129,052 matches
-
îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu." Ți se schimbă valorile cu timpul? îți adaptezi temele vârstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă. Ai încercat să transferi această mobilitate și asupra poeziei pe care o scrii? încerci programatic să inovezi acest vechi meșteșug? RF. Da, sunt încredințată că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu." Ți se schimbă valorile cu timpul? îți adaptezi temele vârstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă. Ai încercat să transferi această mobilitate și asupra poeziei pe care o scrii? încerci programatic să inovezi acest vechi meșteșug? RF. Da, sunt încredințată că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) - deși, evident, vocea mea caracteristică
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) - deși, evident, vocea mea caracteristică, esențială, rămâne neschimbată. Nu am avut intenția vreodată să inovez programatic poezia - dar am încercat de când mă știu să scriu cât mai bine cu putință, să progresez ca tehnică, fiindcă pe cât ești mai articulat - ca un atlet care se depășește pe sine - , cu atât mai bine poți exprima emoții și percepții dintre cele mai subtile
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
care-mi stârnesc mânia - politica, în sensul în care privește relația dintre sexe ca un fenomen politic, inegalitatea grupurilor sociale, a statelor lumii. Și cruzimea mă mânie. Dar mânia nu e cel mai bun răspuns - e un fel de autodistrugere. încerc să-mi canalizez mânia: uneori acționez (de pildă, sunt membra Comitetului pentru scriitorii întemnițați al PEN în Anglia), alteori scriu - fiindcă am credința fermă că scriitorii pot schimba lumea. LV. Poșetă e o capodoperă de lirism narativ concentrat: "Poșeta veche
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
Dv. Vă propun să fiți de acord să-l înfiez și să-l botez. În felul acesta va fi salvat, având o șansă bună de a scăpa de persecuții. Voi fi pentru el un al doilea părinte, fără ca, bineînțeles, să încerc a-i tăia în vreun fel legăturile cu Dv." Dincolo de curajul, generozitatea și excepționala omenie a gestului său, subdirectorul liceului trebuie să fi fost un mare naiv: el nu știa, n-avea cum să știe, că a fi evreu înseamnă
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
înflăcărarea momentului de inspirație se evapora, la recitire, "operele" îmi păreau fade și artificiale, niciuna nu-mi dădea sentimentul că mă exprimă. Mă atrăgea, în schimb, critica de profil academic, dar îmi lipsea ocazia s-o practic. Două experiențe am încercat totuși, soldate ambele cu un eșec usturător. Pentru un eseu intitulat, e drept, teribilist și suficient, Observații asupra stilului de muncă al poporului român, unde glosam pe marginea cunoștințelor de sociologie dobândite la prelegerile lui Gusti și Stahl, am fost
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
la cifre astronomice, având în vedere că populația de vârsta a treia o covârșește numeric pe aceea activă. De vreun an, de când s-a lansat pentru prima oară - ca un discret balon de încercare - informația privind evaporarea fondului de pensii, încerc să dibui ce soluție preconizează guvernul pentru a ieși din acest cerc de foc. Cum soluția împrumutului extern a căzut, cum PIB-ul gâfâie sub povara securistimii reformate sau ne-, cum minoritatea aflată în câmpul muncii nu mai suportă alte
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
atragă privirea". Zeița, fiica negustorului Tot în excelenta traducere a doamnei Antoaneta Ralian a apărut volumul considerat, pe bună dreptate, cel mai bun roman al lui D.H. Lawrence. Povestea Alvinei, fiica unui idealist vânzător de pânzeturi din Manchester (negustor artist, încercând să schimbe gusturile plebeilor săi cumpărători, ceea ce, evident, avea să-l ducă la faliment) e cu totul neobișnuită. începe ca o istorie balzaciană: o fată bătrână nu-și găsește perechea în amorfa provincie unde a fost aruncată de destin; evoluează
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în perete, de care este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de lemn își pierde funcția în modernitate, ea aparținând unui stadiu anterior de dezvoltare socială. Încercând să explice de ce ușile și-au pierdut importanța, Musil invocă un bizar motiv literar: ușa era cândva locul unde se asculta ceea ce se spunea în camera alăturată și "ce de taine puteai afla uneori! Contele își renegase fiica vitregă, iar
