13,437 matches
-
pregătire ideologică și profesională, ca și necunoașterea vieții și a literaturii, determină puternice infiltrații formaliste În unele lucrări ale criticilor noștri. O recenzie ca La Taliane, semnată de Aurel Martin În revista Almanahul literar, constituie un exemplu tipic În această privință: «Nuvela Își distribuie astfel interesul spre două probleme: punerea În lumină a dragostei nemăsurate În muncă a pescarilor care scot pește pentru popor și nu pentru capitaliștii Îmbuibați, și urmărirea atentă a procesului de clarificare ideologică a lui Popov. În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
câteodată sunt juste, dar aplicate fără discernământ și fără argumentație nu conving pe nimeni, se Întâlnesc mai În toate publicațiile noastre cu caracter literar, Începând cu Viața românească și sfârșind - fără supărare - cu revista unde apar aceste rânduri. În această privință cronica la Pentru fericirea poporului din Contemporanul nr. 240 (de Simion Alterescu - n.n.) poate fi citată ca un exemplu clasic. În tezele provizorii de istoria literaturii române, această sărăcie a terminologiei, a lipsei de precizie și nuanțare, se poate constata
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se axează pe studierea a ceea ce poate fi observabil, pentru a se elimina datele subiective. Privind învățarea, Watson a atribuit o mare importanță stimulilor kinestezici rezultați din mișcarea organismului. Edwin Guthrie (1886-1859), aparține behaviorismului, iar sistemul său decurge în unele privințe din cele ale lui Thorndike și Pavlov fiind însă o condiționare prin continuitate și nu prin asociație. Neagă rolul întăririi, legea efectului în sensul lui Thorndike, formulând propria sa lege astfel „o combinație de stimuli care a însoțit o mișcare
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
microinformatica poate furniza întrun timp foarte scurt un număr însemnat de date critice privind diferitele aspecte ale unei partide. Modalitățile de evaluare a performanței sunt numeroase, ele reflectând adesea punctele de vedere ale celor care le-au conceput. În această privință, Dean Smith (S.U.A., 1981) a propus o grilă de evaluare a eficacității echipei în atac și în apărare, bazându-se pe raportul : număr de puncter înscrise/număr de situații în posesia mingii. O altă opinie este cea a lui Bosc
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
legate de „vechime” și de „continuitate” nu reprezintă altceva decât o flagrantă abatere de la fondul problemei. Starea sau calitatea de orășean se afirmă, pur și simplu, iar asumarea acestui statut generează efecte, aproape, imediate. Cei care au îndoieli în această privință sunt invitați să inventarieze „urmele” lăsate pe coastele Mării Negre de „marea colonizare greacă” (secolele VII-VI î. Hr.ă sau să mediteze la „efectele” „desantului” săsesc în Transilvania (secolele XII XIII). Ce este, așadar, un oraș? Care sunt caracteristicile urbanismului medieval
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
joace un rol important. Regentul refuză această împărțire a puterii și determină anularea testamentului de către parlamentul de la Paris, care recîștigă, în schimb, dreptul deplin de critică (critica edictelor regale), drept de care Ludovic al XIV-lea îl privase. În multe privințe, Regența este o perioadă de reacție împotriva lungii domnii precedente: reacție politică, cu crearea consiliilor ce înlocuiesc miniștrii și secretarii de stat; reacție religioasă, cu sprijinul acordat janseniștilor; reacție morală, Regentul și "desfrînații" săi dînd exemplul libertinajului și al lipsei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Champagne. Pe frontul occidental se deschide atunci un război de poziții extrem de costisitor, niciunul dintre beligeranți nereușind să străpungă, nici să uzeze adversarul. Eșecul german în fața Verdunului, apărat de generalul Pétain, din februarie pînă în iunie 1916, este în această privință exemplar. Franța se pune pe război. Economia țării trebuie să se adapteze unui război lung deloc prevăzut. Regiunea industrială din nord este ocupată. Intervenția statului în economie crește considerabil. Ministrul socialist al Înarmării, Albert Thomas, crede posibilă dezvoltarea, în folosul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
accepte în primăvara 1924 planul Dawes, care nu dă satisfacție decît în parte exigențelor franceze. Cartelul stîngilor și Uniunea națională. Viața politică franceză este de acum încolo dominată de dificultatea problemelor externe, spre deosebire de perioada dinainte de 1914. Este remarcabil, în această privință, că sciziunea Partidului socialist și a CGT este comandată de atitudinea de adoptat față de Internaționala a III-a de la Moscova. La congresul de la Tours în decembrie 1920, o majoritate de delegați acceptă cele douăzeci și una de condiții ale Internaționalei și fondează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
