19,447 matches
-
de către un anumit simt extern, ci este perceput în mod accidental de către o putere, atunci când o altă putere își percepe obiectul propriu. Exemplul utilizat de Toma din Aquino în Sentenția libri De anima recurge la Socrate și la Diarus; nu simțurile noastre externe sunt afectate în mod direct de vreunul dintre acești indivizi particulari, ci puterea cognitivă care îi percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI.1.6.) Și vero apprehendatur în singulari, utputa cum video coloratum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
denumite astfel, ci doar cele ce sunt experimentate conco mi tent cu percepția senzorială: șed statim quod ad occursum rei sensatae apprehenditur intellectu (Sentenția libri De anima, lib. 2, l. 13, n. 14). Din cele spuse până acum despre obiectele simțurilor externe, putem distinge între obiecte esențiale și obiecte accidentale ale senzației. În clasa obiectelor esențiale sunt incluse sensibilele per se, cele care se adresează în mod direct unui anumit simt extern, si sensibilele comune, care pot fi percepute de mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
putem distinge între obiecte esențiale și obiecte accidentale ale senzației. În clasa obiectelor esențiale sunt incluse sensibilele per se, cele care se adresează în mod direct unui anumit simt extern, si sensibilele comune, care pot fi percepute de mai multe simțuri externe, pe când clasa obiectelor accidentale conține entități de felul caselor, indivizilor, copa cilor, prăjiturilor, vietăților etc. Schematizând diversele tipuri de obiecte sensibile perceptibile senzorial, obținem următoarea diagramă: În raport cu diagramă și cu modul în care am optat să reprezint obiectele simțurilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțuri externe, pe când clasa obiectelor accidentale conține entități de felul caselor, indivizilor, copa cilor, prăjiturilor, vietăților etc. Schematizând diversele tipuri de obiecte sensibile perceptibile senzorial, obținem următoarea diagramă: În raport cu diagramă și cu modul în care am optat să reprezint obiectele simțurilor externe, se cer a fi făcute două clarificări: (a) pe primul rând am situat sensibilele care pot fi simțite în mod esențial, propriu, adică cele care se adresează în primul rând simțurilor externe, si nu altor facultăți cognitive; sensibilele care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
modul în care am optat să reprezint obiectele simțurilor externe, se cer a fi făcute două clarificări: (a) pe primul rând am situat sensibilele care pot fi simțite în mod esențial, propriu, adică cele care se adresează în primul rând simțurilor externe, si nu altor facultăți cognitive; sensibilele care joacă rolul de sensibile proprii altor facultăți cognitive se pot regăsi pe cel de-al doilea rând al diagramei; (b) am plasat sensibilele per se și cele comune într-o relație de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cel de-al doilea rând al diagramei; (b) am plasat sensibilele per se și cele comune într-o relație de subordonare datorită unei afirmații din Summa the o logiae (I, q. 78, a. 3, ad 2): sensibilele comune nu afectează simțul [propriu] primele și în sens propriu, ci prin calitățile sensibile (sensibilia communia non movent sensum primo et per se, șed ratione sensibilis qualitatis). Robert Pasnau, în Thomas Aquinas on Human Nature, prezintă o diagramă similară cu aceasta, în care, însă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se sunt percepute în primul rând pentru că, în lipsa lor, sensibilele comune nu ar putea fi sesizate. Cu alte cuvinte, recurgând la un exemplu, nu vedem propriu-zis dimensiunea unei mese, ci vedem dimensiunea grație faptului că este albă sau verde. Câte simțuri externe există? Care și de căte feluri pot fi obiectele simțurilor externe? Este senzația un proces pasiv, sau unul activ? Acestea au fost întrebările la care am incercat sa raspund până în acest moment. Și, cu toate acestea, nu am parcurs
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu ar putea fi sesizate. Cu alte cuvinte, recurgând la un exemplu, nu vedem propriu-zis dimensiunea unei mese, ci vedem dimensiunea grație faptului că este albă sau verde. Câte simțuri externe există? Care și de căte feluri pot fi obiectele simțurilor externe? Este senzația un proces pasiv, sau unul activ? Acestea au fost întrebările la care am incercat sa raspund până în acest moment. Și, cu toate acestea, nu am parcurs decât jumătate din ceea ce înseamnă procesul cunoas terii senzoriale umane la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
