12,969 matches
-
extrem de tulburat. — Poți te rog să mă lași un pic singur? Se ridică și străbate zona cu nisip, iar eu rămîn privind În urma lui, simțindu-mă de parcă mi-ar fi tras un pumn În ochi. Să-l las singur? Se ferește de mine? În timp ce mă uit la el cum se Îndepărtează, Îmi tremură picioarele. Ce s-a Întîmplat? Acum ne Împingeam cărucioarele veseli și făceam mișto unul de altul... Deodată, Îmi dau seama că mobilul Îmi sună de mama focului În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să cred că Luke a ținut toate astea În el atîta vreme. Fără să-mi zică nimic. În Încercarea de a mă proteja. PÎnă la urmă, nu are nici o aventură. Îmi trec privirea peste chipul lui, pe care și-l ferește. Poate că minte, Îmi trece prin cap. Chiar dacă treaba aia cu Arcodas e adevărată. Poate că el continuă să se vadă cu Venetia. „Îți cîntă În strună doar ca să te facă fericită“ Îmi trece prin minte, pentru a mia oară
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
c-ar fi bine să mă duc acasă, să mă odihnesc. Mă duc să zic „pa“. — Bună idee, mă aprobă Jess viguros. Păstrează-ți energia pentru mî... tace, stresată. — MÎine? zic, nedumerită. Ce e mîine? — Adică... pentru copil. Jess Își ferește privirea, evazivă. Pentru naștere. CÎnd o fi ea. Ce naiba vrea să... Și atunci mă izbește revelația. Și ea e parte din conspirație. Asta a vrut să spună! Petrecerea surpriză pentru copil are loc mîine! PETRECERE SURPRIZĂ PENTRU COPIL - ȚINUTE POSIBILE
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nimeni nu e încruntat, angoasat ori temător că ceva rău i s-ar putea întâmpla. Probabil că și rata accidentelor de orice fel este cea mai scăzută acolo. Ai ajuns iar la vârsta filmelor ...documentare!!! Liviu Antonesei: Ah, nu, doamne ferește! N-am ajuns eu la vârsta (doar!) a filmelor documentare! Dovadă că n-am ajuns e chiar faptul că mă mai instruiesc și eu pe unde pot, chiar și pe la TV. Doar nu mă uit la telenovele ori la "Surprize
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o dublă explicație: una de tip pragmatic și alta de tip sacral. Considerentele practice sunt legate de faptul că acest deget participă într-o măsură mai mică decât restul degetelor la diferite operații manuale și, ca atare, verigheta e mai ferită pe acest deget. Pe de altă parte, degetul inelar, mai ales cel de la mâna stângă, are o vână care comunică direct cu inima - “sediul tuturor sentimentelor”. Ocrotind degetul, inelul apără și menține sentimentul dragostei și al atașamentului solidar. 8. Degetul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în pericol însăși existența credinței 149. Prin normele și concepția referitoare la presă s-a oferit publicului elementele necesare prin care să poată caracteriza și categorisi publicațiile, în funcție de mesajul creștin și de valorile exprimate de Biserică; cititorii trebuiau să se ferească de acea presă ostilă, care nu respecta normele expuse în documentele amintite. Pentru cei responsabili cu formarea și dezvoltarea unei prese catolice, indiferent unde se aflu, aceste documente trebuiau să-i ghideze, să-i ajute să conceapă o mass-media care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un articol intitulat " Cuvinte pentru sănătate", scris de preotul Tocănel într-un limbaj simplu, s-au oferit câteva sfaturi ce trebuiau urmate pentru a se preveni îmbolnăvirile: În timpul muncii, trebuie să te hrănești bine și cu mâncăruri sănătoase. Să te ferești a mânca fructe verzi și necoapte și de a bea apă după ele. Când arde soarele, niciodată să nu stai cu capul gol, căci poți căpăta dureri mari de cap și deseori chiar o boală foarte primejdioasă numită insolațiune, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de defunctul Msgr. Gabor. Dacă nu ați avea pe nimeni, aș trebui să iau pe P. Mărtinaș, Paroh de Gherăești, și să-i încredințez grija expoziției; însă aș avea o perturbare în mersul Diecezei, de care aș vrea să mă feresc"863. Toate aceste probleme au făcut ca lucrările expuse în pavilioanele rezervate publicațiilor românești să fie modeste și să nu se ridice la înălțimea expoziției de la Vatican. Această realitate s-a datorat și bugetului redus alocat de episcopiile românești pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
