13,885 matches
-
sub reflectoarele pieței planetare, doar să aureoleze și ea, ca ingredient pitoresc, reclama momentului. Virgil Duda a stat În fața adversităților noi, ca și În fața celor vechi, fără alt scut decât consistența de caracter. Inteligența, vocația, stăruința exploratoare și lipsită de iluzii au conlucrat În rezistența intelectuală din care s-a hrănit și În anii strămutării creația sa epică originală și importantă. Scriitorul și-a continuat munca „În pofida” a tot, cum spunea Thomas Mann despre eroul său Aschenbach, și nu este singura
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vânează trimișii: „Oh, comunitate de scandal!/ Furia e tot ce ne mai leagă...”. Modern, centrifug, lirismul său amar și lucid invocă intensitatea ca răscumpărare și revanșă, În cadența ruptă a solitudinii interogative, rareori aliniată de brizele scurte ale Înfrățirii cu iluzia. Cine a contemplat biblioteca românească pe care imigrantul Jean Schächter a cărat-o după el, de la Dunăre la Iordan, nemaiavând timp, el Însuși, ulterior, presupun, decât s-o contemple, Înțelege mai bine și ceea ce se afla În versurile sale de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
acceptă. Adevăratul poet Încearcă, dimpotrivă, „să-și Întemeieze viziunea În experiența cotidiană a cititorului... povestirile lui Kleist sunt poezie genuină, limba perfect clară. Nu vei găsi Înflorituri verbale, nimic pretențios”. În „tensiunea vizionară Între om și destin”, Kafka citește refuzul iluziilor, ca și al acrobațiilor verbale. „Modestia, Înțelegerea și răbdarea se aliau la Kleist În puterea necesară oricărei nașteri reușite.” Convins că poezia, arta sunt expediție, nu experiment, Kafka se definește În fața tânărului său interlocutor printr-un laconism și o simplificare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fugare note: „Înaintez oarbă surdă mută ca o femeie Îndrăgostită/ traversez anotimpuri pășesc prin ape cu sânge/ trec lanuri cu maci trec orașe cu oameni/ da Îmi trec viața”. Un soi de marș perpetuu, fără răgaz sau refugiu și fără iluzii, dacă nu și unul pe loc, Înșelător refren, moderat melancolic, o invocare exorcizantă, de fapt: „Nici măcar nu știu dacă tu mă aștepți”. Versul repetă, oracular, incertitudinea, Înainte de a se limpezi tragic: „Nici măcar nu mai știu dacă tu mai exiști”. Intensitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
români, care trebuia să apară În 1984 chiar. Până În 1986 am mai tras unele nădejdi, deși abandonat de colegi și, În primul rând, de conducerea de atunci a Uniunii (D.R. Popescu, de o nedezmințită ipocrizie). După decembrie ’89, au urmat iluzii, speranțe, o scurtă - deși fierbinte În amintire - euforie, urmată de deziluzii, decepții, spaime și sentimentul unei căderi continue spre un dezastru. Se va ivi poate, o dată, prilejul unei mai lungi confesiuni a acelor luni. Aș fi foarte bucuros dacă mi-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
onorariul ce aveam să-l iau pentru carte (mi se promiseseră chiar „despăgubiri” pentru revizuirea din 1985, distrusă). Ulterior, mi s-a trimis - după două luni de așteptare - un bilet simplu Fr.-Buc.; am fost, am pierdut timp, energie, bani, iluzii. M-am Întors fără nici un rezultat. Editura nu voia să achite avansul (iar fără bani nu puteam urni lucrul: dactilografie, documentație etc.), Ministerul de Finanțe nu voia să onoreze subvenția, cu toate că era semnată de ministrul Culturii și aprobată (supravizată) de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
taifas trebuia lăsată așa și atât cât fusese. Nu bănuiam că avea să fie și ultima. Amintirea a revenit când am citit versurile muribundului, scrise, se pare, pe patul de spital. Tragica tânguire se elibera, candidă, de pământ și de iluzii. Regăseam ceva din sensul scurtei noastre Întâlniri În poemul Prometeu, publicat postum. „Ca orice lepră, Prometeu/ S-a pus În colți cu Dumnezeu./ Prin gând celui de sus Îi dete/ Să-l dea cu capul de-un perete,/ Tocmai acolo
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu toate schimbările prin care trecuserăm promiteau un dialog deschis. În plus, o abundență de calomnii, rumori și suspiciuni schimonosiseră, Între timp, numele meu În presa postcomunistă românească. A le dovedi stupiditatea și reaua-credință cerea o prea mare energie a iluziilor; lehamitea și chiar autismul care mă copleșiseră păreau protectoare. Șederea la București fusese, de altfel, supraîncărcată de obligațiile pe care mi le impunea rolul de „gazdă”, ca Însoțitor al dirijorului american Leon Botstein, președintele Colegiului Bard, unde predam de aproape
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
