14,490 matches
-
1575 a fost construită o poartă de piatră, care în prezent este intrarea principală a turiștilor. Iacob I al Angliei a stat aici pentru o vreme în 1580. Din 1580 până în 1650 domnitorii de acolo au transformat stilul medieval al castelului într-unul decorativ, construind un rând de clădiri orientate spre nord-est.Între 1582 și 1584 o fortăreață a fost construită pe aripa de vest. Tot în secolul 16 s-a construit o capelă căreia în secolul 17 i s-au
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
I al Angliei. James Graham, un aliat al lui Keith a încercat să îl împace cu Carol I al Angliei. Datorită eșecului împăcării, Graham a atacat Dunnottar și a incendiat câmpul. Cu toate aceastea, mareșalul Keith a reușit să țină castelul în funcțiune. a jucat un rol important în timpul Războiului Civil Englez când a contribuit la revoncilierea dintre monarhie și cei care erau contra monarhie. După execuția lui Carol I în 1649, anti-monarhiștii au dat moștenirea și tronul fiului său. Carol
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
a hotărât să adăpostească onorurile la Dunnottar, ele fiind aduse de Ecaterina Drummond ascunse în saci de lână. În noiembrie 1651 trupele lui Cromwelli i-au cerut lui Ogilvie să îi înconjoare, dar acesta a refuzat. În timpul atacurilor succesive asupa castelului, scoaterea onorurilor a fost plănuită de Elisabeta Douglas,soția lui Sir George Ogilvie, și Cristian Fletcher. Hârtiile regelui au fost evacuate prima dată de Anne Lindsday, o femeia de companie a Elisabetei, care a trecut printre trupele străine cu hârtiile
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
rând coroana, spada și sceptrul în saci de bunuri. Altă poveste spune că onorurile au fost duse pe plajă unde au fost luate de un servitor al lui Fletcher și transportate în coșuri de alge. După ce le-a îndepărtat de castel, Fletcher și soțul ei le-au îngropat. Între timp, în mai 1652 comandantul blocadei, colonelul Thomas Morgan, a primit armele necesare pentru avarierea castelului Dunnottar, După ce a aflat că onorurile nu mai erau la castel, Cromwell l-a prins pe
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
un servitor al lui Fletcher și transportate în coșuri de alge. După ce le-a îndepărtat de castel, Fletcher și soțul ei le-au îngropat. Între timp, în mai 1652 comandantul blocadei, colonelul Thomas Morgan, a primit armele necesare pentru avarierea castelului Dunnottar, După ce a aflat că onorurile nu mai erau la castel, Cromwell l-a prins pe Ogilvie și pe soția sa, care i-au spus o poveste falsă cum că onorurile au fost duse peste ocean. După reinstaurarea lui Carol
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
După ce le-a îndepărtat de castel, Fletcher și soțul ei le-au îngropat. Între timp, în mai 1652 comandantul blocadei, colonelul Thomas Morgan, a primit armele necesare pentru avarierea castelului Dunnottar, După ce a aflat că onorurile nu mai erau la castel, Cromwell l-a prins pe Ogilvie și pe soția sa, care i-au spus o poveste falsă cum că onorurile au fost duse peste ocean. După reinstaurarea lui Carol II în 1660 onorurile au fost dezgropate și înapoiate regelui. În
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
jurăminte de credință au fost eliberați. Alte 5 persoane au pierit în închisoare, însă datele variază mult. Cei care au supraviețuit au fost transporatați spre New Jersey, însă mulți au murit pe drum. Atât Iacobiții cți și Hanovrezii au folosit castelul. În 1689 în timpul campanie Viscontelui de Dundee, 40 de suspecți iacobiți au fost ținuți pentru aproximativ un an în fortăreață. În 1715 tunurile de la Dunnottar au fost folosite de iacobiți, în urma acestei revolte mareșalul Keith a fugit în Prusia și
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
moștenit în 1852 de Sir Patrick Keith-Murray of Ochtertyre care și-a vândut în 1873 maiorului Alexander Innes pentru £80,000. Dunnottar a fost cumpărat în 1925 de Weetman Pearon, primul visconte de Cowdray, acesta investind în reparații. De atunci castelul a rămas în familie și este deschis vizitatorilor. Charles Anthony Pearson, cel mai tânăr fiu al celui de al treilea visconte, deține în prezent Dunnottar cu o suprafață de 210 km pătrați. Părți din filmul "Hamlet" din 1990 cu Mel
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
(în ) este o colibă de bârne romantică situată în parcul castelului Linderhof din Bavaria Superioară (comuna Ettal, districtul Garmisch-Partenkirchen). Clădirea, reconstruită în 1990, s-a aflat inițial la câțiva kilometri vest de castel, în pădurea Ammerwald. În 1876, anul în care a avut loc primul festival de la Bayreuth, Ludovic al II