zonă "interzisă" se întinde de la fluviul Somme la Franche-Comté, anunțînd o eventuală anexare. Populația manifestă la început o foarte largă adeziune la politica Mareșalului. Popularitatea sa scade pe măsură ce el se angajează, într-o manieră ineluctabilă, pe calea colaborării în această privință, rechemarea lui Pierre Laval, la 18 aprilie 1942, reprezintă o cotitură și pe măsură ce harta de război prezintă ca din ce în ce mai îndoielnică victoria Germaniei. Intrarea în război a URSS, la 22 iunie 1941, și cea a Statelor Unite, la 7 decembrie, dau într-
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de echipament, naționalizarea energiei și a unei părți a sectorului bancar, se înscriu în această voință de a construi o Franță nouă, dotată cu o economie modernă. Mutațiile din economia franceză, în deceniile care urmează Eliberării, țin într-o oarecare privință de această stare de spirit. Către noi instituții. În această aspirație profundă către o reînnoire mulți spun: către o revoluție care se afirmă după Eliberare, se pune, încă o dată, problema instituțiilor. În afară de radicali și de o parte a dreptei moderate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
neregulate și șterse în bună parte, din pricina numeroaselor zgîrieturi și izbituri provocate de valuri. Aș spune că stîncile de pe litoralul Noii Anglii, pe care Agassiz și le imaginează pline de urmele unor violente ciocniri cu aisbergurile plutitoare, seamănă în această privință cu cașalotul. Am de asemenea impresia că pomenitele zgîrieturi ale cașalotului se datorează probabil ciocnirii cu alte balene, căci le-am observat mai cu seamă la exemplarele mature și masive, adevărați tauri ai speciei, încă două-trei cuvinte în legătură cu problema pielii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
v-o faceți despre cașalot nu e niciodată umbrită de gîndul că l-ați putea trage de nas - gînd năstrușnic, ce vă sîcîie adesea chiar și atunci cînd contemplați pe cel mai puternic rege așezat pe tronul său. în unele privințe, unghiul de vedere cel mai impunător sub raport fizionomic, din care poate fi contemplat cașalotul, este cel oferit de fruntea lui. Văzut astfel, capul pare sublim. O frunte frumoasă de om este aidoma unui răsărit de soare în ceasul dimineții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tuturor autorităților, reprezintă însăși esența crezului propovăduit de el. Coada leviatanului are o elasticitate atît de subtilă, încît mișcările ei sînt pline de grație nu numai cînd se joacă, dar chiar la mînie sau în orice altă stare. în această privință n-o poate întrece nici un braț de zînă. Cinci mișcări principale îi sînt caracteristice: 1) cînd e folosită ca mijloc de propulsie; 2) cînd e folosită ca măciucă într-o bătălie; 3) cînd mătură; 4) cînd e folosită ca minge
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încît trec drept o joacă de copil. Unul din vîslași își scoate haina și astupă cu ea spărtura. 3) Nu pot face dovada, însă am impresia că, la balenă, simțul pipăitului este concentrat în coadă, căci sensibilitatea ei în această privință nu-i egalată decît de aceea a trompei de elefant. Această sensibilitate se vădește îndeosebi cînd balena, cu o gingășie feciorelnică, își mișcă încet enormele aripi ale cozii, măturînd suprafața mării; iar dacă simte în preajmă fie doar favoriții unui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
costul global al produsului care include atât prețul de achiziție, cât și costul exploatării. În funcție de caracteristicile pieței și de educația consumatorilor, ponderea unuia sau altuia dintre factorii specificați anterior poate fi mai mare sau mai mică. Un exemplu în această privință îl constituie impunerea pe piața românească și pe unele piețe din Asia, Africa și America de Sud a autoturismului Dacia, care deși are performanțe modeste se menține prin prețul său scăzut. De remarcat că această situație este conjuncturală și în condițiile globalizării
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
culți nu se mai satură de dânsa (Russo o citește cu lăcomie, mîndrindu-se cu ea, Kogălniceanu o dă la lumină și o analizează, Negruzzi "șterge colbul de pe cronice bătrîne", Asachi, chiar, o recomandă ca limbă literară, deși face, în alte privințe, greșeli mari; ziarele, cum e Gazeta de Moldova, o analizează, o ridică în naltul cerului); când, cu un cuvânt, moldovenii culți sunt captivați și plini de literatură veche, atunci la urma, de care vorbeam mai sus, de care vorbește și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