parcurs decât jumătate din ceea ce înseamnă procesul cunoas terii senzoriale umane la Toma din Aquino. Pentru a-l traversa în întregime și pentru a putea oferi un raspuns întemeiat întrebarii-cadru a acestui subcapitol, „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?“, este nevoie să mai ridicăm încă un set de întreba ri: Cum sunt ierarhizate simțurile? Cum sunt ierarhizate mediile care fac posibil procesul percepției? În câte feluri poate fi receptata o formă? Până în acest moment am realizat o ierarhizare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a-l traversa în întregime și pentru a putea oferi un raspuns întemeiat întrebarii-cadru a acestui subcapitol, „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?“, este nevoie să mai ridicăm încă un set de întreba ri: Cum sunt ierarhizate simțurile? Cum sunt ierarhizate mediile care fac posibil procesul percepției? În câte feluri poate fi receptata o formă? Până în acest moment am realizat o ierarhizare formală, în care obiectele simțurilor externe au fost clasificate în func ție de calitatea lor de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai ridicăm încă un set de întreba ri: Cum sunt ierarhizate simțurile? Cum sunt ierarhizate mediile care fac posibil procesul percepției? În câte feluri poate fi receptata o formă? Până în acest moment am realizat o ierarhizare formală, în care obiectele simțurilor externe au fost clasificate în func ție de calitatea lor de a fi obiecte proprii sau accidentale. Astfel, am putut distinge între obiecte esențiale per se, care sunt obiecte proprii unui singur simt extern, obiecte esențiale comune, care sunt perceptibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
clasificate în func ție de calitatea lor de a fi obiecte proprii sau accidentale. Astfel, am putut distinge între obiecte esențiale per se, care sunt obiecte proprii unui singur simt extern, obiecte esențiale comune, care sunt perceptibile de mai multe simțuri, și obiecte accidentale, care nu sunt obiecte proprii ale nici unuia dintre simțurile externe, ci depășesc puterile de per ceptie ale acestora. În cadrul fiecăreia dintre aceste trei câte gorii formale de obiecte ale simțurilor externe putem identifica mai multe obiecte, de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau accidentale. Astfel, am putut distinge între obiecte esențiale per se, care sunt obiecte proprii unui singur simt extern, obiecte esențiale comune, care sunt perceptibile de mai multe simțuri, și obiecte accidentale, care nu sunt obiecte proprii ale nici unuia dintre simțurile externe, ci depășesc puterile de per ceptie ale acestora. În cadrul fiecăreia dintre aceste trei câte gorii formale de obiecte ale simțurilor externe putem identifica mai multe obiecte, de această dată în funcție de specificul fiecărui simt în parte. Obiectele esențiale perceptibile per
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
comune, care sunt perceptibile de mai multe simțuri, și obiecte accidentale, care nu sunt obiecte proprii ale nici unuia dintre simțurile externe, ci depășesc puterile de per ceptie ale acestora. În cadrul fiecăreia dintre aceste trei câte gorii formale de obiecte ale simțurilor externe putem identifica mai multe obiecte, de această dată în funcție de specificul fiecărui simt în parte. Obiectele esențiale perceptibile per se pot fi culorile, mirosurile, gusturile și așa mai departe. Există oare o ierarhie și între acestea? Dacă da, care este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
parte. Obiectele esențiale perceptibile per se pot fi culorile, mirosurile, gusturile și așa mai departe. Există oare o ierarhie și între acestea? Dacă da, care este criteriul în funcție de care poate fi ea stabilită? Răspunsul lui Toma este că obiectele proprii simțurilor externe pot fi clasificate în funcție de „demnitatea“ pe care o au. Obiectele văzului sunt vizibile pentru că au proprietăți comune corpu rilor cerești, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care simțul văzului este considerat cel mai spiritual dintre toate. În imediata
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi ea stabilită? Răspunsul lui Toma este că obiectele proprii simțurilor externe pot fi clasificate în funcție de „demnitatea“ pe care o au. Obiectele văzului sunt vizibile pentru că au proprietăți comune corpu rilor cerești, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care simțul văzului este considerat cel mai spiritual dintre toate. În imediata apropiere a văzului găsim auzul, al cărui obiect, sunetul, este perceput datorită unei mișcări locale comune acelorași corpuri cerești, dar și corpurilor mundane. Gustul și mirosul ocupă poziția mediana a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiect, sunetul, este perceput datorită unei mișcări locale comune acelorași corpuri cerești, dar și corpurilor mundane. Gustul și mirosul ocupă poziția mediana a acestei ierarhii, pentru că percep proprietăți care aparțin corpurilor compu se, iar la polul opus văzului se află simțul tactil, care nu poate recepta decât proprietățile proprii elementelor, cum ar fi caldul sau recele: (ÎI.1.7.) [...] sensus visus, qui est spiritualior et subtilior inter omnes sensus. [...] Nam aliqua cadunt sub visu, secundum proprietates în quibus communicant inferiora corpora