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
(în ) este o colibă de bârne romantică situată în parcul castelului Linderhof din Bavaria Superioară (comuna Ettal, districtul Garmisch-Partenkirchen). Clădirea, reconstruită în 1990, s-a aflat inițial la câțiva kilometri vest de castel, în pădurea Ammerwald. În 1876, anul în care a avut loc primul festival de la Bayreuth, Ludovic al II-lea a construit în pădurea Ammerwald, departe de Castelul Linderhof și în apropiere de granița cu Austria. Coliba a fost construită pe
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
Clădirea, reconstruită în 1990, s-a aflat inițial la câțiva kilometri vest de castel, în pădurea Ammerwald. În 1876, anul în care a avut loc primul festival de la Bayreuth, Ludovic al II-lea a construit în pădurea Ammerwald, departe de Castelul Linderhof și în apropiere de granița cu Austria. Coliba a fost construită pe baza indicațiilor de scenă pentru decorurile primului act al operei "Walkiria" de Richard Wagner: Acest sălaș germanic a fost construit din bârne rotunde, la poalele vârfului Kreuzspitze
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
(în ) este un castel construit în perioada 1878-1886 de regele Ludovic al II-lea al Bavariei pe insula Herrenchiemsee de pe lacul Chiemsee (cel mai mare lac din Bavaria), la 80 km est de München înspre Salzburg. Aceasta este ultimul dintre castelele lui Ludovic al
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
în ) este un castel construit în perioada 1878-1886 de regele Ludovic al II-lea al Bavariei pe insula Herrenchiemsee de pe lacul Chiemsee (cel mai mare lac din Bavaria), la 80 km est de München înspre Salzburg. Aceasta este ultimul dintre castelele lui Ludovic al II-lea al Bavariei și a rămas neterminat. Regele a decis să construiască un castel inspirat de Castelul de la Versailles de lângă Paris, în semn de admirație față de idolul său, regele francez Ludovic al XIV-lea. Castelul a
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
Herrenchiemsee de pe lacul Chiemsee (cel mai mare lac din Bavaria), la 80 km est de München înspre Salzburg. Aceasta este ultimul dintre castelele lui Ludovic al II-lea al Bavariei și a rămas neterminat. Regele a decis să construiască un castel inspirat de Castelul de la Versailles de lângă Paris, în semn de admirație față de idolul său, regele francez Ludovic al XIV-lea. Castelul a fost construit sub conducerea arhitectului Georg Dollmann, căruia îi va succede Julius von Hofmann. Piața din fața castelului are
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
Chiemsee (cel mai mare lac din Bavaria), la 80 km est de München înspre Salzburg. Aceasta este ultimul dintre castelele lui Ludovic al II-lea al Bavariei și a rămas neterminat. Regele a decis să construiască un castel inspirat de Castelul de la Versailles de lângă Paris, în semn de admirație față de idolul său, regele francez Ludovic al XIV-lea. Castelul a fost construit sub conducerea arhitectului Georg Dollmann, căruia îi va succede Julius von Hofmann. Piața din fața castelului are o suprafață de
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
dintre castelele lui Ludovic al II-lea al Bavariei și a rămas neterminat. Regele a decis să construiască un castel inspirat de Castelul de la Versailles de lângă Paris, în semn de admirație față de idolul său, regele francez Ludovic al XIV-lea. Castelul a fost construit sub conducerea arhitectului Georg Dollmann, căruia îi va succede Julius von Hofmann. Piața din fața castelului are o suprafață de 5.000 de metri pătrați, aproximativ o zecime din suprafața pieței din fața castelului de la Versailles. Mănăstirea augustiniană, care
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
un castel inspirat de Castelul de la Versailles de lângă Paris, în semn de admirație față de idolul său, regele francez Ludovic al XIV-lea. Castelul a fost construit sub conducerea arhitectului Georg Dollmann, căruia îi va succede Julius von Hofmann. Piața din fața castelului are o suprafață de 5.000 de metri pătrați, aproximativ o zecime din suprafața pieței din fața castelului de la Versailles. Mănăstirea augustiniană, care a fost transformată ulterior în Palatul Vechi (Altes Schloss), și Palatul Herrenchiemsee, cunoscut de asemenea sub numele de
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
