13,244 matches
-
gazificare foarte înaltă, peste 90%. Sistemul de învățământ al orașului este format dintr-o școală medie generală, două licee, o școală polivalentă și un colegiu agroindustrial. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de un centru de medicină preventivă, spitalul orășenesc și policlinică. Pe lângă aceasta în oraș funcționează 6 farmacii. Orașul dispune de 2 biblioteci publice, o casă de cultură, un muzeu și un Palat al solemnităților familiale. De asemenea în oraș funcționează o școală sportivă și una de arte. Personalități
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
limbă în alta, și a ajuns până în zilele noastre - Vulcănești. Până în anul 1940 Vulcănești a fost un simplu sat, însă în acest an el a devenit centru raional. O dezvoltare deosebită marchează localitatea odată cu primirea statutului de „așezare de tip orășenesc” în anul 1965. În tânărul oraș au început să apară cartiere locative, s-au construit multe obiecte de menire socială, bibliotecă, școală, spital, școală muzicală, complexe sportive, școală de arte, cinematograf. Începând cu 23 decembrie 1993 orașul Vulcănești intră în
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
numerație a caselor, în care trăiau 2.000 de oameni. Orășelul avea un doctor pe nume Gherțovici și trei felceri. Grav bolnavii erau transportați în Cimișlia; unde se afla un spital cu 18 paturi. În 1940 primul președinte al Sovietului orășenesc a fost I. Slepoi. După război, în septembrie 1947, în orășel apare prima întreprindere industrial - artelul ”Novîi trud”, care avea la început 42 de muncitori, un cal, un bou și o căruță și se situa într-o singură încăpere. Mai
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
lucrează 83 de medici și 291 personal medical mediu. Rețeaua culturală este formată dintr-o bibliotecă publică, o casă de cultură și un muzeu local. În orașul Leova funcționează o școală sportivă cu diferite secții de antranament și un stadion orășenesc. Veniturile publice locale în ultimii ani au fost în continuă creștere. Astfel dacă în anul 2000 bugetul a fost executat la 2.522 mii lei, atunci în anul 2002 la 5.271 miilei sau aproape de 2 ori mai mult decât
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
anului 1962. Iar la 2 ianuarie 1963 a fost inclus în componența raionului Anenii Noi, în următorul an - 1964 - în raionul Strășeni. La 25 martie 1977 denumirea localității se schimbă în Kutuzov, concomitent localitatea fiind reorganizată în așezare de tip orășenesc și ridicată la rangul de centru raional (al raionului Kutuzov). În anul 1989, cînd Moldova a obținut suveranitatea și a pășit pe calea democratică, la cererile adresate de cetățeni, localității i-a fost restabilită vechea denumire Ialoveni. Începând cu 7
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
este înfrățit cu comuna Topraisar din județul Constanța (România) și cu două comune din Italia: Force și Montefortino. Orașul menține relații de colaborare cu diverse localități din SUA și Japonia. Stema și drapelul orașului Ialoveni a fost aprobate de Consiliul orășenesc la ședința din 27 martie 2002 și la Comisia Națională de Heraldică a Republicii Moldova. Autorul simbolicii localității este dr. Silviu Andrieș-Tabac; pictor - Veaceslav Racov. Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roșu-vișiniu și argint alternîndu-se, o cupă de vin de
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
mii lei. Datorită întreprinderilor din teritoriu și vieții economice relativ stabile, orașul Ialoveni are o pondere destul de semnificativă a veniturilor proprii și defalcărilor în totalul veniturilor. Transferurile constituie circa 15% din totalul veniturilor bugetului local. Dacă analizăm structura cheltuielilor bugetului orășenesc putem constata că în anul 2002 ponderea cheltuielilor pentru educație a constituit 73% din totalul cheltuielilor sau 5.802 mii lei. Restul fiind repartizate astfel: pentru construcția, întreținerea și reparația drumurilor 1.159,2 mii lei, pentru întreținerea aparatului primăriei
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
publice, cu alte organizații nonguvernamentale din teritoriu. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de un spital, un centru al medicilor de familie, un punct de felceri și moașe și 3 farmacii. Activitatea culturală se desfășoară în cele 3 biblioteci orășenești. Biblioteca publică orășenească „Petre Ștefănucă”, cu filiala de carte română „Nicolae Titulescu”, filiala de carte pentru copii, Sala de calculatoare„Multimedia”, Sala de limbă engleză și Pinacoteca, unde se organizează diverse expoziții de pictură, ceramică, artă populară, școala de arte
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
organizații nonguvernamentale din teritoriu. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de un spital, un centru al medicilor de familie, un punct de felceri și moașe și 3 farmacii. Activitatea culturală se desfășoară în cele 3 biblioteci orășenești. Biblioteca publică orășenească „Petre Ștefănucă”, cu filiala de carte română „Nicolae Titulescu”, filiala de carte pentru copii, Sala de calculatoare„Multimedia”, Sala de limbă engleză și Pinacoteca, unde se organizează diverse expoziții de pictură, ceramică, artă populară, școala de arte -obține performanțe puternice
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
instituții culturale. Cele mai importante evenimente culturale sunt: „Hramul Orașului” la 27 octombrie, în cadrul căruia se desfășoară diferite festivaluri ale cântecului și dansului popular, expoziții. La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur”. În luna mai se desfășoară Concursul orășenesc al perechilor de dans sportiv. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul multiplelor concursuri internaționale. Cercetările arhiologice efectuate recent pe teritoriul localității au adunat un bogat material arhiologic din perioada medievală, ce constituie baza unui viitor muzeu. Orașul dispune de
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
bogat material arhiologic din perioada medievală, ce constituie baza unui viitor muzeu. Orașul dispune de o publicație locală „Ora Locală” - Buletin informativ al raionului, cu câteva suplimente, printre care și „CURIERUL DE IALOVENI” - buletin informativ al a Primăriei și Consiliului orășenesc Ialoveni.
