14,667 matches
-
unitate a luat parte la campania din 1916, distingându-se în luptele de la Perșani și Porumbacu. Pentru faptele sale primind. în aprilie 1929, a primit comanda Divizionului 1 Artilerie Călăreață și în octombrie a fost promovat la gradul de locotenent colonel. Pe 10 mai 1941 a devenit general de brigadă și a primit comanda nou înființatei Divizii 1 Blindate. Divizia 1 Blindată a fost inițial subordonată Corpului 11 german din Armata 11. A început să treacă Prutul în timpul nopții de 2
Ioan Sion () [Corola-website/Science/307422_a_308751]
-
generalului din funcția pe care o deținea, printr-o pensionare forțată. Această acțiune se înscria într-o serie de „epurări“ îndreptate împotriva ofițerilor din armata României proveniți din teritorii din afara Vechiului Regat. , fiindu-i apreciate faptele de vitejie. Este avansat colonel al armatei române chiar înaintea Războiului de Independență. După război a ocupat mai multe funcții în armata română ajungând până la gradul de general. A fost un mare patriot al României, fiind recunoscut pentru cucerirea Griviței din 1877. A murit pe
Moise Groza () [Corola-website/Science/307429_a_308758]
-
Vânătorilor de Munte, Principele Carol, care-l caracteriza în anul 1922 că "un valoros ofițer, de nădejde, înzestrat cu deosebite calități". În 1932 este numit la comanda unui batalion de munte în Sighetul Marmației unde a primit gradul de locotenent colonel, până în 1937, când este avansat colonel. În 1940 este desemnat comandant adjunct al Brigăzii 1 Mixtă Munte. În 1941 pentru curajul și dârzenia de a-si fi condus trupele, la forțarea Nistrului, a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul" cl
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
-l caracteriza în anul 1922 că "un valoros ofițer, de nădejde, înzestrat cu deosebite calități". În 1932 este numit la comanda unui batalion de munte în Sighetul Marmației unde a primit gradul de locotenent colonel, până în 1937, când este avansat colonel. În 1940 este desemnat comandant adjunct al Brigăzii 1 Mixtă Munte. În 1941 pentru curajul și dârzenia de a-si fi condus trupele, la forțarea Nistrului, a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul" cl. a III-a, în grad de
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
Munte "Sinaia". Muncind cu pasiune a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și promovat, în 1927, ajutor al comandantului Diviziei 1-a Munte. După doi ani a fost numit comandant al Batalionului 2 Vânători de Munte. Avansat la gradul de colonel în anul 1935, Ion Dumitrache a comandat cu multă fermitate Grupul 4 Vânători de Munte din Bistrița Năsăud. În anii 1938-1939, a îndeplinit și funcția de prefect al județului Năsăud. În toamna anului 1939 colonelul Ion Dumitrache a fost promovat
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
Munte. Avansat la gradul de colonel în anul 1935, Ion Dumitrache a comandat cu multă fermitate Grupul 4 Vânători de Munte din Bistrița Năsăud. În anii 1938-1939, a îndeplinit și funcția de prefect al județului Năsăud. În toamna anului 1939 colonelul Ion Dumitrache a fost promovat comandant al Brigăzii 2 Mixte Munte. Din ziua de 20 iunie 1941 Corpul de Munte a trecut, din punct de vedere operativ, în subordinea Armatei a 11-a germană. La data de 4 iulie 1941
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
care acționa în Nordul Moldovei. Spre deosebire de marea majoritate a trupelor române care au intrat efectiv în luptă pe 3 iulie 1941, Regimentul 6 Roșiori a început războiul chiar de pe 22 iunie, când Escadronul 3 a cucerit cazematele de pe Dealulul Bobeica. Colonelul Korne s-a făcut repede remarcat prin calitățile sale. Pe 29 iulie a fost constituit Detașamentul Col. din Regimentul 6 Roșiori care avea în compunere 3 escadroane mecanizate și o secție de artilerie de munte. La începutul lunii august a
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
La 25 septembrie, a înfruntat puternica ofensivă a armatelor 9 si 18 sovietice. Brigada 5 Cavalerie a fost atacată de forțe mult superioare în zona Akimovka, Regimentul 6 Roșiori reușind să se mențină pe poziții. Pentru comportamentul din timpul bătăliei, colonelul Korne a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a II-a. Deoarece generalul von Manstein avea nevoie de trupe care să se deplaseze rapid după pătrunderea în Peninsula Crimeea, a fost organizat Detașamentul Mecanizat Colonel Korne format din: Regimentele
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