francez Ludovic al XIV-lea. Castelul a fost construit sub conducerea arhitectului Georg Dollmann, căruia îi va succede Julius von Hofmann. Piața din fața castelului are o suprafață de 5.000 de metri pătrați, aproximativ o zecime din suprafața pieței din fața castelului de la Versailles. Mănăstirea augustiniană, care a fost transformată ulterior în Palatul Vechi (Altes Schloss), și Palatul Herrenchiemsee, cunoscut de asemenea sub numele de Palatul Nou (Neues Schloss) sunt cele mai mari palate ale lui Ludovic al II-lea. Herrenchiemsee a
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
Herrenchiemsee și grădinile sale au fost deschise pentru vizitatori. În aripa de sud a palatului a fost amenajat în 1987 un muzeu dedicat regelui Ludovic al II-lea. În timpul călătoriei sale în Franța din anul 1867, regele Bavariei a vizitat Castelul de la Versailles și a dezvoltat o admirație pasionată față de regele Ludovic al XIV-lea al Franței. El a decis atunci să construiască o versiune proprie a castelului de la Versailles. Dar Linderhof, inspirat de Trianon, nu a fost în definitiv decât
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
-lea. În timpul călătoriei sale în Franța din anul 1867, regele Bavariei a vizitat Castelul de la Versailles și a dezvoltat o admirație pasionată față de regele Ludovic al XIV-lea al Franței. El a decis atunci să construiască o versiune proprie a castelului de la Versailles. Dar Linderhof, inspirat de Trianon, nu a fost în definitiv decât o căsuță de la țară, foarte puțin în raport cu ambiția sa. Ludovic al II-lea a cumpărat în septembrie 1873 insula Herrenchiemsee pentru a începe acolo în 1878 construirea
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
inspirat de Trianon, nu a fost în definitiv decât o căsuță de la țară, foarte puțin în raport cu ambiția sa. Ludovic al II-lea a cumpărat în septembrie 1873 insula Herrenchiemsee pentru a începe acolo în 1878 construirea unui imitații bavareze a Castelului de la Versailles, sub conducerea arhitectului Georg Dollmann (autor și al Castelului Linderhof), asistat de Christian Jank și Franz Seit, căruia îi va succede Julius von Hofmann. Prima piatră a fost pusă la 31 mai 1878 și lucrările au progresat rapid
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
de la țară, foarte puțin în raport cu ambiția sa. Ludovic al II-lea a cumpărat în septembrie 1873 insula Herrenchiemsee pentru a începe acolo în 1878 construirea unui imitații bavareze a Castelului de la Versailles, sub conducerea arhitectului Georg Dollmann (autor și al Castelului Linderhof), asistat de Christian Jank și Franz Seit, căruia îi va succede Julius von Hofmann. Prima piatră a fost pusă la 31 mai 1878 și lucrările au progresat rapid. Țesăturile și celelalte elemente de decorațiuni interioare fuseseră comandate cu mai
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
ale căror decorațiuni interioare fuseseră finalizate au fost deschise apoi pentru a fi vizitate de public, în scopul de a recupera datoriile uriașe acumulate de Ludovic al II-lea de Bavaria pentru construcția sa. În 1923 prințul Rupert a donat castelul statului Bavaria. Spre deosebire de stilul medieval al Castelului Neuschwanstein a cărui construcție a început în 1869, a fost construit ca un monument neo-baroc în stilul Castelului de la Versailles, dar fără a fi o copie identică. După două anticamere, se intră în
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
fost deschise apoi pentru a fi vizitate de public, în scopul de a recupera datoriile uriașe acumulate de Ludovic al II-lea de Bavaria pentru construcția sa. În 1923 prințul Rupert a donat castelul statului Bavaria. Spre deosebire de stilul medieval al Castelului Neuschwanstein a cărui construcție a început în 1869, a fost construit ca un monument neo-baroc în stilul Castelului de la Versailles, dar fără a fi o copie identică. După două anticamere, se intră în camera de paradă unde se văd de
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
Ludovic al II-lea de Bavaria pentru construcția sa. În 1923 prințul Rupert a donat castelul statului Bavaria. Spre deosebire de stilul medieval al Castelului Neuschwanstein a cărui construcție a început în 1869, a fost construit ca un monument neo-baroc în stilul Castelului de la Versailles, dar fără a fi o copie identică. După două anticamere, se intră în camera de paradă unde se văd de o parte și de alta a patului două uși care duceau în camera unde se îmbrăca regele și
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]