13,065 matches
-
Vreme de doi ani este student al Facultății de Drept din același oraș, părăsind studiile fără a-și lua licența, sedus de mirajul vieții literare din capitală și de primele succese literare. Începe să scrie versuri de pe băncile școlii și debutează ca poet încă din liceu, în 1914, în efemera revistă simbolistă „Valuri” din Iași, cu poezia Dorm florile, semnată B. Fundoianu. Va publica versuri în „Revista noastră”, „Vieața nouă”, „Opinia”. În 1918 îi apare volumul de proză poetică Tăgăduința lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
de doctor în filologie cu o teză despre Traian Demetrescu. În 1975 devine lector, apoi conferențiar (1990) și profesor (2001). În perioada 1990-1995 și din 2002 funcționează ca lector de limba și civilizația română la Universitatea „Stendhal” din Grenoble (Franța). Debutează în 1956 la „Contemporanul”, iar prima carte, monografia Traian Demetrescu, îi apare în 1983. Colaborează la „Analele Universității București”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. În anii ’80 a pus la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
la Institutul de Filosofie din București, cadru didactic la Universitatea din București. Colaborează la „Gazeta literară”, „Astra” ș.a., dar mai ales la publicații de specialitate („Revista română de științe sociale”, „Revista de filosofie”, „Analele Universității București”, secțiile filosofie și estetică). Debutează în 1954, cu Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri. Însușirea indiscutabilă a scrisului lui P. e aceea de a fi instructiv. Numeroasele studii publicate în periodice, culegeri colective, volume nu excelează prin avansarea unor puncte de vedere noi, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
școala din Prundu, învățând apoi la Liceul „I.L. Caragiale” din București, absolvit în 1986. Efectuează stagiul militar și urmează cursurile Facultății de Litere a Universității din București (1987-1992), lucrând ulterior ca profesor de franceză la Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”. Va debuta în „Literatorul” (1992), cu povestirea Păcătosul (prezentată de Eugen Simion); aproape concomitent publică în „Caiete critice” un comentariu la un roman de Bujor Nedelcovici. Va colabora cu povestiri sau fragmente de proză, precum și cu articole, comentarii, recenzii și cronici literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
prietena și colega ei Valeria Mitru (viitoarea soție a lui Mihail Sadoveanu). Vrea să studieze arta dramatică la Paris, dar nu primește încuviințarea lui Mihail Sadoveanu. Se dedică publicisticii literar-artistice, gravitând în jurul revistei „Adevărul literar și artistic”, la care va debuta în 1932 cu reportajul Trei zile de congres la Bratislava. Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Însemnări ieșene”, iar mai târziu la „Iașul literar”, „Tânărul scriitor”, „Utunk”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Primul volum, Mormolocul (1933), nu e un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
, Al.[exandru] (pseudonim al lui Aron Rosen; 28.V. 1876, București - 1948, București), gazetar și prozator. A studiat un an la Facultatea de Medicină din București. Debutează în „Adevărul ilustrat”. Douăzeci de ani va fi redactor la „Adevărul”, apoi la „Universul” (până în 1914). După război a lucrat ca redactor la „Izbânda”, din nou la „Adevărul” și la „Universul”. Redactează împreună cu Adrian Verea suplimentul literar „Dumineca” al ziarului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
Filologie a Universității din București, absolvită în 1965. Lucrează ca profesor la Școala Generală din comuna Băneasa, județul Galați, bibliotecar la Brăila și Galați, redactor la ziarul „Viața nouă” (1968-1989) și redactor-șef al Editurii Porto-Franco din același oraș (1990-2001). Debutează la „Pagini dunărene” cu schița Noaptea păsărilor albe, semnată V. Aron, iar editorial în 1975 cu volumul O anumită zi însorită, de vară. Colaborează cu proză și eseuri la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. În prima carte, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
École Pratique des Hautes Études, sub îndrumarea de specialitate a lui Gérard Genette, consolidându-și formația de teoretician în privința abordării semiotice a textului literar) și în 1990-1994 (când a predat limba și civilizația română, ca profesor-invitat, la Universitatea din Bordeaux). Debutează în 1966 în „Analele Universității din Timișoara” și în „Orizont”. Debutul editorial îl reprezintă volumul Realism și devenire poetică în literatura franceză (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor). Are o activitate publicistică susținută, chiar dacă relativ parcimonioasă (scriitorul s-a manifestat mai degrabă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
