj împotriva primelor linii ale germanilor. Asaltul germanilor a fost oprit imediat și, pentru prima oară în campania din Zeeland, germanii s-au retras după ce au pierdut un număr mare de răniți și morți. Olandezii s-au oferit să îi sprijine
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
nou. "Haku", un adversar introdus la începutul serialului, poate mixa apa și vântul pentru a crea gheață. "Stilul Lemn", o combinație unică la Primul Hokage ("Senju Hashirama") între pământ și apă, la Danzo și Yamato, le permite acestora să producă baraje din lemn. Mai există și "Stilul Yin-Yang" cu formele sale separate "Stilul Yin" și "Stilul Yang", care poate contracara celelalte tipuri de chakre, un stil pe care puțini îl stăpânesc. Aura" este o altă sursă de energie creată prin concentrarea
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
acces bine protejate spre port, care pot fi folosite în avantajul atacatorilor. În timpul „Războiului Ciudat” din septembrie 1939 - mai 1940, Corpul expediționar britanic a folosit pentru aprovizionare porturile aflate mai la vest - Le Havre și [Cherbourg]] - dar, odată cu plasarea de baraje de mine în Canalul Mânecii, porturile precum Boulogne au fost folosite tot mai mult, datorită distanțelor mai scurte de transport și a posibilității superioare de protejare a convoielor atât pe mare cât și din aer. Boulogne a fost folosit începând cu
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
pe flancul drept la St. Léonard și la Le Portel, iar gărzile galeze au fost plasate pe flancul nord-estic, ocupând înălțimile Lambert și dealurile până la St. Martin Boulogne. Perimetrul defensiv avea cam 9,5 km. Au fost postate puncte de baraj al drumurilor. La baraje au participat mai multe subunități - 50 de infanteriști ai regimentului regal din Albert, 100 de geniști ai companiei a 262-a și personal din bateriile antiaeriene. În oraș se mai aflau cam 1.500 de miliari
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
St. Léonard și la Le Portel, iar gărzile galeze au fost plasate pe flancul nord-estic, ocupând înălțimile Lambert și dealurile până la St. Martin Boulogne. Perimetrul defensiv avea cam 9,5 km. Au fost postate puncte de baraj al drumurilor. La baraje au participat mai multe subunități - 50 de infanteriști ai regimentului regal din Albert, 100 de geniști ai companiei a 262-a și personal din bateriile antiaeriene. În oraș se mai aflau cam 1.500 de miliari ai Corpului auxiliar de
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
sale membre din Livonia, Riga, Reval și partenerul comercial Narva, au rămas fără o protecție adecvată. Marina daneză, cea mai puternică din Marea Baltică, controla intrarea în Marea Baltică, colecta și deținea importantele insule strategice din Marea Baltică Bornholm și Gotland. Un lung baraj de teritorii daneze din sud și lipsa unui port într-o zonă în care marea nu îngheață deloc pe timpul anului limitau accesul Suediei la comerțul din Marea Baltică. Cu toate acestea, țara prospera datorită exporturilor de cherestea și de minereu, mai
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
fusese anexată de URSS în 1945. În partea cehă a Cehoslovaciei, lucrările au început în 1967. În partea slovacă, ele au demarat în 1973 prin construcția segmentului - Liptovský Mikuláš, o secțiune de 14 km în nordul Slovaciei, odata cu construcția barajului . În 1972 a început construcția secțiunii între Bratislava și Senec, la acea vreme denumit D61, și în anii 1970 acesta s-a extins până la Trnava (36 km în total). Cei 19 km ai autostrăzii Prešov - Košice au fost adăugați în
Autostrada D1 (Slovacia) () [Corola-website/Science/335881_a_337210]
-
germane au atacat 28 de căi ferate și stații de triaj. În cazul distrugerilor provocate căilor ferate, acestea au fost de mică amploare, rețeaua feroviară funcționând la capacitatea maximă în mai puțin de 24 de ore. Cele mai multe bombardiere au depășit barajul francez. Ele zburau deja la mare altitudine, un handicap care nu a fost recuperat de avioanele de vânătoare franceze, incapabile să atingă altitudinea necesară pentru intercepție. Luptele directe au fost pu ține, dar unele dintre unitățile franceze au suferit pierderi
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
construirea unui canal de flotaj lung de 50 km, cu deflectoare ce dădeau apei o mișcare elicoidală alternativă, pentru transportul lemnului. Între anii 1924 - 1928 devine consultant de stat pentru flotajul lemnului și construiește mai multe canale de flotaj și baraje în diverse țări europene (Iugoslavia, Turcia, Bulgaria ș.a.). Barajele sunt echipate cu dispozitive noi, revoluționare, unele ce ranforsează structura, altele care regularizează temperatura apei deversate în aval. Este obligat să demisioneze din cauza ostilității șefilor. Publică în anul 1933 la Viena