établissement (par le Saint Siège) des critères et normes décisives pour qu'une publication soit considérée catholique. Au milieu de notre recherche il y a la presse Romano catholique roumaine mais, en vue de réussir une analyse scientifique comparative, on fera d'abord une présentation et une évaluation générale de la presse catholique en Roumanie (qui inclut la presse Greco catholique et celle des minorités catholiques : hongroises, allemandes) et un sondage de la mass media catholique en trois états avec une puissante tradition
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Autorul în operă Autorul Desperado e ironic înainte de toate. Fără ironie, în creație și receptare, opera nu există. Ironia este garanția jocului de bună calitate. Ea asigură detașarea cestui autor care complică și nu se implică. Autorul este discret, se ferește să se demaște, refuză intimitatea confesiunii. El are o imaginație sănătoasă și se baricadează în spatele ei. Autorul spune pe jumătate (tradiție deschisă de Henry James), lectorul ghicește ce poate, și opera lasă gustul amar-dulce al neîncheierii. Hibridizarea Amestecul de genuri
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tem crunt de propria lor ironie; ba chiar mai rău, sunt îngroziți că i-au deschis cititorului o cale care-i poate scoate pe ei, autorii, din joc definitiv. Autorul Desperado are dreptul firesc să ironizeze tot și toate, dar ferească Domnul să îndrăznească lectorul sau și mai rău criticul să găsească elemente comice în opera lui. Scriitori ca Julian Barnes, Malcolm Bradbury, Alasdair Gray, Peter Ackroyd, Graham Swift, Doris Lessing, Martin Amis, Kazuo Ishiguro trăiesc din ironie. Dacă Dickens își
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de istorie și membru al partidului comunist englez în Uniunea Sovietică, unde acesta își dă seama clar că niciuna din ideile lui despre comunism nu se aplică. Ceea ce majoritatea autorilor Desperado percep corect este imensa minciună comunistă. Malcolm Bradbury se ferește cu umor de această minciună sfruntată în Rates of Exchange. Ceva asemănător, cu nuanțe comice izvorâte din folosirea greșită a limbii engleze de persoane care au învățat-o ca pe o limbă moartă (comunicarea cu vorbitorii de engleză era suspectă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
the day after yesterday but the day before tomorrow!!!" Crearea unui spațiu care amenință viața, descrierea opusului utopiei (utopia fiind punctul de pornire al ideologiei, dar nu și al practicii comuniste) este modul Desperado de a ne avertiza să ne ferim de totalitarism. Fugind de comunism, exilații eșuau în dezrădăcinare. Bradbury descrie un profesor rus care iubește cu patimă America, pentru că i-a oferit un cămin și o carieră universitară. Burgess inventează un hoț rus care se trezește liber în lumea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e Desperado avant la lettre. Imaginația politică e preferata autorilor Desperado până la căderea Cortinei de Fier. Huxley își încearcă puterile în acest spațiu în Brave New World. Umorul și îndrăzneala lui intelectuală imaginează un viitor surprinzător pentru omenire. Umorul îl ferește de melodramă. În loc să-și impresioneze lectorul cu sentimente sumbre (v. Orwell), Huxley inspectează psihologia unei lumi de roboți, o viitoare existență lipsită de gândire. El ne învață să evadăm din tragedie în comedie. Râdem, ne desolidarizăm de coșmar și lăsăm
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Lord thundered Over that grape of Burgundy And we left in a hurgundy. (Hurry up, Joyce, it's time!) Notele poemului sunt în mod cert actul de naștere, manifestul poeziei livrești. Eliot le-a alcătuit mai mult pentru a se feri de acuzația de plagiat și le-a dat spre publicare la cererea editorului, care a scos poemul într-un volum independent și a vrut să-l facă mai impunător. După prima ediție, niciun cititor nu a mai vrut să audă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spre conotații fizice, dar ambiguitatea și intertextualitatea (uneltele lui Ackroyd de căpătâi, pe care le mânuiește cu un umor neașteptat) le apără de vulgaritate. Poetul îngână bucuriile trupului cu priceperea unui violonist care își înfige arcușul în suflet. Versul se ferește cu strășnicie de explicit: Și au înțeles cu toții povestea exact cum nu trebuia incredibilele țipete ale patimii mele sunt probabil de vânzare (printre școlari) Vorbe aparent albe, neutre, ascund în ele ideea de homosexualitate. Doar o dată ori de două ori
