15,655 matches
-
eșecurile sale politice sunt văzute ca o încercare legitimă de a crea un imperiu unificat creștin, care a fost subminată de realitățile religioase, politice și intelectuale ale timpului. În 1602 Rudolf a comandat bijutierului său personal din Praga o nouă coroană din aur, bogat împodobită cu 8 diamante, rubine și perle, având în vârf un safir, coroană reprezentată în majoritatea tablourilor și frescelor evului mediu. Cele 8 diamante au o semnificație alegorică și mistică; 8 reprezintă numărul sfânt al biblicului Jerusalem
Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299040_a_300369]
-
care a fost subminată de realitățile religioase, politice și intelectuale ale timpului. În 1602 Rudolf a comandat bijutierului său personal din Praga o nouă coroană din aur, bogat împodobită cu 8 diamante, rubine și perle, având în vârf un safir, coroană reprezentată în majoritatea tablourilor și frescelor evului mediu. Cele 8 diamante au o semnificație alegorică și mistică; 8 reprezintă numărul sfânt al biblicului Jerusalem, iar diamantul este simbolul lui Christos. Pe cele patru fațete din aur masiv, reliefuri minuțios realizate
Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299040_a_300369]
-
din aur masiv, reliefuri minuțios realizate reprezintă pe Rudolf al II-lea în postură de comandant suprem învingător al turcilor, precum și încoronările lui din Frankfurt (ca împărat romano-german), din Bratislava și Praga (ca rege al Ungariei și Boemiei). Din 1804 coroana lui Rudolf al II-lea a devenit coroana tuturor împăraților Austriei, dar nu a fost niciodată purtată la încoronări. Rudolf a murit în 1612, la nouă luni după ce a fost deposedat de toate puterea efectivă de către fratele său mai tânăr
Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299040_a_300369]
-
Rudolf al II-lea în postură de comandant suprem învingător al turcilor, precum și încoronările lui din Frankfurt (ca împărat romano-german), din Bratislava și Praga (ca rege al Ungariei și Boemiei). Din 1804 coroana lui Rudolf al II-lea a devenit coroana tuturor împăraților Austriei, dar nu a fost niciodată purtată la încoronări. Rudolf a murit în 1612, la nouă luni după ce a fost deposedat de toate puterea efectivă de către fratele său mai tânăr, Matei, cu excepția titlul de Împărat al Sfântului Imperiu
Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299040_a_300369]
-
ar fi luat șarpele și l-ar fi pus la sân, unde ar fi primit mușcătura ucigătoare. Se spune că agonia reginei ar fi durat 3 ore. Unii cercetători identifică șarpele cu o viperă egipteană, alții cu o cobră, simbolul coroanei faraonilor. Șarpele ar fi mușcat-o în dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moartea rapidă. Se mai spune că ea murise alături de 2 sclave. Alți cercetători cred că sinuciderea prin otravă de șarpe ar fi fost demnă de o regină, dar
Cleopatra () [Corola-website/Science/299067_a_300396]
-
Anjou, din cauza conflictului din iarna anului 1343 în care se afla aliat cu voievodul de Bereg, Crăciun din Bilca, împotriva lui Ioan, fiul lui Dionisie din Kölcse, susținător al noului rege , iar pentru următorii 17 ani Bogdan este declarat de către coroana maghiară: "Bogdan, fost voievod al Maramureșului, infidelul nostru.". Înainte de 15 septembrie 1349 are loc un alt moment de adversitate împotriva partizanilor regelui când Ștefan, nepotul de frate al lui Bogdan I, năvălește în cnezatul Marei, de la nord-vest de Cuhea, alungând
Bogdan I () [Corola-website/Science/299087_a_300416]
-
prietenie și cu Țara Românească, căsătorindu-și una dintre fiice, Ana, cu voievodul Vlad Înecatul. Între timp, în Transilvania se petreceau evenimente importante care nu puteau să-l lase indiferent pe voievodul Moldovei. După dezastrul suferit în Bătălia de la Mohács, coroana regatului Ungariei (partea ce mai rămăsese necucerită încă de Imperiul Otoman) era disputată de Ioan Zápolya, voievodul Transilvaniei, supus turcilor, și de Ferdinand de Habsburg, fratele împăratului Carol Quintul. Petru Rareș socoti că ar fi momentul potrivit pentru a interveni
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
acea perioadă, echivalând pe atunci cu 52 kg de aur sau 538 kg de argint fin), regele polon punând ca zălog cetatea Halici și întreaga Pocuție. Ținutul Pocuției a fost disputat ulterior între cele două state, deoarece suma împrumutată de coroana poloneză nu a fost niciodată returnată în întregime. Deși inițial Petru Rareș a obținut câteva victorii și ocupase aproape în întregime Pocuția, în final a fost învins în Bătălia de la Obertin (22 august 1531) de către oastea poloneză condusă de hatmanul
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