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quae causat sonum, non competat corporibus caelestibus secundum sententiam Aristotelis. Unde ex ipsa natură obiecti, apparet quod visus est altior inter sensus, et auditus propinquior ei, et alii sensus magis remoti (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 19). [...] simțul vederii, care este cel mai spiritual și mai subtil dintre toate simțurile. Căci unele [obiecte] cad sub incidența văzului în acord cu proprietățile prin care corpurile inferioare comunica cu cele cerești. Simțul tac til percepe proprietățile care sunt proprii elementelor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ipsa natură obiecti, apparet quod visus est altior inter sensus, et auditus propinquior ei, et alii sensus magis remoti (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 19). [...] simțul vederii, care este cel mai spiritual și mai subtil dintre toate simțurile. Căci unele [obiecte] cad sub incidența văzului în acord cu proprietățile prin care corpurile inferioare comunica cu cele cerești. Simțul tac til percepe proprietățile care sunt proprii elementelor, cum sunt caldul sau frigul, si a celor asemănătoare. Însă gustul și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De anim., lib. 2, l. 14, n. 19). [...] simțul vederii, care este cel mai spiritual și mai subtil dintre toate simțurile. Căci unele [obiecte] cad sub incidența văzului în acord cu proprietățile prin care corpurile inferioare comunica cu cele cerești. Simțul tac til percepe proprietățile care sunt proprii elementelor, cum sunt caldul sau frigul, si a celor asemănătoare. Însă gustul și mirosul [percep] proprietățile care aparțin corpu rilor compuse, în măsura în care acestea sunt un amestec de cald și frig, umed și uscat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cerești, și celor inferioare, dar care, în cazul sunetului, este un tip de mișcare diferită de cea a corpurilor cerești, conform opiniei lui Aristotel. În felul acesta [rezultă], din natură însăși a obiectului, ca văzul este cel mai înalt dintre simțuri și auzul îi este cel mai apropiat, iar cele lalte simțuri [sunt] mai îndepărtate. Dar acest criteriu de ierarhizare nu este singurul la care recurge Toma din Aquino. Chiar în urmă torul paragraf din comentariul la De anima a lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tip de mișcare diferită de cea a corpurilor cerești, conform opiniei lui Aristotel. În felul acesta [rezultă], din natură însăși a obiectului, ca văzul este cel mai înalt dintre simțuri și auzul îi este cel mai apropiat, iar cele lalte simțuri [sunt] mai îndepărtate. Dar acest criteriu de ierarhizare nu este singurul la care recurge Toma din Aquino. Chiar în urmă torul paragraf din comentariul la De anima a lui Aristotel el introduce un alt criteriu și o altă strategie argumentativa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
torul paragraf din comentariul la De anima a lui Aristotel el introduce un alt criteriu și o altă strategie argumentativa. Elementul central în jurul căruia este organizat întregul paragraf 20 este schimbarea (immutatio) pe care un obiect extern o produce în simțurile externe: (ÎI.1 .8.) Secundo apparet quod sensus visus est spiritualior, ex modo immutationis. Nam în quolibet alio sensu non est immutatio spiritualis, sine naturali. Dico autem immutatio nem naturalem prout qualitas recipitur în pațiențe secundum esse naturae, sicut cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus. Et propter hoc hi duo sensus sunt maxime spirituales, et soli disciplinabiles (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 20). În al doilea rând, pare că simțul vederii este cel mai spiritual [simt] după modul schimbării. Pentru că în nici un alt simt nu există schimbare spirituală fără schim bare naturală. Vorbesc însă de schimbare naturală când calitatea este receptata de receptor în acord cu modul de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simt sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede că în cazul simțului tactil și al gustului, care este un fel de simt tactil, schimbarea se produce natural; căci ceva se încălzește și se răcește prin contact cu recele sau caldul, și [în acest caz] nu are loc doar o schimbare spirituală. La
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]