perioadă de timp în cinematografie, ca director artistic al unei case de filme (1964-1972), apoi ca lector de scenarii (1972-1989). Cu începere din 1990 este redactor-șef al revistei „Teatrul azi” și conferențiar la Academia Națională de Teatru și Film. Debutează la „Viața românească” în 1953. Publică numeroase cronici literare și dramatice, articole și eseuri în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Teatrul” („Teatrul azi”), „Cinema”, „Noul Cinema”, „Dilema” (unde susține o rubrică), „Rampa” ș.a. Prima carte, eseul Problema intelectualului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
LITERATURA ÎN TOTALITARISM BĂTĂLII PE FRONTUL LITERAR 1952-1953 1952 PROIECTELE SCRIITORILOR Anul literar 1952 debutează în presă cu două aniversări; centenarul I.L. Caragiale și 150 de ani de la nașterea lui Victor Hugo: doi scriitori pe care realismul socialist și ia revendicat ad integrum. Deoarece cunoaștem tipicul unor asemenea companii, nu insistăm. Tot la început de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dragomir se pot întâlni exemple ca acesta: «fulgi amari de baltă» sau «când și când umblau prin case vorbe șui și viermănoase» (...)”. POEZIA - APARIȚII EDITORIALE Și în acest an avansul editorial al prozei este mult mai mare decât al poeziei. Debutează editorial un singur poet: Ion Brad cu poemul Cincisutistul, publicat anterior în Almanahul literar din Cluj. De altfel, după modelul lui Dan Deșliu Lazăr de la Rusca, era la modă publicarea în pachete, variind între 40-80 de pagini, având un preț
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru volumul Stelele păcii. Caracteristic pentru acest volum este succesul obținut de poet în efortul său vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care debutase în volum Ion Brad a fost publicat întâi în revista clujeană Almanahul literar sub titlul Cântec pentru Gabor Cincisutistul, a fost deseori lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă din creația sa o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vieții și creației: îndrăzneala, această forță în stare să urnească din loc munții rutinei și ai conformismului placid”. POEZIA DEBUTANȚILOR. ALTE PROFILURI LIRICE O trăsătură distinctivă a anului este numărul mare al poeților debutanți în volum, comparativ cu anii anteriori. Debutează editorial Alexandru Andrițoiu (în Țara Moților se face ziuă), Werner Bossert (Vânt nou), Florin Mugur (Cântecul lui Philip Müller), Ion Petrache (Aripi), Aurel Rău (Mesteacănul), Ștefan Iureș (Cuvânt despre tinerețe și Urmașii lui Roaită). Dintre poeții consacrați, publică două volume
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dădea pe deasupra târcoale. CRITICA ȘI ISTORIA LITERARĂ Dacă în poezie, proză, dramaturgie eflorescența editorială era în continuă creștere an după an, scrierile de critică literară intră foarte rar în atenția editurilor. După Ion Vitner, primul dintre criticii literari care au debutat în volum (Pasiunea lui Pavel Corceaghin, 1949), urmează N. Moraru care în 1950 își tipărește, după exemplul aceluia, articolele publicate din 1946 încoace, sub titlul Studii și eseuri. În 1951 notele bibliografice din reviste nu semnalează decât o culegere de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fundamentale ale scrisului lui Traian Șelmaru se valorifică prin intermediul instrumentului său de investigație critică, a metodei de cercetare pe care și-a însușit-o și care conține elemente ale metodei critice realist socialiste”. În anul 1953 situația se ameliorează simțitor. Debutează în volum Ovid S. Crohmălniceanu (Cronici și articole) și Mihail Novicov (Pentru literatura vieții noi). Alți critici literari sunt publicați în culegerea Din literatura noastră. Studii literare. Doi scriitori care au practicat și exercițiul critic își adună articolele în volum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
absolvită în 1959. A lucrat ca muncitor zilier pe diferite șantiere arheologice, ca fierar betonist, apoi, din 1960, ca librar la Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