imediat după schimbarea la față a României, atâția dintre foștii săi colegi și amici din țară și din afara ei Îi erau străine. Nici nu-și „demascase” foștii prieteni pentru convingerile tinereții sau pentru complicatul traseu biografic pe care contradicția dintre iluzii și realitate, dar și dintre idei și poliția ideilor o sucise și răsucise În toate felurile În deceniile multilateral confuze și tenebroase ale național-socialismului ceaușist. Rezervasem o dimineață de sâmbătă pentru Întâlnire. La telefon, Zigu nu s-a arătat deloc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prezența, ca și cum ar fi azi, acum, aici printre noi, ca și cum ne-ar plasa, dintr-o dată, În vecinătatea sa, Într-o actualitate de destin În multe feluri instructiv. * Europa anului 1936 păstra tot mai greu aparențele normalității. Viața parlamentară și ultimele iluzii ale confortului civilizației sporeau confuzia În țările care mai sperau amânarea furtunii. În regimurile autoritare, mizeria morală și socială accelera demagogia limbajului oficial. Uniforme și urale, mizerie și palavre, teroare și promisiuni, Înarmare și declarații de pace, Întuneric și carnaval
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
literatura română o carte subțire și stranie, intitulată Întâmplări În irealitatea imediată. O carte ațintită doar spre omenescul din om, nu „supra-om”, nici omul ostaș sau furnică. Omul care este doar atât, și cât de mult totuși, om. Iluminările, catastrofele, iluziile ființei vulnerabile care vrea să Înțeleagă ce Înseamnă a trăi În lume. O somație precipitată. Un vârtej magic de fosforescențe. O săgeată În rana unui trandafir de carne și vis. Un vis treaz, o confesiune de o termicitate paroxistică: treceri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
său, iar Bruno relatează, ca un zelos reporter și emul, aparițiile lui Sábato pe străzile, În cafenelele și casele din Buenos Aires. Diavolul și iubirea, suferința, drastica pedagogie iezuită a „omului nou”, rătăcirea credinței, violența, sumarele somații stânga-dreapta, fanatismul, abulia, resemnarea, iluziile, Îndoielile, Încrederea. Rezistența, Înfruntarea, avertismentul Își intersectează ardoarea prin tragica asumare creatoare a destinului. Omul-artist, omul-creație apare ca martirul-reper al solitudinii neînfrânte, cel ce Își răscumpără vulnerabilitatea interogativă, ca semn de „coerență” cu sine și cu lumea. Scrutând Întunericul și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Friedrich-Wilhelm examenul de doctorat), și, ca doctor În filosofie, În ianuarie 1910, pe Bundesallee, la nr. 17. În 1910, se Întoarce la Viena, Însoțit de logodnică, unde Îl aștepta postul de bibliotecar, procurat de tatăl său. Scriitorul acceptase soluția fără iluzii, de vreme ce nota În Jurnal că se simte, „În sfârșit, sub șenile”. Nu va suporta, de altfel, decât trei ani apăsătoarea corvoadă. Când revine, căsătorit, la Berlin, În 1914, plonjase deja În mult mai riscanta identitate de „scriitor profesionist”. Drumul obișnuit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În asocierea cu soțul pe care Îl admiră și Îl iubește. Ea nu visează la escapade senzaționale, doldora de clișeele feminismului provincial al micilor matroane nefericite. „Bovarismul” ei este nul. Eroina lui Musil ar avea, probabil, formulări drastice despre mediocritatea iluziilor și a eșecului În neautentica și, până la urmă, imposibila „eliberare” de sine la care aspira Emma. De altfel, „căderea” prin care se regenerează și poate se și Înalță Claudine nu rezultă dintr-o prelungită frustrare, ca În cazul Emma Bovary
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre relația Între existență și creație, Între frumusețe și solitudine, Între boală, iubire și moarte. Evocarea Bătrânei Doamne, Veneția, pendulând Între Orient și Occident, Între realitate și ficțiune, Între „bucurie, mister și iresponsabilitate”, cum spunea Virginia Woolf, evocarea Înstrăinării, exilului, iluziei au stimulat o efervescență pe care n-aș mai fi crezut-o posibilă. Ceea ce nu pleda, neapărat, În favoarea vreunui „model cultural” desuet, ci Însemna, mai curând, o stenică distanțare, fie și pasageră, de copleșitoarea producție actuală a culturii cotidiene, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
limba lui Goethe și Schiller) nu mi se părea suspect. Literatura se confirma, credeam, nu doar ca refugiu spiritual În vremuri grele, ci și ca punte spre semeni de oriunde, deschidere spre lumea largă. Mi-era greu să refuz infantila iluzie. * Primii pași ai filierei germane se dovediră norocoși. Referatul entuziast al lui Paul Schuster către Societatea Orient-Occident provocase un răspuns la fel de entuziast de la Heinrich Böll. Atunci mi-a parvenit și primul semnal de la „conspirator”... „Dragă Dle Norman Manea, dacă nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În vara aceea la Predeal pe Ceaușescu?... Să te căsătorești de trei ori, asta se mai Înțelege, se mai iartă. Bărbați, femei, oameni suntem! Dar să ajungi la 62 de ani călcând orbește dintr-o groapă În alta, dintr-o iluzie În alta?”. Dincolo de gropi și iluzii, pierdute cu vârstele pierdute, rămânea patosul angajării, al interogației, oroarea juvenilă față de minciună și oportunism, păstrată dincolo de vârste. Exacta evaluare a inevitabilului schimb de acomodări cu realitatea era mai ales un proces al maturității
