13,113 matches
-
de cercetare a educației Educația poate fi deci investigată fie din perspectiva disciplinelor pedagogice, fie din cea a altor discipline izolate ori asociate într-o formulă sau alta. Atunci cînd adoptăm cea dintîi perspectivă, ne situăm în domeniul cercetării pedagogice propriu-zise ori stricto sensu. Însă, chiar dacă adoptăm această perspectivă îngustă și rarisimă, întîlnim de fapt o enormă diversitate de cercetări și, drept consecință, o diversitate la fel de mare de tentative de a face ordine în privința lor, de a le clasifica. Din această
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
domeniului, nu tot ceea ce se scrie în literatura pedagogică înseamnă totodată cercetare științifică a educației. Ar trebui să fie limpede că, de pildă, rapoartele de activitate realizate de cadrele didactice, referatele despre cărți și chiar cele metodice nu sînt cercetări propriu-zise, chiar dacă sînt redactate cu rigoare didactică și chiar acribie științifică. De asemenea, nu reprezintă cercetări conferințele, îndrumarele metodice ori recenziile sau studiile critice despre cercetările propriu-zise. Nici măcar lucrările de licență, disertațiile de masterat și chiar lucrările de doctorat nu sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
realizate de cadrele didactice, referatele despre cărți și chiar cele metodice nu sînt cercetări propriu-zise, chiar dacă sînt redactate cu rigoare didactică și chiar acribie științifică. De asemenea, nu reprezintă cercetări conferințele, îndrumarele metodice ori recenziile sau studiile critice despre cercetările propriu-zise. Nici măcar lucrările de licență, disertațiile de masterat și chiar lucrările de doctorat nu sînt cercetări științifice dacă se mărginesc la prezentarea, oricît de ingenioasă, a unor aspecte deja cunoscute despre tema abordată. Acestea pot fi strălucite sinteze, chiar sinteze critice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în practică (de exemplu, ancheta prin intermediul chestionarului sau al interviului și testul) și nu distinge metodele de culegere a datelor de cele de prelucrare a informațiilor (de exemplu, observația sistematică și metoda corelațională). Rotariu și Iluț (1997) acceptă ca metode propriu-zise și incontestabile în științele socioumane doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației”: analiza documentelor, interviul și ancheta. Includerea variantelor de observație în rîndul metodelor științelor socioumane se justifică prin caracterul foarte particular al acestei metode
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
compromis datorită erorilor de elaborare, aplicare sau interpretare; el constă într-o succesiune organizată de întrebări (Havârneanu, 2000a). Elaborarea chestionarului parcurge o serie de etape (Evans, 1985; Dussaix și Grosbras, 1996; Havârneanu, 2000b): a) circumscrierea problemei de studiat; b. construirea propriu-zisă a chestionarului; c) stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților; d) realizarea unui studiu-pilot sau pretestarea chestionarului; e) revizuirea chestionarului. Circumscrierea problemei de studiat (inclusiv a dimensiunilor problemei ce vor fi efectiv investigate) și stabilirea obiectivelor chestionarului Se realizează
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
investigative care au studiat teme similare (inclusiv a instrumentelor de cercetare similare). De asemenea, se poate realiza o pre-anchetă pentru a stabili dimensiunile de studiu ale problemei. Această etapă este deosebit de importantă pentru evoluția și rafinarea ulterioară a chestionarului. Construirea propriu-zisă a chestionarului și stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților Orice chestionar cuprinde trei secțiuni: -O secțiune introductivă, în care se prezintă scopul cercetării și condițiile de participare (confidențialitate, respect pentru intimitatea subiecților etc.), precum și eventuale instrucțiuni de completare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiem opiniile elevilor despre consilierea psihopedagogică în școală, am putea include în această secțiune și o întrebare care să clarifice dacă subiectul a cerut sau nu ajutorul unui consilier). Deși cele mai multe chestionare plasează această secțiune de date biografice înainte de întrebările propriu-zise, se poate opta (și este recomandabil) pentru plasarea acesteia la sfîrșitul chestionarului (Evans, 1985). Unii autori recomandă inversarea celor două secțiuni, considerînd că în timpul completării chestionarului se stabilește o anumită legătură bazată pe încredere și colaborare între cercetător și subiect
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
include atît o reformulare a întrebărilor (dacă subiecții au indicat exprimări ambigue, redundanțe etc.), cît și o selecție a acestora (excluderea unor întrebări care afectează fie validitatea, fie fidelitatea chestionarului). După parcurgerea acestei etape se poate trece la realizarea anchetei propriu-zise. Volumul mare de subiecți, cantitatea mare de informații, precum și comparabilitatea datelor obținute pentru indivizi diferiți (fără a fi însă vorba despre standardizare, chiar dacă aceiași itemi în aceeași formă sînt prezentați tuturor subiecților) constituie principalele avantaje ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
generarea de ipoteze pentru o cercetare ulterioară, identificarea și discutarea eventualelor dificultăți de implementare ale unui program sau produs, aprofundarea calitativă a unor rezultate anterioare ale cercetării. Tehnica interviului cu focus-grup presupune parcurgerea mai multor etape (Agabrian, 2004): planificarea, realizarea propriu-zisă, codarea și analiza datelor și prezentarea rezultatelor (redactarea raportului). Planificarea Aceasta presupune, la rîndul ei, mai multe momente a. Stabilirea scopului și a obiectivelor. b. Selectarea participanților. Acest moment are ca principal reper scopul cercetării (de exemplu, situația mamelor singure
