15,922 matches
-
mijloace exterioare de recunoaștere, pre-tinzînd ploconeli interminabile ale supușilor și urmărind numai acumularea irațională de bani și de alte valori materiale 117. Este explicabil astfel de ce s-a născut, pe de o parte, nostalgia față de vechii boieri (manifestată de unii intelectuali din secolul al XIX-lea, printre care și Mihai Eminescu) și, pe de altă parte, aversiunea față de "grecotei". Au existat, desigur, și printre acești fanarioți veniți persoane care s-au românizat, dar schimbările care au intervenit după 1840, cu apariția
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
își producea aproape toate mijloacele de trai și, chiar, uneltele necesare, ceea ce a condus la un schimb de mărfuri redus și la lipsa specializării profesionale. Fenomenul însingurării s-a manifestat și în cazul românilor care au trecut prin școală, devenind intelectuali, încît fiecare s-a crezut îndreptățit să nege orice realizare a înaintașilor sau a contemporanilor, pentru a se propune ca singur întemeietor de lume și ca singur deținător al adevărului. Exemplul concludent sub acest aspect este Titu Maiorescu, care, așa cum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin profesia de "critic". Lipsa aristocrației și a vieții orășenești a determinat și lipsa culturii majore și a limbii literare pentru o lungă perioadă de timp și, în consecință, lipsa participării efective la comunicarea europeană. Existența unui număr redus de intelectuali din rîndul clerului sau al boierimii în secolele al XVI-lea și al XVII-lea nu a putut conduce la realizarea unor opere cultural-științifice de nivel european, sub forma unor curente de gîndire semnificative, iar limba literară a fost puțin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a putut conduce la realizarea unor opere cultural-științifice de nivel european, sub forma unor curente de gîndire semnificative, iar limba literară a fost puțin exersată, caracteri-zîndu-se prin variante locale și prin împrumuturi din surse nespecifice Europei moderne. Pe lîngă aceasta, intelectualii de atunci, chiar cînd au ajuns la ideea descendenței din coloniștii romani, nu și-au propus emanciparea românilor în numele gloriei străbune sau în perspectiva alinierii la Europa civilizată. Situația s-a schimbat radical în ultimele două decenii ale secolului al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
două decenii ale secolului al XVIII-lea, o dată cu activitatea pleiadei de erudiți care au alcătuit Școala ardeleană, mișcare iluministă de mare amploare, care a dat o nouă orientare evoluției culturii și limbii române literare. Din acest moment, românii au avut intelectuali orientați consecvent spre lumea europeană și antrenați într-o activitate culturală și științifică programatică în vederea întemeierii culturii majore în cadrul căreia dezvoltarea limbii literare și învățămîntul în limba națională ocupau un rol primordial. Școala ardeleană a fost prima generație a unei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și nici nu au avut realizări notabile în acest domeniu. Pe de altă parte, cultura lor cuprindea și cunoașterea culturii și limbii latine și le indica modul în care se prezintă o limbă literară autentică, ca o realizare a activității intelectualilor și nu ca o preluare în scris a limbii populare. Acest adevăr nu a fost însă înțeles și acceptat de alți intelectuali români, îndeosebi de scriitorii moldoveni, care considerau că limba veche și populară oferea suficiente mijloace pentru activitatea lor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latine și le indica modul în care se prezintă o limbă literară autentică, ca o realizare a activității intelectualilor și nu ca o preluare în scris a limbii populare. Acest adevăr nu a fost însă înțeles și acceptat de alți intelectuali români, îndeosebi de scriitorii moldoveni, care considerau că limba veche și populară oferea suficiente mijloace pentru activitatea lor literară, ce se desfășura într-o epocă de descoperire a valorilor limbii și artei populare, prin orientarea dată de romantism. A apărut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dintre români și occidentali, considerînd că este mai convenabil să rămînă la valorificarea culturii și limbii populare decît să edifice o cultură majoră și o limbă de cultură de sine stătătoare. Din acest motiv, Mihai Eminescu a fost printre puținii intelectuali de atunci care au înțeles că, o dată cu valorificarea laturii populare a culturii și a limbii, trebuie dezvoltată și latura erudită, încît el nu se înscrie în același "spirit critic" identificat de Ibrăileanu, care, de altfel, recunoștea poziția specială a geniului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în același "spirit critic" identificat de Ibrăileanu, care, de altfel, recunoștea poziția specială a geniului național care "totdeauna va fi un partizan al Ardealului, va avea o coardă pentru Ardeal"119. De altfel, Eminescu a fost sub toate aspectele un intelectual diferit de ceilalți, în primul rînd prin faptul că înțelegea să-și cîștige existența prin muncă, iar nu prin politică sau prin alte tertipuri demagogice și, de aceea, el nu s-a mărginit să-și exploateze talentul literar, deși acesta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