celor întîrziate". Și dacă din acest program ar rezulta că Asachi e un novator exagerat, că vrea să introducă cât mai multă cultură apuseană cu putință, fără nici un discernământ, apoi de aiurea se poate vedea că el, și în această privință, are timidități, care nu prea rimează cu cele ce și-a impus în programul activității sale culturale: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime și de a lua orice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Asachi salută această apariție, nu-i vorbă, fără mult entuziasm, probabil pentru că această revistă 1 "Albina romînească", 1843, p. 55. reprezintă un curent pe care el nu-l prea înțelegea; probabil și pentru că, deși Dacia literară îl lăuda în unele privințe, îl și ataca: direct, pentru caracterul prea exclusiv moldovenesc al Albinei, indirect, prin învinuirea adusă publicațiilor românești în genere (deci și Albinei, care o merită cu prisos) că se mulțumesc numai cu traduceri din limbi străine, fără nici un interes pentru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se înseamnă și între români, zice el, mai ales de când raza culturei au început a ni lumina "1. Căci "omul literat" trebuie să fie, după el, cunoscător de toate și inspirat de pretutindene 2, ceea ce ne arată că, în această privință, Asachi era mai nou și mai luminat decât unii contemporani de ai noștri, care, sub pretext de a feri geniul național de pervertire și "înstrăinare", au recomandat scriitorilor români să se ferească de cunoștința literaturilor străine! Iar când e vorba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și nimic alta. Acest defect s-a exagerat apoi la epigonii săi. Așadar, dl Maiorescu cel de până la 1881 a avut marele rol de a fi unul - și ultimul - dintre acei care au prezidat la formarea culturii române, în unele privințe, cum vom vedea, inferior, în unele mai unilateral, în altele, superior. Curentul acesta critic începe cu M. Kogălniceanu, se continuă cu C. Negruzzi, A. Russo, Alecsandri și se sfîr-șește cu dl Maiorescu - ca să nu citez decât pe corifei, pe cele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
serioasă a conducătorilor "Junimii", se explică apariția acestei societăți și a revistei Convorbiri literare, care va continua - mai liniștit, mai multă vreme și mai ușor, din pricina condițiilor mai prielnice din țară - opera criticilor și a revistelor din trecut, în unele privințe mai cu succes, în unele mai cu îngustime, mai fără comprehensiune, dar adăugând și puncte noi de privire, părăsind însă, din nefericire, unele puncte de privire foarte importante din cele ale vechii critici moldovenești, deosebiri care rezultă și din deosebirea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în știință, deși, cum arată dl Philippide 1, dl Maiorescu a confundat știința cu perfecțiunea formei științei. În procesul de adaptare a culturii străine, desigur că slăbiciunea trebuia să se manifeste mai ales în domeniul științific; chiar azi, în această privință, suntem încă în perioada de tranziție. Am arătat aiurea că Convorbirile literare au primit bine 1 Specialistul român, p. 77. revista Contemporanul, pentru că această din urmă revistă aducea în literatură, prin accentuarea necesității unei limbi curat românești, un sprijin tendințelor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
istorică, pentru că criticii vechi au fost romantici și apărători ai originalității limbii și spiritului românesc. Fiind romantici s-au adresat la literatura populară, care conține elemente romantice, și la trecut, ca toți romanticii; de aceea și romanticul Eminescu, în această privință seamănă cu vechea școală critică. Fiind democrați, era natural să se îndrepteze către "popor". Iar ca apărători ai originalității limbii și literaturii, tot la popor (la limba, spiritul și viața lui) și la istorie (la viața trecută și la limba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se îndrepteze către "popor". Iar ca apărători ai originalității limbii și literaturii, tot la popor (la limba, spiritul și viața lui) și la istorie (la viața trecută și la limba cronicarilor) trebuiau să se adreseze. Eminescu seamănă și în această privință cu vechea școală critică. Și, din "Junimea", mai seamănă și Lambrior, care, în deosebire de dl Maiorescu și de toți ceilalți, voia o limbă încă și mai românească. Iar dl Maiorescu n-a fost nici romantic, nici democrat, nici n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
junimistă, care, necombătută de cealaltă, se accentuează din ce în ce. Rar acest om va mai scoate accentele de altădată: în Ginta latină, în Ostașii noștri, unde zice: "Am văzut visul cu ochii", adică visul de patruzecioptist 1 . * În celelalte privințe - limbă, literatură -, Alecsandri este critic ca toți ceilalți, dar tot practic, în opere beletristice. În tipurile în care el a ridiculizat tendințele sociale, a ridiculizat totodată și pe stricătorii de limbă. Și nici nu se putea altmintrelea, pentru că, încă o dată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]