12,895 matches
-
1698, poate puțin mai înainte. Destul de explicit ni se prezintă, documentar, felul cum s-a produs la umbrăreștenii de la vest de apa Bârladului separarea părții boierilor Costăchești de cele răzeșești. Am arătat într-un capitol precedent că, până în anul 1704, stăpânirea a fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală prin care se confirmă aserțiunea noastră privind stăpânirea răzeșească a obștii umbrăreștene de către toți sinpărtașii de pe ea, inclusiv boierii Costăchești: „Iar Umbrăreștii, pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea părinților noștri, să fii la mini”, la Gavriliță; „și de la Bozăești de pe Bârlad, cât s-a alegi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarului dintre partea ei și a răzeșilor pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest fel și din a cărui pledoarie pentru dreptatea sătenilor în speța dată se desprind argumente foarte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe temeiul hotărnicei Zberei, priimită cu mulțămirea amânduror părțile” în anul 1817, an în care a lucrat la Umbrărești, ca hotarnic, cel amintit mai sus. Din cele reproduse aici reiese cum nu se poate mai clar că, până în anul 1704, stăpânirea moșiei Umbrărești a fost o „înpărtășire răzășască” și că abia după această dată „tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintr-acei de gios”, respectiv boierii Costăchești și cei care au urmat, pe de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte, răzeșii umbrăreșteni, pe de alta. Porunca domnească din 1835 s-a concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei postelniceasa Elencu Manu pe temeiul hotarnicei Zberii și a răposatului aga Petrache Negrea”, consemnează și funcționarul statului într-o nouă hotarnică prin care punctează vechile repere ale liniei despărțitoare ce a urmat din 1704
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
am reprodus prin termenii „înpărtășire răzășască” și „stăpânitorii părții de sus”; în primul caz, referirea se face pentru cei rămași în devălmășie, care stăpâneau încă pe părți nealese și nefixate pe teren și pe indivizi; în cel de-al doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face între stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această parte de vest de Siret, și în mărturia hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de sus”; în primul caz, referirea se face pentru cei rămași în devălmășie, care stăpâneau încă pe părți nealese și nefixate pe teren și pe indivizi; în cel de-al doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face între stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această parte de vest de Siret, și în mărturia hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă: „făcându-ni-se întrebare câtă parte are și stăpânește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu; țădulă din leat 1819 cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna nepotului său, Ilie (preotul) pentru cheltuiala a giumătate moșie din bătrânul Stamate Goe; 2-lea; un înscris din partea căpitanului de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ca în fiecare caz din speța dată, părțile prezintă varii dovezi, de interes istoric astăzi fiind și „mărturia din 1784, ce este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea din gios a moșiei Umbrărești răzășască”. Este actul prin care se atestă documentar existența bătrânului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșești. Am văzut într-un capitol precedent că, încă de prin 1801, poate chiar de mai înainte, iau amploare neînțelegerile dintre copărtașii din obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de la alte instanțe cuprind între coperțile lor jalbe, rapoarte, citații, adrese, jurnale (procese-verbale) de constatare etc., stau mărturie a frământărilor ce au continuat și bântuit lumea răzășească umbrăreșteană. De fapt, fenomenul s-a petrecut aidoma în toate satele cu stăpânire răzeșească din această perioadă. Iar procesele acestea se prelungeau cu anii. Explicația situației la care s-a ajuns este, totuși, ușor de găsit și rezidă în faptul că, în timp ce sporul demografic ajunge să fie substanțial crescut, suprafețele de teren, rămânând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la care s-a ajuns este, totuși, ușor de găsit și rezidă în faptul că, în timp ce sporul demografic ajunge să fie substanțial crescut, suprafețele de teren, rămânând aceleași, devin tot mai neîndestulătoare pe familii, iar oamenii recurg la încălcări de stăpânire în detrimentul vecinilor, a rudelor chiar, a celor plecați în alte localități. Se pare că e și o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face acum cu disoluția totală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rudelor chiar, a celor plecați în alte localități. Se pare că e și o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face acum cu disoluția totală și definitivă a stăpânirii în devălmășie, concretizată cu fixarea stăpânirilor de teren pe familii și pe vetre de locuit, Siretul devenind hotar despărțitor între umbrăreșteni și surăieni. Din amintirile unor locuitori investigați asupra problemei, rezultă că reglementarea s-a desfășurat în timp și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alte localități. Se pare că e și o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face acum cu disoluția totală și definitivă a stăpânirii în devălmășie, concretizată cu fixarea stăpânirilor de teren pe familii și pe vetre de locuit, Siretul devenind hotar despărțitor între umbrăreșteni și surăieni. Din amintirile unor locuitori investigați asupra problemei, rezultă că reglementarea s-a desfășurat în timp și a prevalat înțelegerile succesive între conducerile satelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe motivul că-i „cere dijmă”, deși locuiește - scrie Ion Trușan - „de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate”. Divanul din Iași îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se fac numeroase chemări, procesul se întinde până în 1836
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în fața instanței „un perilipsus de dovezi”, din care se vede că se plânsese Isprăvniciei încă din 1831, când nu erau înființate judecătoriile ținutale, și că, în urma cercetărilor efectuate prin zapciul de ocolul Bârladului, se dăduse dreptate ei și punerea în stăpânire, după ce despăgubise pe o rudă, Alexandra, cu 14 lei și 10 parale, iar de la sora acesteia, Maranda, „fata lui Precope Trușan”, primește pe 25 iulie 1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
convingătoare. În cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată în mod discreționar de către ceilalți trușănești umbrăreșteni. Alt caz cu file documentare interesante pentru istoria locului și a timpului dat ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au dat tuturor răzășilor țădule, precum și o hotarnică, pe care le păstrez în sânul meu”, se confesează el instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceeași persoană cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din 1817 nu s-a făcut și o fixare pe teren a stăpânirilor, ci răzeșii, ei între ei, „au prinsu părți precum li s-au părutu”, adică folosind străvechiul obicei de „a prinde” fiecare acolo unde i se părea mai convenabil, obicei discutat într-un capitol din urmă, devenit cu timpul desuet; -după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie vreo rudenie” și, „după protimis ce are, ar vrea a răscumpăra”, solicitând judecătoriei să hotărască de dreptul preemțiunii ce-i conferă legea protimisului. Circumstanțe asemănătoare, de natură juridică, din care desprindem informații cu privire la neînțelegeri și implicații privind dreptul de stăpânire răzeșească, aflăm din filele altui dosar de la aceeași judecătorie. Se iscă o dispută pentru pământ între neamul Stănilă din satul și moșia Umbrărești, cu neamul Hărăborilor din satul Suraia, răzeși în moșia Umbrărești, ambele dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel Giurgea, al patrulea din slujitorii domnești cărora, pe 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș și al urmașilor acestuia. Acum, în perioada ultimei faze a disoluției devălmășiei, neamurile se judecă între ele, pentru că una sau alta din părți încalcă dreptul de stăpânire al celeilalte. Este vorba de un proces ce s-a desfășurat în cursul anului 1836, când Vasile Stănilă consideră că este împiedecat în stăpânirea unei danii anterioare. Ce se întâmplase ? Cu un act datat 7 ianuarie 1821, Maftei Hărăbor și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]