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
discuția în cazul în care aceasta degenerează. Ghidul nu trebuie să fie exagerat de detaliat și conține în general între 10 și 20 de întrebări (Kreuger, 1988; Stewart și Shamdasani, 1990). Este recomandat ca acesta să fie aplicat anterior desfășurării propriu-zise a interviului, pentru a putea înregistra și corecta eventualele confuzii generate de exprimare (pretestare). Întrebările trebuie formulate clar și trebuie să stimuleze discuțiile. În mod obișnuit, sînt necesare mai multe revizuiri ale unui asemenea ghid de interviu. Întrebările din ghidul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un asemenea rezumat și adresează aceeași întrebare cu privire la fidelitatea relatării. Intervențiile de încheiere permit tuturor să reflecteze asupra dezbaterilor sau să-și revizuiască opinia. Sînt acceptate toate punctele de vedere exprimate, fără s. se emită aprecieri (pozitive sau negative). Realizarea propriu-zisă a interviului cu focus grup Această etapă presupune un efort deosebit din partea moderatorului, dar și din partea asistentului de focus-grup. Fiecare dintre ei are un rol bine stabilit: în timp ce moderatorul conduce discuția, asigură buna desfășurare a acesteia și întreține o atmosferă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
această „grămadă” de informații trebuie s. devină o entitate structurată după anumite criterii, ceea ce am putea numi o „colecție”. Este ceea ce încearcă să realizeze etapa de prelucrare a datelor, care presupune efectuarea a două operații: verificarea datelor și prelucrarea lor propriu-zisă. 4.1.1. Verificăm, verificăm, verificăm! Verificarea informațiilor este o operație de natură calitativă la care supunem informațiile obținute în faza de investigare, indiferent de metodele utilizate, pentru a stabili nivelul de corectitudine cu care am operat și, în consecință
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metodele utilizate, pentru a stabili nivelul de corectitudine cu care am operat și, în consecință, autenticitatea informațiilor și valoarea pe care o pot reprezenta acestea pentru scopul cercetării. Această operație este vitală, de altfel, nu doar în cazul unei cercetări propriu-zise, desfășurată asupra unei populații de sute sau mii de cazuri, ci și în abordările mai modeste, cum ar fi o investigație psihopedagogică individuală sau o anchetă socială. Este limpede că nu putem stabili un diagnostic, nu putem efectua o îndrumare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Deci verificăm, verificăm, verificăm! Verificăm uneori chiar pe parcursul acumulării informațiilor, prin însăși modul în care ne-am elaborat instrumentele de investigație și prin logica proprie a unora dintre aceste metode, verificăm întotdeauna la finalul investigației, înainte de a accede la prelucrarea propriu-zisă și la operațiunea de interpretare. În urma verificării, putem constata că am obținut date incerte, pe care le vom lăsa deoparte, că avem informații mai puține decît sînt necesare pentru verificarea ipotezei, fapt pentru care vom reveni la etapa investigativă, ori
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
suprasaturarea, subsaturarea informativă sau informații incorecte sau nesigure, grav este doar să nu-ți dai seama de asta! Iar scopul verificării informațiilor chiar acesta este: să ne ajute să ne dăm seama de apariția acestor fenomene. 4.1.2. Prelucrarea propriu-zisă Dacă verificarea informațiilor este o operațiune mai ales calitativă, prelucrarea este una eminamente cantitativă, în care apelăm la instrumente matematice, îndeosebi la statistică și la teoria probabilităților. În ultimele decenii, explozia computerelor și a programării a condus la apariția SPSS
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
contribuții teoretice în domeniu, cu accent pe problema vizată. Una dintre erorile frecvente în redactarea raportului de cercetare este slaba conectare a suportului teoretic cu proiectul de cercetare realizat. Relațiile între punctele de vedere discutate în suportul teoretic și cercetarea propriu-zisă trebuie marcate în mod explicit. Maniera de prezentare a datelor teoretice relevante trebuie să ilustreze capacitatea de resemnificare și organizare a cercetătorului, în sensul că este preferabil ca acesta să opteze pentru un criteriu unitar de trecere în revistă a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Condițiile aderării la acest Parteneriat erau: transparență privind efectivele și bugetele militare, consultare și exerciții comune; La 27 mai 1997, a fost semnat un Act fondator relativ la cooperarea alianței cu Rusia; abia după acest moment s-a trecut la extinderea propriu-zisă a N.A.T.O. prin aderarea de noi membri. Cap. II. Oamenii, societatea și lumea ideilor 1. Economie și societate în secolul al XX-lea a) Economia interbelică (1919-1939) Din punct de vedere economic, perioada interbelică poate fi împărțită în patru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
construirea de școli, biserici; trimiterea de ziare, reviste, cărți; schimburi culturale; După cel de-al Doliea Război Mondial, acești români au fost neglijați, ceea ce a creat condiții favorabile pentru procesul de deznaționalizare. Situația s-a ameliorat după 1989. Diaspora românească propriu-zisă s-a format în mai multe valuri, începând cu secolul al XIX-lea. b) Emigrația românească înainte de 1918 Primii „emigranți” români, în sensul modern al cuvântului, sunt revoluționarii din prima jumătate a secolului al XIX-lea (C.A.Rosetti, M.
