14,427 matches
-
Einherjari, câte 800 din fiecare din cele 540 porți ale marelui palat. Zeul Odin l-a atacat pe Fenris, fiind ajutat la început de Thor. Thor însă a fost nevoit să își părăsească tatăl pentru a răspunde ofensivei șarpelui Jormungand, dușmanul lui permanent. Primul care a căzut pe câmpul de luptă a fost Freyr, în lupta sa cu Surt, iar asta se datorează faptului că a cedat sabia lui care îngheață orice, slujitorului sau Skirnir, cu câtva timp în urmă. A
Ragnarök () [Corola-website/Science/299811_a_301140]
-
în preajma lui 1330 curtea argeșeană a suferit un incendiu devastator. Arta militară românească din acele vremuri este reliefată în special în timpul bătăliei din 1330. Pus în fața unei armate ungurești superioare numericește, Basarab adoptă o tactică având patru elemente: retragerea din fața dușmanului, pustiirea terenului și otrăvirea fântânilor din calea inamicului, hărțuirea permanentă a oastei ungurești și alegerea unui loc de confruntare cât mai convenabil. În momentul confruntării armate, oastea lui Basarab era împărțită în patru corpuri: două acționau de pe buza râpelor iar
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Cronicii pictate de la Viena, anume "„un om în plină maturitate, cu plete lungi și barbă castanie despicată în două, îmbrăcat cu o sarică asemenea celorlalți soldați și ținând o piatră în mână, pe care se pregătește să o arunce asupra dușmanului”". Ulterior, în 2013, același Matei Cazacu revine și propune identificarea lui Basarab cu personajul aflat mai la stânga, îmbrăcat în tunică verde și având pe cap o căciulă țuguiată care pare a semăna cu ”șapka Monomaha” - însemn al puterii care îi
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
politicii anticreștine a lui Dioclețian, Galerius a promulgat totuși, cu câteva zile înainte de moarte, la 30 aprilie 311, un edict de toleranță față de noua religie. După spusele lui Lactantius, împăratul Galerius și-a afirmat originea dacică și s-a declarat dușman al numelui Roman, propunând chiar ca imperiul să se numească nu roman ci Imperiul Dac, spre oroarea patricienilor și senatorilor. El și-a exprimat atitudinea anti-romană imediat ce avut funcția de împărat, tratând cetățenii romani cu cruzime exemplară, așa cum cuceritorii îi
Galerius () [Corola-website/Science/299882_a_301211]
-
și mai mult pe Arcadius printr-o căsătorie cu fiica lui, împăratul avea alte idei. În aprilie 395, profitând de faptul că Rufinus era absent din capitală, Arcadius s-a căsătorit cu (d. 404), al cărei tutore era generalul Promotus, dușman declarat al lui Rufinus. După asasinarea lui Rufinus (27 noiembrie 395), noul prim sfetnic al împăratului, marele șambelan ("praepositus sacri cubiculi") Eutropius a știut să întrețină bune relații cu împărătesa Aelia Eudoxia, dominându-l astfel și mai mult pe Arcadius
Arcadius () [Corola-website/Science/299890_a_301219]
-
New York, el a căzut din cauza unui atac cerebrovascular. A fost dus de urgență la spitalul Muntele Sinai, însă a murit ziua următoare. Remarcabil, rivalul cubanezului, Emanuel Lasker a murit în același spital, cu un an mai devreme. Cel mai mare dușman al său, Alehin a scris despre moartea acestuia " Cu moartea sa, am pierdut un geniu al șahului al cărui fel nu-l vom mai vedea." - "With his death, we have lost a very great chess genius whose like we shall
José Raúl Capablanca () [Corola-website/Science/299903_a_301232]
-
-se să cheltuiască pentru serbările de nuntă din banii vistieriei, îi aduna fără cruțare din propriile ținuturi; și a jecmănit, din meschinărie, și alte orașe din părțile Anchialosului, pe furiș, dar mai ales și i-a făcut sieși și romeilor dușmani pe barbarii din Muntele Haemus, care mai înainte se numeau misieni, iar acum se cheamă vlahi. Aceștia, încredințați de inaccesibilitatea ținutului în care locuiau și bizuindu-se pe fortărețele lor, care sunt și foarte numeroase și ridicate pe stânci abrupte
Moesi () [Corola-website/Science/299919_a_301248]
-
Manon Gropius. Pe de altă parte, Walter și Alma sunt menționați în cântecul "Alma" scris de Tom Lehrer. În 1934, după ce naziștii închiseseră Staatliches Bauhaus în 1933, Gropius a părăsit Germania, unde era absolut clar că urma să devină un "dușman al poporului," conform politicii de stat xenofobe și rasiale a naziștilor, deși era german "pur", arian. Pentru început, între 1934 și 1937 a trăit și locuit în Marea Britanie, fiind implicat în proiectul Isokon. În 1937 se va stabili în Statele Unite
Walter Gropius () [Corola-website/Science/299958_a_301287]
-