comportamentul din timpul bătăliei, colonelul Korne a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a II-a. Deoarece generalul von Manstein avea nevoie de trupe care să se deplaseze rapid după pătrunderea în Peninsula Crimeea, a fost organizat Detașamentul Mecanizat Colonel Korne format din: Regimentele 6 și 10 Roșiori Purtați, un batalion anti-tanc, Divizionul 54 Artilerie Grea Moto și o companie de motocicliști. Pe 5 mai 1942, Detașamentul Korne a primit ordinul să se deplaseze la Feodosia unde urma să intre
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
Brigăzii Groddek. Acțiunea Brigăzii Groddek, și implicit a Detașamentului Korne, care reprezenta majoritatea trupelor sale, a fost hotărâtoare, după cum recunoștea și generalul von Manstein. Datorită situației periculoase create la Divizia 3 Munte în urma eșecului ofensivei acesteia, pe 26 septembrie 1942, colonelul Korne a fost numit temporar la conducerea acesteia. Pe 23 noiembrie 1942, colonelul Korne retrăgându-și oamenii spre Korobkin și apoi spre Kotelnikovo, a stabilit o nouă linie de apărare în zona Dorganof și Sarnutovski, pe care a ținut-o
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
trupelor sale, a fost hotărâtoare, după cum recunoștea și generalul von Manstein. Datorită situației periculoase create la Divizia 3 Munte în urma eșecului ofensivei acesteia, pe 26 septembrie 1942, colonelul Korne a fost numit temporar la conducerea acesteia. Pe 23 noiembrie 1942, colonelul Korne retrăgându-și oamenii spre Korobkin și apoi spre Kotelnikovo, a stabilit o nouă linie de apărare în zona Dorganof și Sarnutovski, pe care a ținut-o până la 4 decembrie, când divizia s-a repliat spre Pimen Cerni. A luat
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
aviație. În istoria aviației românești urmează o perioadă lungă de reorganizare. Lui Jienescu i se încredințează un grup de avioane de vânătoare. Mai târziu această unitate va deveni „flotila de avioane de vânătoare” având la conducerea ei pe locotenent-colone , ulterior colonel. Calitățile sale excepționale au determinat promovarea lui la conducerea aviației românești cu toate că avea doar gradul de colonel, mai târziu fiind avansat la gradul de general. Între 1940-1941 a fost subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naționale pentru Aer și Marină
Gheorghe Jienescu () [Corola-website/Science/307424_a_308753]
-
grup de avioane de vânătoare. Mai târziu această unitate va deveni „flotila de avioane de vânătoare” având la conducerea ei pe locotenent-colone , ulterior colonel. Calitățile sale excepționale au determinat promovarea lui la conducerea aviației românești cu toate că avea doar gradul de colonel, mai târziu fiind avansat la gradul de general. Între 1940-1941 a fost subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naționale pentru Aer și Marină, și din nou ministru în guvernul mareșalului Ion Antonescu(1941-1944). Schimbarea regimului politic atrage după sine condamnarea
Gheorghe Jienescu () [Corola-website/Science/307424_a_308753]
-
a încredințat misiunea de organizare a liceelor militare din Marburg și Komenitz. Foarte mulțumit de rezultatele sale, împăratul Franz Ioseph I a dispus avansarea pe loc la rangul de locotenent-colonel (1894), iar pe 22 mai 1897, înaintarea la gradul de colonel și investit comandant al regimentului "Freiherr von Bouvard" nr. 74 din Galiția. Ofițerul, între altele purtător al Ordinului Coroanei de Fier de clasa a III-a, a Crucii de Cavaler al Ordinului Împăratului Franz Joseph I, a Crucii de Merit
Nicolae Cena () [Corola-website/Science/307430_a_308759]
-
decorat cu Crucea imperială de Merit Militar. Guran a fost numit cu rang din 29 martie 1864, locotenent-colonel la secțiunea Statului Major General pentru gestionarea trupelor și magazinelor în corpul armatei, și cu rang de la 5 iulie 1866, înainte de termen, colonel al Statului Major General. În această funcție a servit în timpul campaniei în Italia din 1866 ca șef de stat major la comandamentul militar din Istria, apoi ca șef interimar al statului major al Armatei de Sud. După terminarea campaniei, a
Alexandru Guran () [Corola-website/Science/307431_a_308760]
-
anul 1889 la Galați cu Emilia Cătățeanu și împreună au avut 4 copii. În anul 1887, este înaintat la gradul de locotenent, apoi în perioada 1889-1892 a fost îmbarcat pe crucișătorul „Elisabeta”, a participat la voiaje în Marea Mediterană, comandantul navei, colonelul Vasile Urseanu, notându-l: „Ca ofițer de calcul și tir a condus în mod excelent. Este capabil, instruit, inteligent și studios”. În 1891, este avansat la gradul de căpitan și transferat la Arsenalul Flotilei. În anul 1894, cu nava-școală „Mircea
Constantin Bălescu () [Corola-website/Science/307467_a_308796]
-
