15,319 matches
-
egale, cunoșteau curentul electric și fă-ceau operații pe creier, au dezvoltat o societate de tip comunitar în care indivizii erau angrenați în relații sociale specifice statului de drept modern. Au dezvoltat re- ligia locurilor de baștină, avînd ca simbol al sacrului crucea cu brațele egale și steaua cu șase colțuri, iar toate miturile Torei de la ei au fost ,,împrumutate”. Au fost primii!! Dar la Isaiia - Gorban s-au mai descoperit două tăblițe de lut ars cu semne așezate într-o anumită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
trei limbi! Dacă ar fi fost o latinizare totală a geților după cotropirea romană așa cum susțin dogmaticii latrinității, atunci aceste cuvinte nu au ce căuta în limba română, logica nu poate să înghită asemenea prăpăstii chiar dacă au pretenții de adevăruri sacre. Cred că strămoșii irlandezilor au migrat din Anatolia după destrăma- rea regatului vechi hitit, au poposit în nordul Moldovei cîteva sute de ani unde au conviețuit împreună cu strămoșii noștri, dar săturîndu-se de meleagurile mioritice au luat-o la sănătoasa tot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Egiptului antic arată că de fapt conducătorul egiptenilor s-a apărat în propria țară de ce-tele de arimini venite de la Istru și Marea Neagră să se sorească la căldura lui Ra. Legendarul istoric fenician spune că și-a adunat întreaga învățătură sacră din inscripțiile divine gravate pe ,,stîlpii soarelui” din templele Feniciei. Asemenea stîlpi existau și la curtea regelui get Aetes prin secolul Xlll î.e.n. pe care erau scrise legi-le divine după cum ne povestesc unii scriitori antici, nenăimiți de noi și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
scitul Ili și pișicherul de Pitagora care i-a făcut numai necazuri. În începuturile civilizației grecești se găsește și informația privitoare la Cărțile Misilor care cuprindeau istoria și credințele lor fiind prima religie din istoria lumii ce are o carte sacră și iarăși ei ne vorbesc de texte scrise ca să facă în ciudă tîmpi-ților! Puntea de legătură între cele două culturi, cea carpatină și cea egipteană a fost ținutul Canaan după zicerea ivrită sau Palestina după greci și romani, locuit de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Iar la 10,14 spune despre Mițraim că a avut urmași direcți - copii - mai multe neamuri printre care filistenii și caftoriții din insula Cipru. Aceste informații dovedesc fără putință de tăgadă, faptul că ticlui- torii de istorii revelate și adevăruri sacre, cunoșteau foarte bine istoria și realitățile regiunii, dar le-au falsificat cu bună știință numai spre folosul lor. Pentru a ne dezmetici puțin din această sminteală, să încercăm a face ceva lumină în întunecimile lor. Se știa limpede atunci prin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
gheață și distrugînd viața sfîntă a oamenilor. Păstrarea acestei realități într-o fărîmă de mit, arată că noi ne-am ținut toriștea dintotdeauna și chiar dacă unii au plecat mînați de vremuri, alții au rămas agățați de glie pentru că aveau datoria sacră față de Sîntu să apere țara sfîntă. Pentru a-și salva viața și turmele de animale care erau sursa lor de bogăție, singura soluție pentru aceste neamuri de păstori a fost să-și i-a zborul către țări mai calde și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
între filisteni. Mai găsim aici o zicere șugubeață unde Domnul îi vorbește lui Ilie spunîndu-i să plece la marginea pustiei să bea apă din pîrîu iar corbii îl vor hrăni cu pîine și carne dimineața și seara. Corbul ca simbol sacru apare și pe iconițele și tăblițele geților nefiind o pasăre specifică regiunii palestiniene, numai dacă nu zboară prin mințile rabinilor sub formă de revelație. ,,17,3 Pleacă de aici, îndreaptă-te spre răsărit și ascunde-te lîngă pîrîul Cherit(cherit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Palestina. Conținutul lor este în fapt o parte din religia geților iar ideile și exprimările din puținele texte ajunse pînă la noi se găsesc în parte sau în tot în scrierile esenilor și în Cartea lui Eno. Ori aceste texte sacre erau cunoscute și de filisteni, dar și de patriarhul ivriților Avram, cum se găsește precizat în Apocriful Genezei descoperit la Qumran în anul 1947. Deci ivriții cînd au început să-și ticluiască făcătura lor numită Tora s-au folosit din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
