15,099 matches
-
de la data intrării lor în vigoare pentru viitor.» De asemenea, Curtea a reținut că «situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări.»" Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză
DECIZIE nr. 111 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi (3) şi ale art. 55 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexei nr. 5 la această lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251035_a_252364]
-
cuprinse în titlul III din Constituție, precum și autoritățile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale]. Reglementat de Constituție în secțiunea a 3-a din capitolul VI ["Autoritatea judecătorească"] al titlului III ["Autoritățile publice"], în articolele 133 și 134, care consacră rolul, structura, componența, atribuțiile și hotărârile pe care le adoptă, Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă o instituție fundamentală a statului, având rolul de garant al "independenței justiției". Art. 126 alin. (1) din Constituție prevede că "Justiția se realizează prin Înalta
DECIZIE nr. 230 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea şi completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252352_a_253681]
-
atât rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, cât și cerinței de independență a viitorului judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului". Modificarea acestei proceduri reprezintă "o intervenție nejustificată din perspectiva aplicării principiului constituțional care consacră echilibrul puterilor în stat." Astfel, "propunerea candidaților de către o comisie formată din 9 membri, în care Guvernul este reprezentat de nu mai puțin de 4 membri, iar acești 4 reprezentanți ai executivului pot lua decizia doar ei, în condițiile în
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
președintelui Consiliului Superior al Magistraturii este inadmisibilă, întrucât în cauză nu a fost declanșat un conflict juridic de natură constituțională, criticile formulate vizând, de fapt, neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2013 . Se opinează că dispozițiile Constituției nu consacră atribuția Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea judecătorului din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Mai mult, judecătorii din partea statelor membre nu trebuie să aibă calitatea de judecător în statul membru. Or, Consiliul Superior al Magistraturii, la
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
crea premisele unui conflict juridic de natură constituțională. Prin norma criticată nu au fost atrase de către puterea executivă competențe exclusive, determinând astfel, cum se susține în cerere, limitarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Ordonanța de urgență, menținând rolul Guvernului deja consacrat în forma anterioară a reglementării, creionează o procedură de selecție în sensul recomandărilor cuprinse în Ghidul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind selecția candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Modificarea adusă asigură o componență
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
de urgență a Guvernului nr. 21/2013 este apreciată de Consiliul Superior al Magistraturii ca stabilind o reglementare a desemnării judecătorului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului contrară principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, principiului constituțional care consacră supremația Constituției și a legilor, precum și dispozițiilor constituționale referitoare la delegarea legislativă și celor referitoare la rolul și atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Din întreaga motivare transpare faptul că esența criticii vizează acțiunea Guvernului de a împiedica Consiliul Superior al
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
de candidatură. Aceste critici vizează o examinare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2013 în raport cu normele constituționale invocate de autorul sesizării, așadar verificarea constituționalității acestui act normativ atât din punctul de vedere al soluției legislative pe care o consacră, cât și din punctul de vedere al procedurii de adoptare. 4. Până în prezent, Curtea Constituțională nu a statuat asupra existenței unor conflicte juridice de natură constituțională ale căror izvoare să rezide în chiar conținutul unor acte normative, distinct de orice
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
Articolul 1 Se declară ziua de 14 mai Ziua dreptului internațional umanitar. Articolul 2 (1) În scopul marcării Zilei dreptului internațional umanitar se organizează, la nivel național sau local, o serie de manifestări cultural-educative și științifice consacrate cunoașterii și promovării dreptului internațional umanitar. ... (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor prevăzute la alin. (1). ... Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
LEGE nr. 177 din 11 iunie 2013 privind declararea zilei de 14 mai Ziua dreptului internaţional umanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252381_a_253710]
-
o acțiune în recurs formulată într-o cauză având ca obiect obligarea unei autorități publice la comunicarea unor informații de interes public. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate nu corespund cerințelor dreptului la informație, consacrat de art. 31 din Constituție, "deoarece în Legea nr. 544/2001 nu sunt precizate detaliat care sunt informațiile care privesc acțiunile sau rezultă din acțiunile unei autorități sau instituții publice". De asemenea, același act normativ "nu explică dacă documentele emise
DECIZIE nr. 220 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi a legii în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253177_a_254506]
-
Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale la care autorul excepției se raportează, deoarece dreptul la informație, așa cum este consacrat de art. 31 din Constituție, se referă la orice informație de interes public și nu poate fi îngrădit, sens în care prevederile art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 definesc înțelesul sintagmei "informație de interes public", astfel: "prin
DECIZIE nr. 220 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi a legii în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253177_a_254506]
-
procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu". În speța supusă analizei Curții în prezenta cauză devin incidente în mod corespunzător argumentele din decizia sus-citată, deoarece pe de o parte, dintre alte numeroase subiecte de
DECIZIE nr. 333 din 26 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 6.4 şi pct. 6.10 din anexa la Legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
de drept comun în materie - și pe care Statul le declanșează, le sustrage, astfel, controlului judiciar la care se putea apela. Prin aceasta legea, prin articolele criticate în obiecție, contravine principiului liberului acces la justiție, în termenii în care este consacrat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, astfel cum a reținut Curtea în decizia anterior menționată pentru situația punctuală similară în care a fost adoptată o lege similară. Mai mult, deoarece conduita procesuală a părților a fost prestabilită
DECIZIE nr. 333 din 26 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 6.4 şi pct. 6.10 din anexa la Legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
juridice se aduce atingere dreptului de proprietate, chiar dacă în mod automat executarea contravenției înseamnă diminuarea patrimoniului. De asemenea, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu conțin niciun fel de prevederi de natură a afecta în vreun fel libertatea comerțului, consacrată de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 836 din 16 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 8 ianuarie 2007). Curtea nu a reținut nici criticile de
DECIZIE nr. 303 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253766_a_255095]
-
la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. Curtea a mai subliniat că obligația de a contribui la sistemul public de asigurări sociale de sănătate reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor. În ce privește alte forme diferite de asigurări de sănătate, Curtea a reținut că acestea nu duc la excluderea obligației de a contribui la sistemul de asigurări sociale de sănătate. În final, Guvernul
DECIZIE nr. 307 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253794_a_255123]
-
nu au apărut elemente noi, astfel încât acestea își mențin valabilitatea. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) privind interzicerea discriminării, ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 56 alin. (2) referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale din Legea fundamentală nu pot fi reținute. În jurisprudența sa în materie, de pildă Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006 și nr.