a avut lupte pe tot globul și în care cea mai mare parte a combatanților au fost ori națiuni europene ori coloniile lor de peste mări. Acest război a avut ca protagoniste principalele puteri ale vremii: Prusia, Regatul Marii Britanii, (plus coloniiile Coroanei britanice din America de Nord , Compania Indiilor Orientale Britanice și Regatul Irlandei) și Hanovra pe de-o parte și Austria, Regatul Francez, (plus Principatul Saxoniei , Noua Franță și Indiile Orientale Franceze ), Imperiul Rus, Suedia pe de altă parte. Spania și Regatul Portugaliei
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
cât și pe continentul european și transformarea Marii Britanii într-o putere colonială dominantă. În plus, marina franceză a fost grav redusă. În plus, British East India Company a cucerit cea mai importantă poziție în India, colonie care devenea astfel ""nestemata coroanei Imperiului Britanic"". În Canada și în Regatul Unit, denumirea de "" este folosită pentru descrierea atât a conflictului nord-american, cât și a conflictului european și al celui asiatic. Conflictul în India a fost denumit "Cel de-al Treilea Război Carnatic". Conflictul
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
guvernatorul Clinton și cu ceilalți oficiali din coloniile americane la Albany. Căpetenia Hendrick Theyanoguin, președintele consiliului tribal Mohawk, a insistat ca britanicii să respecte obligațiile și să blocheze extinderea franceză, amenințând cu ruperea relației de prietenie dintre Confederația Irocheză și Coroana Britanică. Guvernatorul Robert Dinwiddie din Virginia, investitor al companiei Ohio, a susținut că pierde profit dacă francezii își continuă acțiunile militare. Pentru a contracara prezența militară franceză în Ohio, în octombrie 1753, Dinwiddie l-a desemnat pe maiorul în vârstă
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment însă nu și invitati. La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția. Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964). S-a stins din viață la ora 13.45 la Spitalul Morges din Elveția la data de 1 august 2016 și a fost înmormântată
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în căprior (chevron). În partiția superioară, pe câmpul verde, se află două pene de hârleț argintii, dispuse în pal. Partiția inferioară are câmpul spiralat cu argint și roșu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vegetația naturală a zonei de est a comunei Trușești este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiști. În nord, în est și în sudul
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
cu gâtul conturnat, însoțit de o stea cu opt raze între coarne, un disc solar și un crai-nou, în stânga - toate de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, un arbore dezrădăcinat - de asemenea, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Propunerea de stemă pentru Dolhasca asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale fostei comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Deși a fost declarată
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
cu un turn de argint. Propunerea de stemă pentru Dolhasca asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale fostei comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Deși a fost declarată oraș, coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Pe raza orașului Dolhasca funcționează o unitate de învățământ mediu care poartă numele Grupul Școlar „Doamna Oltea” (mama domnitorului Ștefan cel Mare). În afară de acest grup școlar, în Dolhasca
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
cunoscut, ajunge la Madrid însă nu reușește să se mențină pe tron. Reușește să domnească timp de șase ani doar în Catalonia, pînă la moartea fratelui său, Iosif I, Împărat Roman, apoi s-a întors la Viena să-și asume coroana imperială. Regatul Unit al Marii Britanii, nedorind să vadă Austria și Spania în uniune personală, și-a retras sprijinul din coaliția austriacă, și războiul a culminat cu Tratatele de la Utrecht și Rastatt trei ani mai târziu. Fostul tratat, ratificat în 1713
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299783_a_301112]
-
că statele monarhiei erau "indivizibile și inseparabile". Promulgă "Pragmatica Sancțiune" un document prin care spune că dacă ar avea numai fete, acestea ar urma să moștenească prin dreptul de primogenitură, la fel ca băieții. Dacă murea fără să aibe copii, coroana urma să revină fiicelor fratelui său, Iosif I. Pentru următorii douăzeci de ani, Carol a solicitat aprobarea Sancțiunii de către celelalte puteri europene. Ei au impus termeni aspri. De exemplu, Marea Britanie a cerut ca Austria să elimine Compania Ostend. În total
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299783_a_301112]