feciorașilor lui Iahwiță, dar pînă la urmă Iudeea își cîștigă independentă față de regatul Siriei sprijiniți de romani și prin aceste evenimente ei intră în istoria anti-că. Povestioarele lor din Talmud sînt doar povestioare sau minciuni gogonate cu pretenții de adevăruri sacre revelate de Iahwe numai lor care nu au putut fi confirmate de istorie! De aceea ei consideră că nu au nevoie de istorie în scrierea propriei existențe și nimeni nu are voie să- contrazică fiindcă devin antisemiți! Ultima menționare a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cale și planul Poexotto! Misii și geții sînt pomeniți în scrierile grecilor încă din secolul Xlll î.e.n. sau mai devreme. Ei amintesc de Cărțile Misilor ce cuprindeau istoria și credințele acestui neam fiind prima scriere din istoria lumii cu caracter sacru a unui cult monoteist! Jupîn Orfeu, de neam trac spun grecii, adică locuitor al Traciei dar de un neam cu geții cum ne arată limpede tăblițele de plumb, și unul dintre argonauți, este părintele poemelor argonautice iar vechii greci susțin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
niștilor. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra și la Roma iar menționarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. Ori se smintiseră romanii de atîta glorie și nu mai știau cui să se închine ori profeții noștri întru înțelepciuni sacre s-au ticăloșit în așa măsură că nu mai pot accepta adevărul! Și tot ei au pățit-o urît de la un alt Arminius la anul 9 al erei creștine. După ce s-au crăcănat cu corturile și cohortele lor și pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Sarmis. Prin migrarea lor către sud, pelasgii l-au dus în Pelopones pe Armis/Sarmis ca salvatorul și înțeleptul neamului străbun. În limba română este cuvîntul harmiz cu sensul de cal tînăr și plin de forță, fiind la geți simbolul sacru al judecății. Sub imaginea unui cal alergînd, puternic stilizat apare pe monezile de argint ale geților iar pe tăblița 17 calul este culcat pe pământ parcă așteptînd mesajul preotului judecător care hotărăște în numele lui Zabelo. Grecii l-au preluat sub
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Dumnezeul Cel Prea Înalt dar și istoria altor regiuni, și luînd de la alții majoritatea elementelor religiei mozaice, ivriții au urmărit să se prezinte ca cel mai vechi popor din lume din care se trag toți ceilalți și drept urmare au datoria sacră de a le săruta călcîiele și poalele antereelor. Iarăși nu se pupă deloc făcătura cu strigătura. Ce este la noi hoție și furăciune, la ei este revelație și minune! A venit vremea să ne lipsim de asemenea minuni care au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mult încît va trebui să-i nimicim cu arzătorul de flăcări. Este foarte ciudat că arheologii români au botezat tezaurul ,,Cloșca cu puii de aur” deși imaginea ,,fibulei” arată că este vorba des-pre un șoim care era folosit ca simbol sacru într-un cult vechi ce se practica în toriștea străbună. Ticăloși și nemernici cum le-a fost și le este judecata, pentru a da în bășcălie și această comoară de spiritualitate ei au spus că este o cloșcă dintr-un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
universitar doctor și decan al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul universității „al.i. Cuza” din Iași. Din 2007 este conducător de doctorat în domeniul sociologiei. Este director de programe al Societății academice de cercetare a religiilor și ideologiilor (Sacri) și președinte al Societății Sociologilor din România. Volume de autor: Imaginarul social al tranziției românești. Simboluri, fantasme, reprezentări (2001), Fractalii și timpul social (2003), Herme neutica simbolismului religios. Studii și eseuri (2003), Mișcări religioase orientale. O perspectivă socioantro pologică asupra
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pologică asupra globalizării practicilor yoga (2006), România în starea Bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006) și Mama proștilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene (2010). La Editura Polirom au apărut Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Antropologie socială și culturală (2009) și Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicații (în colab., 2010). În memoria prietenului meu Basile, un prea tânăr călător în lumea de dincolo cuprins Cuvânt-înainte ..................................................... ........................................ 15 Capitolul I.