DECIZIE nr. 307 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253794_a_255123]
-
nr. 934 din 14 decembrie 2006 și nr. 118 din 16 februarie 2012, Curtea Constituțională a stabilit că atât principiul obligativității, cât și cel al solidarității reprezintă o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății, precum și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor. Totodată, este firesc ca valoarea contribuției să difere de la persoană la persoană, în funcție de cuantumul veniturilor realizate. Această diferență este rezonabilă și justificată de situația obiectiv deosebită în care se află persoanele
DECIZIE nr. 307 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253794_a_255123]
-
sus, având ca obiect anularea unui act administrativ constând într-un raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece soluțiile legislative pe care le consacră au fost constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 . Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin
DECIZIE nr. 203 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) şi g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 şi art. 33 pct. 1, 3 şi 16 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept al României, deoarece, la momentul apariției Legii nr. 176/2010 , prevederile în cauză își încetaseră efectele juridice, fiind împlinit termenul de 45 de zile consacrat de art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Curtea constată că această critică este neîntemeiată, deoarece Parlamentul nu a făcut altceva decât să asaneze legislația de anumite prevederi neconforme Constituției. De altfel
DECIZIE nr. 203 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) şi g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 şi art. 33 pct. 1, 3 şi 16 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
deosebite de muncă după data de 1 aprilie 2001, se aplică și persoanelor înscrise la pensie anterior intrării în vigoare a prezentei legi." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 care consacră egalitatea în drepturi și art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. II lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 , pentru a beneficia de sporul acordat
DECIZIE nr. 277 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ale art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253822_a_255151]
-
punct de vedere bugetar." 2. În legătură cu înfrângerea prevederilor constituționale ale art. 120 alin. (1), art. 121 și art. 122, autorii sesizării consideră că nu este permis niciunei autorități publice, fie ea și legislativă, să aducă atingere celor două principii constituționale consacrate pentru funcționarea și organizarea autorităților administrației publice locale: principiul descentralizării și principiul autonomiei locale. În acest sens, "pe cale de consecință, nu este permisă nicio imixtiune în procedura de achiziție a unor bunuri din fonduri ale comunităților locale de către o autoritate
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
adoptate de organisme ale Consiliului Europei. Ca urmare, legea criticată de neconstituționalitate nu este fundamentată constituțional, întrucât nu poate exista o normă de recomandare de nivel european care să fie superioară Constituției naționale. 4. La nivel constituțional, referendumul a fost consacrat ca modalitate de consultare prin care poporul are posibilitatea de a exercita în mod direct suveranitatea națională, exprimându-și voința cu privire la probleme de interes general sau care au o importanță deosebită în viața statului. Prevederile constituționale au fost concretizate la
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 2 alin. (1) și (2) privind suveranitatea națională și ale art. 147 alin. (4) care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Înainte de a proceda la analiza obiecției de neconstituționalitate, Curtea urmează să constate că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituție sub aspectul titularilor dreptului de sesizare, întrucât aceasta
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
ca modalitate fundamentală de exercitare a democrației directe - o reprezintă Constituția, legile de organizare a referendumurilor, precum și recomandările Codului bunelor practici în materia referendumului, elaborat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, integrate în substanța dispozițiilor reglementatoare. Referendumul a fost consacrat la nivel constituțional ca modalitate de consultare prin care poporul are posibilitatea de a exercita direct suveranitatea națională, exprimându-și voința cu privire la probleme de interes general sau care au o importanță deosebită în viața statului: "Suveranitatea națională aparține poporului român
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
îndeplinirea cumulativă a două condiții: - prima referitoare la numărul minim de cetățeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil și - a doua privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului. Prima condiție este consacrată de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 , potrivit căruia " Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente". Noua reglementare prevede că "Referendumul este valabil dacă
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
populară. De aceea, Curtea apreciază că varianta de reglementare a cvorumului de participare aleasă de legiuitor prin legea supusă controlului de constituționalitate asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forța care reflectă voința populară, astfel încât suveranitatea poporului, consacrată la art. 2 din Constituție, să nu fie afectată în vreun fel. Legea dedusă controlului reglementează, sub aspectul condițiilor de validitate a referendumului, pe lângă micșorarea cvorumului de participare la 30%, și condiția potrivit căreia "rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]