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
alegători cu drept de vot uninominal; sunt 500 de deputați aleși pe 5 ani; Membrii din Camera Lorzilor sunt numiți de rege; Atribuțiile Camerei Lorzilor: adoptă legile, votează bugetul de stat, exercită control asupra Guvernului; Marea Britanie nu are o constituție propriu-zisă, ci există un set de legi care joacă rolul de Constituție (Magna Carta Libertatum, Declarația Drepturilor etc.); Cele două partide politice care au dominat perioada postbelică: Partidul Conservator și Partidul Laburist; Modelul japonez Organizarea unui regim politic democratic în Japonia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
se trece la controlul proprioceptiv. R. Manno citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum se face; 3) învățarea efectorie-exercițiile propriu-zise care tind să fie cât mai eficiente În lucrarea ,,Introducere în teoria antrenamentului”, P.J.K. Thomson (1993), prezintă învățarea tot în trei etape ale căror conținuturi sunt descrise, astfel: * etapa întâi etapa reflectării, în care se pune la punct ce trebuie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
A. Dragnea (1999), disting trei categorii sau tipuri de învățare: * învățarea senzori-motrică (sau perceptiv motrică), ce constă în modificarea conduitei de adaptare a unui răspuns permanent în condiții noi ce impun precizie mai mare sau finețe a răspunsului preexistent; * învățarea propriu-zisă, care constă în structurarea unor acte de comportament în care reacțiile stabilite sunt dependente de comportamentele senzoriale proprioceptive; * învățarea motrică inteligentă, specifică sporturilor în care adversarii sunt opozivi și inventivi, solicitând mișcări originale în condiții variabile. Învățarea motrică realizată la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
scurtarea săriturii. Scurtarea excesivă a timpului de bătaie nu permite (din punct de vedere tehnic) desfășurarea integrală a fazei,scurtarea timpului de bătaie și folosirea tuturor resurselor de avântare și impulsie, proiectează C.G.G. pe o traiectorie mai joasă. c) bătaia propriu-zisă (avântarea și impulsia) reclamă acțiunea simultană a tuturor grupelor musculare implicate, efortul maximal fiind executat de piciorul de 194 bătaie, acțiune ce trebuie reglată în așa fel încât să se asigure o continuitate perfectă între elan și săritura propriu-zisă. Dimensiunea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bătaia propriu-zisă (avântarea și impulsia) reclamă acțiunea simultană a tuturor grupelor musculare implicate, efortul maximal fiind executat de piciorul de 194 bătaie, acțiune ce trebuie reglată în așa fel încât să se asigure o continuitate perfectă între elan și săritura propriu-zisă. Dimensiunea înălțării verticale depinde de timpul de aplicare a forței și intensitatea acesteia. Conservarea vitezei orizontale este condiționată de mărimea unghiului de contact, amplitudinea amortizării și durata amortizării. Bătaia propriu-zisă (avântarea și impulsia) constă în extinderea relativ simultană din cele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să se asigure o continuitate perfectă între elan și săritura propriu-zisă. Dimensiunea înălțării verticale depinde de timpul de aplicare a forței și intensitatea acesteia. Conservarea vitezei orizontale este condiționată de mărimea unghiului de contact, amplitudinea amortizării și durata amortizării. Bătaia propriu-zisă (avântarea și impulsia) constă în extinderea relativ simultană din cele trei articulații ale piciorului de bătaie (ordine insesizabilă: șold- genunchi-gleznă) și aproape concomitent (dar nu după extinderea gleznei) avântarea coapsei piciorului oscilant și a brațului opus acestuia cu scop de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
multe valențe: * menținerea echilibrului corpului în raport cu C.G.G. și pregătirea aterizării; * mișcările realizate în timpul zborului trebuie să se caracterizeze prin amplitudine, coordonare perfectă și suplețe. Analitic, zborul are trei componente: menținerea poziției de pas sărit, acțiunile care constituie procedeul de zbor propriu-zis și gruparea în vederea aterizării. În procedeele cu pași în aer (fig. 52, 53, 54) mișcarea picioarelor în zbor este localizată la nivelul articulației coxo-femurale. În acțiunea de mișcare a picioarelor, piciorul care este pendulat înapoi jos face mișcarea cu pârghie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]