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Apariția sociologiei religiilor ..................................................... ............ 19 I.2. Religia în viziunea sociologilor clasici .................................................. 20 I.2.1. Alexis de Tocqueville ..................................................... ......... 20 I.2.2. Émile Durkheim ..................................................... ................ 23 I.2.2.1. Religie și magie. Asemănări și diferențe ................... 23 I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim .................... 25 I.2.3. Marcel Mauss ..................................................... ..................... 27 I.2.4. Gaston Richard ..................................................... ................... 28 I.2.5. Georg Simmel ..................................................... .................... 29 I.2.6. Arnold Gottfried ..................................................... ................. 29 I.2.7. Max Weber ..................................................... ......................... 30 I.2.8. Joachim
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
2.5. Georg Simmel ..................................................... .................... 29 I.2.6. Arnold Gottfried ..................................................... ................. 29 I.2.7. Max Weber ..................................................... ......................... 30 I.2.8. Joachim Wach ..................................................... ................... 33 I.2.9. Roger Bastide ..................................................... ..................... 33 I.2.10. Gabriel le Bras ..................................................... ................. 34 I.3. Prezențe ale sacrului în societatea (post)modernă ................................. 35 Capitolul II. Marca filologică de abordare a religiei. Limbajul și sacrul ................... 39 II.1. Principii ale analizei științifice a religiilor ............................................. 39 II.2. Religia și mitologia - boli ale limbajului? ............................................. 40 II.3. În căutarea limbii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
30 I.2.8. Joachim Wach ..................................................... ................... 33 I.2.9. Roger Bastide ..................................................... ..................... 33 I.2.10. Gabriel le Bras ..................................................... ................. 34 I.3. Prezențe ale sacrului în societatea (post)modernă ................................. 35 Capitolul II. Marca filologică de abordare a religiei. Limbajul și sacrul ................... 39 II.1. Principii ale analizei științifice a religiilor ............................................. 39 II.2. Religia și mitologia - boli ale limbajului? ............................................. 40 II.3. În căutarea limbii perfecte ..................................................... ................ 42 Capitolul III. Cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia ............... 45 III.1. Animismul - o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
reabilitarea studiului științific, profund și autentic, al religiilor lumii l-a avut și Mircea Eliade. Acesta a dezavuat convingător în multe scrieri ale sale limitele acestor ideologizări și vulgarizări aplicate fenomenului religios. În termenii lui Eliade, religia - având drept centru sacrul - nu definește omul într-o etapă sau alta a vieții sale. Nu apare într-un anumit moment istoric pentru ca, mai târziu, să dispară. Religia este con substanțială condiției umane. Așadar, ea definește destinal omul ca ființă socială. Sociologic, accentul cercetării
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și la importanța instrumentării religiei contra structurilor politice totalitare. I.2.2. Émile Durkheim I.2.2.1. Religie și magie. Asemănări și diferențe în celebra sa carte, Formele elementare ale vieții religioase, Émile Durkheim definește religia în funcție de noțiunea de sacru: . La rândul lor, credințele religioase ar fi anumite „...reprezentări ce exprimă natura lucrurilor sacre și raporturile pe care le stabilesc între ele sau cu lucrurile profane”. În sfârșit, ritualurile religioase sunt: „...reguli de conduită care prescriu felul în care omul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
I.2.2.1. Religie și magie. Asemănări și diferențe în celebra sa carte, Formele elementare ale vieții religioase, Émile Durkheim definește religia în funcție de noțiunea de sacru: . La rândul lor, credințele religioase ar fi anumite „...reprezentări ce exprimă natura lucrurilor sacre și raporturile pe care le stabilesc între ele sau cu lucrurile profane”. În sfârșit, ritualurile religioase sunt: „...reguli de conduită care prescriu felul în care omul trebuie să se comporte cu lucrurile sacre”. Toate aceste sensuri și accepțiuni instituite de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fi anumite „...reprezentări ce exprimă natura lucrurilor sacre și raporturile pe care le stabilesc între ele sau cu lucrurile profane”. În sfârșit, ritualurile religioase sunt: „...reguli de conduită care prescriu felul în care omul trebuie să se comporte cu lucrurile sacre”. Toate aceste sensuri și accepțiuni instituite de Durkheim continuă să fie de actualitate. Foarte clară este și diferența pe care Durkheim o instituie între religie și magie. Deși au multe în comun (credințe, mituri, dogme, ceremonii, sacrificii, lustrații, rugăciuni, dansuri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
societăți; b) asigurarea ordinii sociale. ca orice teorie a înțelegerii și interpretării fenomenului religios și cea durkheimistă Își are propriile limite. Ele se referă, printre altele, la următoarele elemente: a) se eludează de către fiul rabinului Durkheim caracterul revelat al textelor sacre; b) numind societatea drept sursă a religiei, E. Durkheim simplifică și denaturează originea revelată a religiei; c) a cercetat sociologic și a generalizat rezultatele pentru tipul de societate în care „gruparea socială (clanul) și gruparea religioasă (religia tote mică) sunt
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care „gruparea socială (clanul) și gruparea religioasă (religia tote mică) sunt perfect suprapuse și confundate”. Dincolo de aceste limite, sociologia religiilor propusă de Durkheim continuă să fie actuală și stimulativă pentru actualele cercetări sociologice ale faptului religios. I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim O succintă și clară analiză a sacrului în viziunea unor antropologi și sociologi clasici (Durkheim, Mauss, Makarius, Girard, léVI-Bruhl, callois) o oferă Mario Pollo. cercetarea sociologică clasică a sacrului a pus un accent special pe
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]