-
religiei creștine care poartă cruciadă împotriva dușmanilor externi și interni. Pe plan temporal, obiectivul principal al Ordinului este lupta împotriva turcilor și a ereziei husite precum și (nemărturisit) întărirea autorității regale împotriva veleităților de autonomie a magnaților maghiari și a vasalilor Coroanei cât și limitarea puterii politice a călugărilor. Chiar daca obiectivul Ordinului era de natură religioasă, în mod egal el va influența deciziile diplomatice, militare, politce și juridice ale statelor Europei Centrale și din Balcani. In general, în vederea obținerii creșterii autorității centrale
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
și limitarea puterii politice a călugărilor. Chiar daca obiectivul Ordinului era de natură religioasă, în mod egal el va influența deciziile diplomatice, militare, politce și juridice ale statelor Europei Centrale și din Balcani. In general, în vederea obținerii creșterii autorității centrale a Coroanei împotriva marilor magnați maghiari, Sigismund va urmări în politica internă, promovarea în rangul cavalerilor Ordinului dragonului a unui număr cât mai mare din rândurile micii nobilimi. Deși clerul nu a facut parte din rândul cavalerilor Ordinului, era reprezentat în Consiliul
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
deja cu 100 de soldați putea fi condus în luptă cu un steag și un blazon personal. La nivel de "Banderium", nobilii primeau un ajutor financiar regal suplimentar în bani sau în uncii de sare. Un "Banderium" era plătit de Coroană cu 300 de fiorini ceea ce nu era foarte mult dat fiind că armura completă a unui cavaler costa 50 de fiorini iar casca 20. Batalionul de cavaleri de profesie militară era cel care alimenta Trezoreria regală cu reveniturile a 12000
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
comitatele Ugocea ("Ugocsa") și Sătmar ("Szatmár") și la sud cu comitatele Solnoc-Dăbâca ("Szolnok-Doboka") și Bistrița-Năsăud ("Beszterce-Naszód"). În părțile de nord-est și de est, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Galiției și Lodomeriei (ținut aparținând în acea vreme coroanei Austriei, în prezent împărțit între Polonia și Ucraina), iar în partea de sud-est forma granița între Regatul Ungariei și Ducatul Bucovinei (ținut care aparținea tot de coroana Austriei, în prezent împărțit între România și Ucraina). Comitatul Maramureș era situat în
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
între Regatul Ungariei și Regatul Galiției și Lodomeriei (ținut aparținând în acea vreme coroanei Austriei, în prezent împărțit între Polonia și Ucraina), iar în partea de sud-est forma granița între Regatul Ungariei și Ducatul Bucovinei (ținut care aparținea tot de coroana Austriei, în prezent împărțit între România și Ucraina). Comitatul Maramureș era situat în Munții Carpați și pe ambele maluri ale râului Tisa ("Tisza"). Suprafața comitatului în 1910 era de 9.716 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Maramureș a fost
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
i s-a adăugat tinda cu turnul-clopotniță sub păstorirea Preotului Alexandru Coman (m. 1922). Biserica se mărește si îsi ridică un nou turn, când se repară și școala din ulița bisericii, care îi aparținea, cu suma de 50.000 de coroane, provenită prin vânzarea unor păduri, prin mijlocirea notarului Coman Iuliu, s-a dăruit bisericii prin composesorat. În anul 1964, a fost zugrăvită în interior și exterior prin grija Preotului Mihai Oprișan. După venirea preotului Toma Păunescu, în anul 1972, s-
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutîndu-și astfel urmăritorii. Acest loc amintește unora și de bătălia numită de Nicolae Iorga "Bătălia de la Posada", din 9-12 octombrie 1330, care a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare. Bătălia este menționată în Cronica pictată de la Viena, fără o identificare exactă a locului in care s-a petrecut. Poziția acelei "posade", un substantiv comun însemnând trecătoare, nu este cunoscută. Carol Robert de Anjou al Ungariei a venit ntr-o
Cetatea Poenari () [Corola-website/Science/299794_a_301123]
-
cu anumite ocazii speciale. Vizitatorii pot vedea patru expoziții: "Marele Război al Reîntregirii Neamului" (fotografie și film), "Heraldica Marilor Familii Boierești" (efigii din bronz, fotografii), "Arcul de Triumf în Imagini" (fotografii, machete), "Marea Unire de la 1918" ( unde se găsesc și coroanele și sceptrul regal reproduse 1:1, fotografii) și pot urca pe terasa superioară. Arcul de Triumf este înscris în Lista monumentelor istorice din București, sector 1, din anul 2015, Municipiul București, cu .
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]