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
naționale Otaci-Edineț și Moghilev-Podolisc-Soroca. Populația orașului Otaci este de 10.800 persoane. Principalele etnii din localitate sunt: ucraineni, moldoveni, ruși, evrei, romi. Infrastrucutra socială este formată din 4 instituții preșcolare, liceul teoretic „Mihai Eminescu”, gimnaziu, școala muzicală, internatul sportiv, spitalul orășenesc, centrul medicilor de familie, casa de cultură, două biblioteci, stadion și biserică cu hramul "Sf. Mihail". Otaci este localitatea cu cel mai mare număr de romi din Republica Moldova. Astfel, aici locuiesc 3.380 de romi, iar în Soroca 1.525
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
sunt destinate pentru construcții. Biruința a luat ființă în anul 1963, pe lângă fabrica de zahăr din Alexăndreni. Mai târziu, prin hotărârea Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM din 1 iulie 1965 a fost acordat localității statut de orășel (așezare de tip orășenesc) cu numele Biruința. În orășel, a cărui populație în timp de cinci ani depășise 2.400 de locuitori, s-au mai construit o fabrică de prelucrare primară a strugurilor, două complexe zootehnice, o coloană mecanizată de construcții, o fabrică de
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
în 2 tururi. În prumul tur au fost înscriși 8 canditați, cele mai multe voturi au acumulat Petru Boev (37,03% din sufragii) și Natalia Vechiu (26,93 %). Turul doi a fost câștigat de Petru Booev cu diferența de 11,62%. Consiliul orășenesc este alcătuit din 8 reprezentanți ai Partidului Comuniștilor, 3 Ai Partidului Liberal Democrat, 1 al Partidului Democrat și un candidat independent (Melnic Victor). Economia orașului este reprezentată de trei societăți pe acțiuni, o întreprindere cu răspundere limitată și 13 întreprinderi
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
în sud, în zona Târgului Cărbunești, de unde provenea, și a vrut ca fiii lui să fie integrați în această diversitate culturală. A fost liber profesionist (pâna în 1967), lăcătuș-mecanic la Cooperativa Tehnică Nouă Sibiu (până in 1971), muncitor la cooperativa orășenească și apoi șef de echipă la Constructorul (1979-1981) . În anul 1971 a fost ales ca bulibașă al tuturor rromilor nomazi din România, functie nerecunoscută de autorități. În această calitate, el a participat la primul Congres Mondial al Rromilor, care a
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
Eufrosina Tomescu, soția directorului școlii, Constantin Tomescu. Urmează Liceul de muzică și arte plastice din Buzău, pe care il absolvă, ca șef de promoție, în 1974. În perioada liceului, cântă în orchestră simfonica a orașului, care se află pe lângă Casa orășenescă de cultură. Alături de Orchestră Simfonica din Buzău, efectuează un turneu de câteva săptămâni în Cehoslovacia și în Ungaria. În 1972 câștiga Premiul I la concursul "Tinerețea Buzoiana" cu piesa "Anilor" de Petre Magdin, prima recunoaștere publică a vocației de solist
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
superior, dar avizul său nu a fost urmat. Biserica a continuat să se deterioreze, fiind abandonată în 1863 și dărâmată în 1868. Catapeteasma care fusese sculptată la Veneția, a fost transferată la Biserica Albă. Pentru problemele cu caracter tehnico-edilitar, sfatul orășenesc conlucra cu „arhitectonul Poliției București” numit, la început de agie. Primul arhitecton sau maimarbașa a fost Josef Hartl, numit la 22 iunie 1831. Din 1834 s-a creat în cadrul Sfatului o direcție arhitectonică, al cărei director a fost numit Michel
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
de temelie, așezată la 6 septembrie 1842, cuprindea următorul text : "Al. Dim. Ghica voevod întru prea fericitele sale zile s-a clădit această Casă a Orașului, după placul arhitectornului său Csavie Vilacros, de meșterul Andrei Stamate prin osârdia prezidentului Sfatului Orășenesc dlui paharnicului și cavalerului conte Scarlat Roset, si a mădularilor acestui sfat dlui sărdarului Pârvu Asan, boierului de neam Theodor Balaban, neguțătorului Ioan Iliad și a secretarului acestui Sfat, dlui pitarului Const. Pencovici, în piața Grigore Ghica Voevod în anul
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