avut loc unirea flotilelor celor două Principate Române (Moldova și Muntenia), după care căpitanul Murguleț a fost numit comandant al punctului Galați. În anul 1865, este avansat la gradul de maior, fiind desemnat pentru a ocupa funcția de ajutor al colonelului Constantin Petrescu, comandantul Flotilei Române. La data de 11 februarie 1866, după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și retragerea colonelului Petrescu, maiorul Scarlat Murguleț a preluat comanda Flotilei Române pe care a deținut-o pentru o perioadă de numai un
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
punctului Galați. În anul 1865, este avansat la gradul de maior, fiind desemnat pentru a ocupa funcția de ajutor al colonelului Constantin Petrescu, comandantul Flotilei Române. La data de 11 februarie 1866, după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și retragerea colonelului Petrescu, maiorul Scarlat Murguleț a preluat comanda Flotilei Române pe care a deținut-o pentru o perioadă de numai un an, până la 17 martie 1867. Printr-un decret din 17 martie 1867, maiorul Murguleț s-a retras din armată, fiind
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]
-
odată cu Unirea Principatelor Române, în 1859, care a atras după sine unificarea flotilelor celor două țări surori, la 22 octombrie 1860, sub denumirea de Corpul Flotilei, comanda acestei structuri, care a constituit nucleul viitoarei conduceri a Marinei Militare, fiind încredințată colonelului Nicolae Steriade. În timpul Războiului de Independență de la 1877-1878, Flotila română s-a afirmat în numeroase acțiuni de instalare de baraje, atac al navelor inamice și sprijin cu foc de artilerie, demonstrând utilitatea serviciilor marinarilor pentru apărarea suveranității statului. Demn de
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
a fost un colonel român, care a deținut funcția de comandant al Flotilei Române între 1860 și 1864. Locotenentul din Corpul Grănicerilor a fost transferat în Marină, fiind numit comandant al bricului goeleta "Emma", cea dintâi navă cu destinație militară din Flotila Moldovei, intrată
Nicolae Steriade () [Corola-website/Science/307473_a_308802]
-
Grănicerilor a fost transferat în Marină, fiind numit comandant al bricului goeleta "Emma", cea dintâi navă cu destinație militară din Flotila Moldovei, intrată în dotare în anul 1843. Începând din acest moment a înaintat în ierarhia militară până la gradul de colonel, obținut în anul 1854. În anii următori, el a comandat navă de brandvahta "Galați", de la gură Șiretului. După realizarea Unirii Principatelor Române, în anul 1859, colonelul Nicolae Steriade a fost numit comandant al Flotilei Moldovei. Prin Decretul din 22 octombrie
Nicolae Steriade () [Corola-website/Science/307473_a_308802]
-
anul 1843. Începând din acest moment a înaintat în ierarhia militară până la gradul de colonel, obținut în anul 1854. În anii următori, el a comandat navă de brandvahta "Galați", de la gură Șiretului. După realizarea Unirii Principatelor Române, în anul 1859, colonelul Nicolae Steriade a fost numit comandant al Flotilei Moldovei. Prin Decretul din 22 octombrie 1860 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a decis unirea definitivă a flotilelor din cele două principate, iar colonelul Steriade a fost numit în funcția de
Nicolae Steriade () [Corola-website/Science/307473_a_308802]
-
realizarea Unirii Principatelor Române, în anul 1859, colonelul Nicolae Steriade a fost numit comandant al Flotilei Moldovei. Prin Decretul din 22 octombrie 1860 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a decis unirea definitivă a flotilelor din cele două principate, iar colonelul Steriade a fost numit în funcția de comandant superior al întregului corp al flotilei. El a condus acest corp de armată până la data de 27 decembrie 1863. În această calitate, s-a implicat în procesul de dezvoltare și modernizare a
Nicolae Steriade () [Corola-website/Science/307473_a_308802]
-
funcția de comandant superior al întregului corp al flotilei. El a condus acest corp de armată până la data de 27 decembrie 1863. În această calitate, s-a implicat în procesul de dezvoltare și modernizare a flotilei. La sfârșitul anului 1863, colonelul Steriade a revenit în Corpul Grănicerilor, fiind numit în funcția de inspector al cordonului Dunării.
Nicolae Steriade () [Corola-website/Science/307473_a_308802]
-
Flotilei Române, deținând această funcție până la 8 aprilie 1879, când a fost numit în funcția de director al nou-înființatului Arsenal al Flotilei din Galați. Între timp, el a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel. În anul 1881, a fost avansat colonel și i s-a încredințat comanda Școlii Fiilor de Militari din Iași. Apoi, pentru o perioadă de 4 ani (1882-1886), colonelul Murgescu a deținut funcția de inspector al navigației și porturilor. A fost apoi comandant al Depozitului și Diviziei echipajelor
Ioan Murgescu () [Corola-website/Science/307470_a_308799]