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ceaușescu?... Să te căsătorești de trei ori, asta se mai Înțelege, se mai iartă. Bărbați, femei, oameni suntem! Dar să ajungi la 62 de ani călcând orbește dintr-o groapă În alta, dintr-o iluzie În alta?”. Dincolo de gropi și iluzii, pierdute cu vârstele pierdute, rămânea patosul angajării, al interogației, oroarea juvenilă față de minciună și oportunism, păstrată dincolo de vârste. Exacta evaluare a inevitabilului schimb de acomodări cu realitatea era mai ales un proces al maturității, desigur, când trecutul poate fi evaluat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu vârstele pierdute, rămânea patosul angajării, al interogației, oroarea juvenilă față de minciună și oportunism, păstrată dincolo de vârste. Exacta evaluare a inevitabilului schimb de acomodări cu realitatea era mai ales un proces al maturității, desigur, când trecutul poate fi evaluat fără iluzii și narcisism, dar fraternizarea spontană cu umiliții și obidiții de oriunde Paul a menținut-o la toate vârstele și În toate Împrejurările. Citind și recitind În colivia mea bucureșteană, În anii ’80, relatarea autobiografică venită de la Berlin, deloc nu mă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ajunge o piatră de râu și o tăbliță cu o inscripțe modestă: AICI ZACE VLAHONEAMȚU”. Așa Îl poreclise pe Paul, În tinerețe, amicul său Cornel Todea. * Emanciparea de matcă acționează diferit pentru introvertit și agorafob decât pentru cel care, În pofida iluziilor risipite, continuă să se considere „angajat” de partea cauzelor nobile și pierdute. Nu multă vreme după uciderea fiului său Gad, reporter fotograf În Războiul din Golf, de care era despărțit de multă vreme, Paul Îmi scria: „Durerile rămân dureri. Fiul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nevoie de Auschwitz pentru a Înțelege răul lumii În care trăiește. Noul roman al lui Kertész, ca și cele anterioare, dovedește că fără tatuarea sângeroasă a Istoriei, Înțelegerea ar fi fost sever limitată. Copilul bătrân B. nu mai poate digera iluziile, oricât de terapeutice, ale normalității. Instruit de timpuriu În „principiul răului”, George Koves, tânărul recunoscător pentru inestimabila Inițiere În cruzimea elementară și „simplă” a universului concentraționar, contemplase Împlinirile răului cu resemnare, fără lamentări sau indignare. Maxima lui Cioran („Sans l
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
principiul răului”, George Koves, tânărul recunoscător pentru inestimabila Inițiere În cruzimea elementară și „simplă” a universului concentraționar, contemplase Împlinirile răului cu resemnare, fără lamentări sau indignare. Maxima lui Cioran („Sans l’enfer, point d’illusions”) poate fi inversată acum: fără iluzii, nu există infern. La „pokerul” existenței, jucat și În Kaddish, și În Liquidation, Auschwitz rămâne „imbatabil”, În competiția cu orice alte instituții de „educare” prin exterminare, naziste sau comuniste. „Blestemul” milenar dobândește altă anvergură, de data asta. Damnarea a Înlocuit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
entitate. Apretinde o absolută etanșeitate, o esență absolută, neatinsă de viață, ar fi absurd, monstruos. Eu sunt și oamenii pe care i-am cunoscut, sunt și fiul meu, limba mea, felul În care percep, În felul meu italian, amurgul zilei. Iluziile și deziluziile pe care le Întrețin. Cred că entitatea noastră este Încercarea de a elibera identitatea de supremație și adorație excesivă. Dacă m-aș vedea doar prin cariera mea sau prin paternitatea mea, să zicem. Nu cred că astăzi seara
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o vadă, lenevind Între brațele stăpânului. Îi transmitea, știam, În limbajul ei polemic și codificat, o mereu nouă variantă a aventurii lui Oblomov. Poet, romancier, editor, neobositul Michael Krüger, muncitor intelectual fără răgaz și călător pe toate meridianele, paralelele și iluziile, avea nevoie să audă, din nou și din nou, cele o mie și una de Întâmplări neîntâmplate din viața secretă a lui Oblomov, sedentarul fără leac al pustiului estic. Dinamismul tânjea după terapia indolenței imaginare. Un mod de a se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unul miraculos, plin de vizuini și vrăji. Saul Steinberg Își descoperă Patria În America, tocmai pentru acest sens al libertății și jocului și substituirii, al disponibilității și creativității. Al farsei, de asemeni. Mutațiile stupefiante, visurile și versatilitatea, spectaculosul, energia și iluziile, solitudinea oceanică, ingenuitatea, disperarea pustiitoare. Mitologia infantilă și esențială a acestei Țări a Făgăduinței ne oferă, În desenele sale, un Unchi Sam În postura de Sfinx, Statuia Libertății În cămașă de noapte. Ne oferă și feeria „consumistă” a obiectelor-jucării, peisajele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]