Tratatul de la Riga), a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic. Chiar timpul desfășurării războiului civil rus, polonezii erau nerăbdători să recucerească toate teritoriile Uniunii statale polono-lituaniene stăpânite de Rusia, dușmanul lor tradițional. Istoricul J.F.C. Fuller a descris Bătălia de la Varșovia ca fiind una dintre cele mai importante din toate timpurile. Dacă bolșevicii ar fi reușit ocuparea Poloniei, ei ar fi fost capabili să-i ajute pe comuniștii germani, lucru care
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
a Uniunii Sovietice), în constituenții lui etnici. Dacă s-ar fi realizat aceste planuri, cea mai mare parte a Europei Centrale s-ar fi transformat într-o "a treia Europă", și care ar fi trebuit să fie invulnerabilă la amenințările dușmanilor tradiționali din est și din vest ai Poloniei, Germania și Rusia. Visul lui Piłsudski nu era pe placul nici uneia dintre părțile implicate. Sovietele au făcut uz de influența lor pentru a împiedica planul. Aliații occidentali se temeau că o Germanie
Międzymorze () [Corola-website/Science/299328_a_300657]
-
al Țării Românești: 17 octombrie 1768 - 5 noiembrie 1769. Era fiul lui Alexandru Matei Ghica, cu funcția de dragoman, care a fost decapitat de Poartă și nepot de frate al lui Grigore Ghica al II-lea. Ca domn se arată dușman Austriei și prieten Rusiei, iar intrigile îl ajută mult în politica dusă față de turci. Pe plan intern a regularizat strângerea birurilor și a pus capăt abuzurilor. A înființat o fabrică de postav la Chipirești, lângă Jijia și a zidit lângă
Grigore al III-lea Ghica () [Corola-website/Science/299321_a_300650]
-
numit margraf de Moravia, titlul tradițional pentru moștenitorul la tron. Doi ani mai târziu a luat sub control guvernarea Tirolului, în numele fratelui său Ioan Henric. Ca urmare a unei alianțe între tatăl său și pe Papa Clement al VI-lea, dușmanul neobosit al împăratului Ludovic al IV-lea, Carol a fost ales la Rhens, la 11 iulie 1346, de către unii prinți-electori, rege roman "(rex romanorum)" în opoziție cu Ludovic; a fost încoronat la Bonn la 26 noiembrie 1346. Așa cum a promis
Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299368_a_300697]
-
Federală) Germania. Confiscări de patrimoniu privat au avut de altfel loc nu numai în țările conduse de regimuri pe model sovietic, ci și în Occident acolo unde populațiile și adminstrația postbelică i-au perceput pe deținătorii de capital ca fiind "dușmani", "străini", "colaboratori cu regimurile de ocupație" sau doar "profitori de război"; în Franța este de exemplu bine cunoscut cazul naționalizării-confiscării a companiei Renault; confiscarea sediului companiei I.G.Farben de către armata americană de ocupație și de către statul german post-nazist (care o
Legea naționalizării () [Corola-website/Science/299403_a_300732]
-
Petliura au fost obligate să se retragă în fața atacurilor Armatei Roșii, păstrând controlul doar a unui teritoriu restrâns în Podolia. Spre sfârșitul anului 1919 s-a format un front clar după ce Petliura a decis să se alieze cu Piłsudski împotriva dușmanului comun. Ciocnirile de frontieră au degenerat într-un adevărat război odată cu declanșarea de către polonezi a unui atac de amploare în interiorul teritoriului ucrainean în aprilie 1920. Contraatacul bolșevic a respins aramtele poloneze spre vest, până în fața capitalei Varșovia. În acest timp
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
pierderea credinței și paralizia spirituală. Ca o coincidență, în "Arabia", același simbol al potirului îi servește naratorului pentru a descrie secretul primei atracții sexuale și așadar, pierderea inocenței copilărești: „Îmi imaginam că îmi purtam ferit potirul printr-o lume de dușmani.”. Pentru Hélène Cixous, potirul din mâinile copilului semnifică mai mult de atât, este un simbol al Cuvântului și al valențelor lui artistice nelimitate; spre deosebire de potirul „secătuit” al religiei, de zădărnicia rugăciunilor către un Dumnezeu absent, potirul artei se umple de
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
III-lea de Tripoli, personaj marcant al perioadei, reprezintă perioada de maximă înflorire a comitatului. Raymond al III-lea devine regent al Regatului de Ierusalim, a doi regi, însă este și conducătorul baronilor care nu doreau expansiunea Templierilor în zonă. Dușman declarat al lui Guy de Lusignan, al doilea soț al reginei Sybille, doritor al coroanei regale care nu s-a dat în lături nici de la rebeliune armată pentru a-și urma scopul. Numai moartea regelui Baudouin al V-lea în
Comitatul de Tripoli () [Corola-website/Science/298739_a_300068]
-
turci la Dunăre. Turcii reușesc să treacă, iar Golia fuge spre Ioan Vodă aflat cu oștirea lângă iezerul Cahulului, direcție în care se îndreaptă și oastea turcă. Aici se dă lupta și călărimea boierilor în frunte cu Golia trece la dușman. Sosirea tătarilor îi copleșește pe moldoveni, care se retrag în satul Roșcani, în apropiere. După o lungă și eroică, dar și zadarnică rezistență, Ioan Vodă s-a predat, primind asigurări că oștenii săi vor fi, în schimb, cruțați. Turcii îl