Contabili și Contabililor Autorizați din România (21 septembrie 2009); Diplomă de Merit a Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria ( 27 ianuarie 2009); Diploma Fundației pentru Apărarea Drepturilor Omului, Craiova, 3 martie 2009; Diplomă de Merit a Consiliului Local Filiași și Biblioteca orășenească „Anton Pann” (7 martie 2009);Diplomă de Excelență a Cenaclului Literar „Marin Sorescu” al Sindicatului Liber Electroputere Craiova (2009); Diplomă de Ecelență a Primăriei Craiova și a Consiliului Local Craiova, cu ocazia celei de-a X-a ediții a „Zilelor
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Craiova, 50 de cărți Bibliotecii Grupului Școlar “Anghel Saligny” din Craiova, 50 de cărți Bibliotecii Colegiului Național Economic “Gheorghe Chițu”, 30 de cărți Grupului Școlar Energetic Craiova, 30 de cărți Direcției Județene Dolj a Activelor Statului, 30 de cărți Bibliotecii Orășenești “Anton Pann” din Filiași, Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman”, Craiova (150 de cărți), Bibliotecii comunei, Pârșcoveni, jud. Dolj (20 cărți), Centrul de Minori, Craiova (25 cărți), Școala generală „Decebal” din Craiova (25 cărți), Biblioteca Liceului de Artă „Marin Sorescu” din
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
sociale, care aveau responsabilități extrem de largi în ceea ce privește școlile locale, sănătatea publică, aprovizionarea cu alimente, întreținerea drumurilor, a închisorilor și în alte probleme de interes public local. În 1870, au fost alese pentru prima oară consilii de administrație ale orașelor, "dumele orășenești". Dominate de marii proprietari și cu libertatea de mișcare limitată de guvernatorii provinciali și de poliție, "zemstvele rurale" și "dumele orășenești" stavileau taxe în bani sau în muncă pentru a-și susține cheltuielile și activitățile. În 1864, țarul a promulgat
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
probleme de interes public local. În 1870, au fost alese pentru prima oară consilii de administrație ale orașelor, "dumele orășenești". Dominate de marii proprietari și cu libertatea de mișcare limitată de guvernatorii provinciali și de poliție, "zemstvele rurale" și "dumele orășenești" stavileau taxe în bani sau în muncă pentru a-și susține cheltuielile și activitățile. În 1864, țarul a promulgat o mare reformă judiciară. În cele mai mari orașe au fost înființate tribunale cu jurați după modelul occidental. În general, sistemul
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
august 1949 în Briceni rămăseseră doar 4949 de locuitori, inclusiv 186 moldoveni, 568 ruși, 3205 ucraineni și 913 reprezentanți ai altor naționalități. Bricenii mult timp au continuat să rămână un târguleț prăfuit și murdar, cu căsuțe mici, deși de tip orășenesc în centru și cu multe case țărănești la periferie, din care cauză mult timp a fost separat în Bricenii-târg și Bricenii-sat. În prezent populația majoritară a orașului Briceni o constituie ucrainenii și moldovenii iar limbile vorbite de aceștea sunt rusa
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
9.600 locuitori, însă conform calculelor autorităților publice locale ea este de circa 11.000 locuitori. Orașul are o structură multinațională a populației. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Imnul orașului Briceni a fost aprobat de sfatul orășenesc la 9 aprilie 2003 în urma unui concurs la care au participat mai mulți poeți și compozitori din Moldova. Învingători au fost Ludmila Sobețchi și Constantin Rusnac. Pămînt al Gloriei Briceni <poem> Din moși-strămoși, nestrămutați, Am ocrotit acest pămînt. Noi cu
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
toate instituțiile de învățământ își fac studiile 2.300 elevi și lucrează 156 profesori. În oraș funcționează biblioteca raională "Bacău", cu secții de literatură română, rusă și ucraineană. Biblioteca e amenajată cu săli de lectură. Orașul dispune de un stadion orășenesc și 4 săli de sport. În oraș este un spital cu o capacitate de 170 de paturi și 138 angajați ca personal medical. De asemeni, orașul Briceni dispune de propria sa televiziune raională "Canal-X". Un aport deosebit în dezvoltarea culturii
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]