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spun indiferent dacă poezia mea place ori nu. LV. Mai citește lumea în ziua de azi? Ori ne pierdem printre atâtea ecrane și scenarii? AB. Nu-mi permit să mă pierd printre ecrane ori scenarii. Poeții buni știu să se ferească. În fond suntem singuri cu cuvintele, ideile noastre, fie că le așternem pe hârtie, le punem pe ecran, ori le transmitem în vreun alt fel publicului. Am însă convingerea că întotdeauna cartea ne va însoți. LV. Scrii ușor? Scrii mult
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
secolului douăzeci e o ofrandă dezarmantă de viață trăită, făcută unei poezii lacome de viu. Te oferi: "Nu-mi pasă că mulți sunt mai înalți. / Ochii se întâlnesc inevitabil la același nivel". Menționezi "steaua galbenă" și "norocul" care te-a "ferit de Holocaust". Intrăm în secolul XXI. Îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu". Îți adaptezi temele vâstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă. Încerci
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Eliot, dar îl păstrează în ecou. Au fost Eliot și Yeats printre maeștrii tăi? EF. Sigur că mi-au plăcut enorm și Yeats și Eliot, însă, când am început eu să scriu, ei erau influența de care trebuia să ne ferim. M-au ajutat americanii: Pound, Stevens, Williams. Charles Reznikoff a fost extrem de important pentru mine, mai ales în felul de a evoca individul. Apoi au fost poeții ruși, mai ales Țvetaeva. Am descoperit opera ei la bibliotecă, pe când citeam pentru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
te bănuisc de o loialitate față de alt spațiu pe care nu o ai, așa că ajungi să bați în retragere. Engleza e casa mea, dar e o engleză de peste tot și de nicăieri, ceea ce îi ia din bogăție, dar o și ferește de provincialism. LV. Poemul e pentru tine o punere în scenă. Fiecare poem are decorul lui, exact așa cum spui: Deschid ușa negurii către pagină. În prag e poemul... Poemul vine din negură, din noaptea în care visezi ceva ce nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de sănătate. Predarea scrisului, a creației și a lecturii: chiar analfabeților, celor cu deficiențe de învățare, probleme psihice. Chiar și aceștia reacționează la poezia profundă, provocatoare; vor s-o citească, ba chiar să o și scrie. Sigur, trebuie să ne ferim aici de populism! LV. Poeme cum ar fi Hotel Boulevard arată clar că ai vizitat România. Publici poeți români în revistă. Cum ai ajuns la București, ce crezi despre literatura română? FS ...Ei, află că un critic britanic l-a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
eu de conștient de el, plutește peste toate, detașat. Ființa mea fizică e departe de a lăsa această impresie, dar mai cred că ceea ce am devenit interfața e un proces intelectual. Fiindcă sunt așa de nesigur pe substanța mea, mă feresc să fac o poveste din această substanță. Sunt sceptic în ce mă privește. Intuiesc că e esențial pentru mine să-mi pătrez scepticismul. Pot deci să fac remarci generale despre mine ori despre masca din poem, însă disprețuiesc aceste generalizări
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iar ca rezultat ne inițiezi în dezastru. Cum ți-ai descrie lumea interioară, modul în care aluneci în poezie? Ce urmărești? Să previi, să îngrozești, să amuzi? GS. Budapesta este un locus pentru incertitudine, emblema lui. O iubesc și mă feresc de ea la fel cum fac cu limbajul. Budapesta închide în ea sensuri istorice și intime. Sensurile stau în ea așa cum ies statuile din ziduri, așa cum cad zidurile. Cred că în Bridge Passages spun chiar: Mă preocupă ce spun zidurile
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu țin să-i șochez cu premeditare. Aș vrea să devină mai umani, să înțeleagă ce ar putea spune zidurile. LV. Istoria ta proprie pare extrem de interesantă, dar n-o dezvălui. Dai în schimb fotografii vechi, amintiri în alb-negru. Te ferești cu bună știință să scrii lucruri prea personale? Cum izbutești să tratezi cu seninătate experiențe care, exprimate explicit, ar face oricui părul măciucă? GS. Da, evit să scriu lucruri personale. Nu vreau să mă substitui zidurilor. Eu nu contez, acesta
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele, tuberculoza, angina, reumatismul. Se fac vestiți în patologia infecțioasă Guillaume de Bouillon, David de Pomis, care scoate la Veneția în 1577 „Scurte și eficace mijloace de a feri un oraș de o maladie infecțioasă“. De tuberculoză s-a ocupat Fracastoro, dar Koch este cel care în 1882, pune în evidență bacilul care-i poartă numele. Fracastoro propunea ca remediu în tuberculoză arsenicul. Hippocrat o asimilase tuturor bolilor pulmonare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]