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
-l sfârteca (10-11 iunie). Oștirea, care nu apucase să părăsească locul luptei, se întoarce atunci spre turci, și oștenii lui Ioan Vodă reîncep lupta pentru a răzbuna moartea mișelească a voievodului. Îngrijorați de zvonurile pe care le primeau despre mulțimea dușmanilor, înainte de bătălia de la Iezerul Cahulului, întrebându-și Domnul despre acest aspect, Ioan Vodă le-ar fi dat răspunsul: „îi vom socoti în luptă”. Ioan Vodă a fost căsătorit înainte de domnie cu Maria Rostowski și ca domn, cu Maria Huru, fiica
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
La începutul războiului peloponesiac a participat la asediul Potideei, în Chalcidica, între anii 432 și 429. L-a avut ca tovarăș de arme pe Alcibiade, pe care-l salvează atunci când acesta, rănit, era cât pe ce să cadă în mâinile dușmanului. În 424, cinci ani după ciuma abătută asupra Atenei, Socrate se regăsește în bătălia de la Delion, unde trupele ateniene sunt zdrobite de către tebani. Acolo el îi salvează viața lui Xenofon, prins sub calul care căzuse peste el. În 422, Socrate
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
că poate conta pe ajutorul reginei. Prima intenție a Elisabetei este de a o reinstaura pe tronul Scoției, dar este sfătuită să fie mai precaută. Decât să o trimită în Scoția sprijinită de o armată engleză, sau în Franța la dușmanii catolici ai Angliei, preferă să o țină în închisoare pentru următorii nouăsprezece ani. În 1569 are loc o revoltă majoră în nordul Angliei cu scopul eliberării Mariei Stuart, căsătoririi ei cu Thomas Howard și înscăunarea ei pe tronul Angliei. După
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
noi ignorăm" Chiar dacă Irlanda este unul dintre cele două regate, o mare parte din insulă este virtual autonomă. Elisabeta se confruntă cu o populație catolică care îi este ostilă și mereu gata să sfideze autoritatea sa și să comploteze cu dușmanii ei. Politica sa este de a acorda terenuri susținătorilor ei și de a-i împiedica pe rebeli de acorda Spaniei o bază pentru a ataca Anglia. Într-o serie de revolte, forțele Coroanei au aplicat tactica "pământului ars", arzând pământurile
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
în care războaiele și revoltele, împreună cu prigoniri crunte, au afectat aproape toate țările și toți regii din jurul meu, domnia mea a fost pașnică și regatul meu un recipient, pentru această biserică afectată. Dragostea poporului meu a fost fermă și dorințele dușmanilor mei dejucate." Virginia, o colonie engleză din America de Nord și ulterior membră a Statelor Unite, a fost denumită după porecla Elisabetei "Regina Virgină".
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
poate „... prin YHVH păzitorul nostrul și Așerah a Sa”, dacă „Shomron” ar trebui citit ca „shomrenu”). Altă inscripție, din from Khirbet el-Kom de lângă Hebron scrie: „Binecuvântat fie Uriyahu de către Yahweh și de Așerah a Sa; el l-a salvat de dușmanii săi!”. Tilde Binger observă în studiul ei "Asherah: Goddesses in Ugarit, Israel and the Old Testament" (1997, p. 141), că există mărturii că Așerah poate fi văzută ca fiind „o stelă de lemn neiconică sau o columnă de un anumit
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
și apoi ucis. Cioibalsan, dispus să urmeze fără discuții dispozițiile lui Stalin, a ajuns la putere. Regimul lui Cioibalsan este privit, în general, drept cel mai tiranic din istoria recentă a Mongoliei. Sub Cioibalsan, au avut loc multe epurări ale "dușmanilor poporului". Acestea erau centrate pe personalități din domeniul religios, pe fosta aristocrație, ca și pe disidenții politici. Estimările privind numărul oamenilor uciși variază considerabil, dar sunt, în majoritate, substanțiale. Cioibalsan a fost, de asemenea, centrul unui cult al personalității, modelat
Horlooghiin Cioibalsan () [Corola-website/Science/298940_a_300269]
-
pe de o parte se narează aventurile țiganilor înrolați în armata lui Vlad Țepeș, iar pe de altă parte aventurile lui Parpangel, în căutarea iubitei sale Romica, furată de diavoli. Ca în orice epopee care se respectă, eroii pămînteni au dușmani și protectori supranaturali. Autorul are simțul artei ca joc, subiectul și personajele fiind pretexte pentru o „comedie a literaturii” (N. Manolescu). De aceea, universului narațiunii îi corespunde un metaunivers, prezent în subsolul paginilor și alcătuit dintr-o armată de critici
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]