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
cu deflectoare ce dădeau apei o mișcare elicoidală alternativă, pentru transportul lemnului. Între anii 1924 - 1928 devine consultant de stat pentru flotajul lemnului și construiește mai multe canale de flotaj și baraje în diverse țări europene (Iugoslavia, Turcia, Bulgaria ș.a.). Barajele sunt echipate cu dispozitive noi, revoluționare, unele ce ranforsează structura, altele care regularizează temperatura apei deversate în aval. Este obligat să demisioneze din cauza ostilității șefilor. Publică în anul 1933 la Viena, prima sa carte "Unsere Sinnlose Arbeit". În anul 1934
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
doar ceea ce au furat firmele prietene, alea vreo 200 de căpușe. Bugetul de mentenanță a fost în fiecare an în jur de 45 de milioane de euro, ceea ce este mai mult decat îndestulător", a precizat administratorul judiciar de la Hidroelectrica. Povestea Barajului Vidraru Construcția barajului și a hidrocentralei Vidraru, obiective de importanță strategică pentru sistemul energetic românesc, a început în 1960 și a fost finalizată după cinci ani și jumătate. Hidrocentrala de la Vidraru a fost pusă în funcțiune în 1966. La vremea
Vidraru-50 de ani de la inaugurare. Remus Borza: Tot ne mănâncă unii...GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103986_a_105278]
-
furat firmele prietene, alea vreo 200 de căpușe. Bugetul de mentenanță a fost în fiecare an în jur de 45 de milioane de euro, ceea ce este mai mult decat îndestulător", a precizat administratorul judiciar de la Hidroelectrica. Povestea Barajului Vidraru Construcția barajului și a hidrocentralei Vidraru, obiective de importanță strategică pentru sistemul energetic românesc, a început în 1960 și a fost finalizată după cinci ani și jumătate. Hidrocentrala de la Vidraru a fost pusă în funcțiune în 1966. La vremea când s-au
Vidraru-50 de ani de la inaugurare. Remus Borza: Tot ne mănâncă unii...GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103986_a_105278]
-
râul Argeș trebuia pus în aplicare, acesta neavând norocul de a mai tăia panglică inaugurală, el stingându-se din viață în 1965. Nicolae Ceaușescu a fost cel care a tăiat panglică pe 9 decembrie 1966. La momentul punerii în funcțiune, barajul de pe Argeș era al cincilea din Europa și al nouălea din lume între construcțiile similare. Acum, cu cei 166 de metri înălțime ai săi, a rămas pe locul cinci pe continent, dar a coborât pe poziția 27 în lume. Sacrificiul
Vidraru-50 de ani de la inaugurare. Remus Borza: Tot ne mănâncă unii...GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103986_a_105278]
-
Sacrificiul Ne-am adus locomotivă și vagoanele de la Bicaz. Cu ele am carat piatră pe șantier. Cele mai dure experiențe le trăiam iarnă. Era extrem de frig. Munceam indiferent de vreme", povestește Viorel Dănilă pentru universulargesean.ro, un veteran de la Vidraru. Barajul are o grosime la coronament de 6 metri și 25 metri la bază. Este străbătut de 9 galerii orizontale, unde sunt montate aparate care măsoară presiunea, temperatura, deformațiile. Există, de asemenea, un ascensor care măsoară înclinația. "Barajul asta se mișcă
Vidraru-50 de ani de la inaugurare. Remus Borza: Tot ne mănâncă unii...GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103986_a_105278]
-
veteran de la Vidraru. Barajul are o grosime la coronament de 6 metri și 25 metri la bază. Este străbătut de 9 galerii orizontale, unde sunt montate aparate care măsoară presiunea, temperatura, deformațiile. Există, de asemenea, un ascensor care măsoară înclinația. "Barajul asta se mișcă atunci cand lacul este plin sau gol. Este ca un pod", ține să precizeze Dănilă. În prezent, lucrează zece muncitori la baraj, câte doi pe schimb. Nenumărate accidente au avut loc, despre care nu s-a
Vidraru-50 de ani de la inaugurare. Remus Borza: Tot ne mănâncă unii...GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103986_a_105278]
-
sunt montate aparate care măsoară presiunea, temperatura, deformațiile. Există, de asemenea, un ascensor care măsoară înclinația. "Barajul asta se mișcă atunci cand lacul este plin sau gol. Este ca un pod", ține să precizeze Dănilă. În prezent, lucrează zece muncitori la baraj, câte doi pe schimb. Nenumărate accidente au avut loc, despre care nu s-a mai vorbit deloc. 80 de morți oficial, însă, conform surselor, neoficial, se vorbeşte despre peste 400 de
Vidraru-50 de ani de la inaugurare. Remus Borza: Tot ne mănâncă unii...GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103986_a_105278]