decît rezultatul unui act de voință, iar voința trebuia orientată de un act deliberativ, de o reflecție și de o opțiune, activități ce pot fi efectuate numai de persoane cu o pregătire înaltă și cu aptitudini interpretative, adică numai de intelectuali. Aceștia sînt însă produsul educației realizate de obicei sistematic, prin școală, iar, cum românii nu au avut pînă la jumătatea secolului al XIX-lea școli superioare, intelectualii de atunci, puțini la număr de altfel, s-au format exclusiv în școli
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de persoane cu o pregătire înaltă și cu aptitudini interpretative, adică numai de intelectuali. Aceștia sînt însă produsul educației realizate de obicei sistematic, prin școală, iar, cum românii nu au avut pînă la jumătatea secolului al XIX-lea școli superioare, intelectualii de atunci, puțini la număr de altfel, s-au format exclusiv în școli străine, unii dintre ei com-pletîndu-și pregătirea ca autodidacți. În timp, s-a organizat, după model occidental, și un învățămînt românesc, de mai multe grade, dar, pînă în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nici prin aspirațiile europene. Ideile susținute de Curentul istoric-popular au avut o mare audiență și astfel au devenit pedagogia de masă a românilor, avînd ca suport privilegiat patriotismul identitar bazat pe tradiție. S-a creat astfel un climat în care intelectualii au crezut că trebuie să construiască cultura majoră pornind mai ales de la cea minoră și s-au creat astfel oportunități pentru unii dintre ei de a se folosi în interes personal de această orientare. Astfel, ajuns de la o vîrstă tînără
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și rentierii conservatori, impunîndu-se ca principal îndrumător al culturii românești din epoca sa, inclusiv în problemele care priveau aspectul și scrierea limbii. Maiorescu a preluat însă majoritatea ideilor despre scrierea fonetică dezvoltate de Aron Pumnul, a introdus un principiu propriu, "intelectual", și a proferat un rechizitoriu desființator la adresa profesorului cernăuțean, lăsînd să se creadă că ideile respective sînt ale sale (Despre scrierea limbei române). De la Simion Bărnuțiu, criticul a preluat elemente pentru structurarea cursului de logică, iar de la Bărnuțiu și Laurian
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sub nivelul intelectual reprezentat de el. În problema împrumuturilor neologice, Maiorescu s-a pronunțat hotărît pentru preferarea elementelor vechi și populare și a făcut liste cu neologisme nerecomandabile, dar cuvintele incriminate în aceste liste au fost totuși folosite de alți intelectuali din epocă și de mai tîrziu, iar unele apar chiar și în scrierile sale. De altfel, cercetările au stabilit că, în cercul "Junimii", specialistul în chestiunile de lexic era Iacob Negruzzi 123, încît opiniile lui Maiorescu nu au putut fi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nivelul de educație fiind scăzut, iar viața socială tulbure și nesigură, marcată de analfabetism extins, de curbe de sacrificiu, de sărăcie, de dictaturi și de asasinate. Datorită condițiilor sociale de atunci, au existat neîndoielnic între cele două războaie mondiale chiar intelectuali de stînga care militau pentru schimbarea regimului și care au devenit mai tîrziu susținători ai regimului totalitar. De aceea, evenimentele europene din jurul anului 1940 au găsit România fragilă din toate punctele de vedere (economic, politic, militar, instituțional etc.), ceea ce a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de altă parte, printr-o așa-zisă descoperire și fructificare a valorilor naționale. După o perioa-dă de intensă dar ineficientă îndoctrinare prorusească, a căpătat tot mai mult întîietate cel de-al doilea aspect, care a întrunit rapid adeziunea celor mai mulți dintre intelectualii vremii, însă, în condițiile izolării de Occident și a lipsei de confruntare cu valorile europene autentice, ei s-au complăcut în automulțumire, considerînd că românii au avut întotdeauna și au încă o cultură excepțională, unii dintre ei susținînd chiar opinia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la bază cu modul efectiv de comportare a românilor în societate, căci printr-o astfel de raportare s-ar putea afla, în multe cazuri, o discrepanță între constatările sau stipulațiile teoretice și manifestarea practică. De aceea, un personaj sadovenian (un intelectual rus !) se putea exprima: "în țara asta aud zicători foarte înțelepte; însă nimeni nu le urmează". Lipsa forței de a se impune Europei prin propriile resur-se i-a făcut pe români, în momentele în care au tins să se racordeze