gimnaziale și liceale la Arad, intră la Facultatea de Filologie, secția engleză-franceză, a Universității din Timișoara, pe care o va absolvi în 1980. Un an predă în comuna Vârciorog, județul Bihor, iar în 1981 devine redactor la revista „Orizont”, unde debutase în 1978. Colaborează la „Familia”, „Amfiteatru”, „Dialog”, „Opinia studențească”, „Secolul 20”, „România literară”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice” ș.a. Primul volum, De veghe în oglindă, îi apare în 1988. După 1990 călătorește mult, beneficiază de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Mihai Cămăruț și Costache Agafiței. A făcut parte din Grupul plastic ieșean (1938ă și Grupul plastic moldovean (1946). Un timp a fost custode la Pinacoteca din Iași și profesor la Academia de arte frumoase din Capitala Moldovei. Ca pictor, a debutat în anul 1932 și a rămas fidel acestei pasiuni până la sfârșitul vieții. În acest sens, el mărturisea: „Pentru mine pictura n-a fost niciodată o simplă meserie, ci o tovarășă de viață exigentă. Cu pictura am traversat anii și pentru că
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a prof. Gh. Gheorghiev se desfășoară pe o perioadă de peste 50 de ani și impresionează prin varietatea de preocupări, prin problemele abordate și cuprind numeroase domenii ale geometriei diferențiale cu aplicațiile lor în mecanică și fizică teoretică. Prof. Gh. Ghoerghiev debutează cu probleme dificile din geometria diferențială a suprafețelor din spațiul euclidian. Rezultatele unor vaste cercetări formează obiectul a peste 170 de memorii, articole și note originale publicate în reviste din țară și străinătate. În acestea nu se cuprind, bineînțeles, numeroasele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Facultatea de Drept din Iași, pe care a absolvit-o în 1895, cu teza de licență Evoluția individualității și noțiunea de persoană în drept (1897). După ce și-a afirmat concepțiile și crezul politic în Evenimentul literar, revistă în care a debutat ca publicist în 1893, la 14 martie 1901, C. Stere a fost numit profesor suplinitor la catedra de drept administrativ și constituțional a Facultății de Drept din Iași, iar în 1903 a devenit profesor titular. Activitatea sa didactică se înscrie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
lungul tumultoasei sale existențe în atâtea domenii (politică, învățământ, știință, gazetărie etc.ă, nu păreau să fie și acelea ale unui viguros prozator. Puținele și rarele lui pagini cu caracter beletristic nu se remarcaseră prin reale calități literare. Când a debutat ca romancier, C. Stere era la capătul vieții sale. Cele opt volume, care alcătuiesc ciclul neterminat În preajma revoluției, le-a dictat la Bucov, în patru ani (1932-1936), sub forma unui roman fluviu. Operă fără precedent în literatura noastră, romanul reprezintă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și publicist. Este fiul Eugeniei și al lui Teodor Bărbulescu, funcționar. B. învață la liceele bucureștene „Titu Maiorescu” și „Mihai Viteazul”, urmând apoi Facultatea de Litere și Filosofie (1929-1933). A fost toată viața funcționar în Ministerul de Finanțe (1933-1969). A debutat cu versuri, în 1930, în revista studențească „Licăriri”. A colaborat cu poezii și publicistică literară la „Litere”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, unde a fost și redactor (1934-1936), „Raza literară”, „Jurnalul”, „Luceafărul” și la alte publicații interbelice. Versuri i-au fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
regiunii Oltenia, primar al Craiovei (1964-1968), prim-vicepreședinte al Consiliului Popular al județului Dolj (1968-1977), ministru al Finanțelor (1981-1986), guvernator al României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială (1981-1986), ambasador al României la Paris și la UNESCO (1986-1989). A debutat la revista „Contemporanul” în 1955 și editorial, cu volumul Pentru dreptate se aprinse focul, apărut în 1977. A mai folosit pseudonimul Petre Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
1929. Pe durata studiilor a fost și custodele bibliotecii facultății și a frecventat cenaclul literar condus de Mihail Dragomirescu. Cariera didactică - profesor de liceu - și-a exercitat-o în câteva orașe transilvănene: Odorhei, Carei, Cristur, Brad, Turda și Năsăud. A debutat în 1923 cu Pastel de vară în „Cosinzeana” și a colaborat cu versuri, proză, articole, medalioane la „Năzuința”, „Datina”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Gând românesc” etc. Împreună cu Emil Giurgiuca, a fost inițiatorul și întemeietorul revistei „Abecedar” (apărută în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]