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rurale românești nu trebuie să atragă nici o idealizare a satului și nici nostalgia pentru vremurile patriarhale, căci a susține ordinea patriarhală a societății este mijlocul cel mai sigur de a o disprețui, considerînd-o inaptă și nedemnă de progres. Faptul că intelectualii de seamă au admirat și au elogiat satul românesc are o întemeiere obiectivă, căci, la români, orașele n-au rezultat din evoluția firească proprie, fiind dominate de străini și, în general, de pături sociale improductive și cu viață parazitară. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
recunoașterea forței țăranului român nu poate înlătura observarea progresului imperceptibil al existenței acestuia și o anumită rezistență a lui la înnoire, ca o consecință a lipsei de cultură și a unei vieți sociale lipsite de perspectivă. În aceste condiții, rolul intelectualului este tocmai acela de a-l stimula pentru a-și depăși condiția și pentru a progresa în manieră europeană. Viața istorică, în condițiile lipsei unei pături de intelectuali care să-și asume un astfel de rol, nu i-a putut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și a unei vieți sociale lipsite de perspectivă. În aceste condiții, rolul intelectualului este tocmai acela de a-l stimula pentru a-și depăși condiția și pentru a progresa în manieră europeană. Viața istorică, în condițiile lipsei unei pături de intelectuali care să-și asume un astfel de rol, nu i-a putut imprima românului năzuința spre mai bine, ci numai teama de mai rău, încît atunci cînd apărea pericolul străin, el s-a comportat cu mult spirit de sacrificiu, neavînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru a realiza lucrări teoretice în unele domenii științifice, dar marea lor majoritate s-a mărginit în a oferi neamului lor jurnale, amintiri, impresii de călătorie, adică nimicuri total inutile 131. Ca atare, doar reprezentanții Școlii ardelene și numai puțini intelectuali de mai tîrziu, cînd au venit în contact cu Apusul, au ajuns la conștiința deplină că românii trebuie să-și depășească sub multe aspecte tradiția pentru a ajunge în rînd cu lumea civilizată și au activat în acest sens în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
conștiința deplină că românii trebuie să-și depășească sub multe aspecte tradiția pentru a ajunge în rînd cu lumea civilizată și au activat în acest sens în mod consecvent, asumîndu-și conștient tot efortul unei astfel de între-prinderi. O serie dintre intelectualii care au cunoscut lumea occidentală au crezut că ar trebui să caute motive pentru a preamări noneuropenitatea românilor, favorizînd populismul care a fost speculat de ariviști și de demagogi. De aceea, nu s-a putut realiza europenizarea românilor sub aspectul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lumea occidentală au crezut că ar trebui să caute motive pentru a preamări noneuropenitatea românilor, favorizînd populismul care a fost speculat de ariviști și de demagogi. De aceea, nu s-a putut realiza europenizarea românilor sub aspectul civilizației prin efortul intelectualilor în ultimele două secole, deși se putea face, singura șansă rămînînd cunoașterea lumii occiden-tale de către clasele de jos și deprinderea lor cu alt mod de viață, oportunitate care s-a ivit abia în ultimii ani. Totuși, confruntați cu lumea civilizată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în totalitate. Așadar, ca în orice regim (totalitar), cel instaurat după cel de-al doilea război mondial la români a încercat să-și facă prozeliți, oferind favoruri celor fideli și, în aceste condiții, pentru a accede la asemenea favoruri, mulți "intelectuali" au devenit susținători ai regimului și, pentru a demonstra că altfel nu se poate, au militat pentru marginalizarea și distrugerea celor care nu se conformaseră și care deveneau astfel un model jenant. Ca atare, pentru a-și "merita" privilegiile, cei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru marginalizarea și distrugerea celor care nu se conformaseră și care deveneau astfel un model jenant. Ca atare, pentru a-și "merita" privilegiile, cei care au devenit aliații regimului ("cozile de topor") au devenit, din proprie inițiativă, opresorii și torționarii intelectualilor care au manifestat verticalitate. Acesta este motivul pentru care sub-minarea intelectualității (și a gîndirii, în general) a avut un succes deosebit la români, căci dacă această subminare nu ar fi fost spijinită de factori interni, nici ocupanții și nici inculții
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]