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
-și poate afla un corespondent în exterior. Ceea ce este și mai ciudat este faptul că subiectul musilian nu va găsi semnificația înlăuntrul său, după cum nu a găsit-o nici în formele sociale și spațiale din afara sa. De fiecare dată când încearcă să-și exprime eul profund, se lovește de clișee și stereotipuri, ajungând în cele din urmă să se rătăcească într-un peisaj interior de obiecte mentale pietrificate. Nu mai avem voci interioare," se plânge, la un moment dat, unul dintre
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
stare să redea experiența modernității urbane prin discursul și materialul său lingvistic. În mod vădit, experiența lui Ulrich scapă tiparului ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă, naratorul este nevoit să compenseze această lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze un tip de subiectivitate ce nu se supune nici uneia dintre convențiile de reprezentare. În consecință, singurul lucru care mai rămâne din subiect este acest element gol de demarcare spațială: ușa - o trecere secretă către un nou fel
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
le doresc, Să le păstreze pînă cînd păcatul Îți dă în pîrg - atunci să te izbească. (I.3.) „Învierea” Margaretei și prezența ei la Curtea Angliei este una dintre cele mai spectaculoase manevre dramatice din text. Ar fi poate de încercat de vreun regizor s-o aducă pe Margareta așa cum era în 1483: o stafie răzbunătoare. (Traducerea versurilor: Horia Gârbea din Richard al III-lea în W. Shakespeare - Opere, vol. VIII, ediție îngrijită de George Volceanov, în pregătire la Editura Tracus
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
l-am lăsat să-mi citească din ele și l-am îndemnat de nenumărate ori să cînte la pian și din gură. Astfel, încetul cu încetul, m-am obișnuit cu el și nu am mai resimțit groaza pe care o încercăm în apropierea unor asemenea spirite nefericite, așa cum, la rîndul lui, și el s-a obișnuit cu mine și și-a uitat rezerva care-l ține departe de orice persoană pe care nu o cunoaște bine [...]. Vom spune mai întîi cîte
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
sa. I-ar fi plăcut să se dedice cu totul literaturii vechi, artelor frumoase, mai ales poeziei, dar și filosofiei și esteticii [...]. Se spune că Goethe nu-l avea la inimă. Pare să fie adevărat, fiindcă, ori de cîte ori încercam să-i vorbesc despre Goethe, se prefăcea că pur și simplu nu-l cunoaște, ceea ce arăta întotdeauna la el o pornire dușmănoasă. în schimb, își amintea de obicei de Schiller și de mulți alții [...]. L-a preocupat și filosofia, iar
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
plecăciuni. Odată a scris în josul lor: "Al vostru, presupus, Hölderlin". Altădată i-am spus că seara se dă un concert. Mă întrebasem dacă nu s-ar fi putut să-i dăruiesc și lui această desfătare. Dar n-am îndrăznit să încercăm. Poate că muzica îi lăsa o impresie prea puternică ori se isca neobrăzarea studenților. Pe scurt, am plecat împreună de la căsuță. Hölderlin era adîncit în gînduri și nu rostea nici un cuvînt. Cînd am ajuns în oraș, s-a uitat la
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
o incursiune în viața emigrantului, cu motivația lui, cu lumea lui din țara de unde pleacă, cu efectele și schimbările pe care le provoacă acest fenomen la nivel individual și social. Este o călătorie în lumea unor realități occidentale unde emigranții încearcă să supraviețuiască și să se integreze. Este în același timp și trăirea reîntoarcerii acasă. Lansarea cărții a dat ocazia Centrului Bisericesc al românilor ortodocși din München să invite publicul la o întâlnire cu tema „Viața în imigrație - Considerații practice sociale
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
Nicolaescu, să se distribuie personal în Mircea și să joace așa cum a jucat? L-a obligat cineva să facă un film cu o scriitură cinematografică atît de mediocră? După cum, îl obligă cineva, astăzi, să apere un film slab și să încerce să rescrie istoria? De fapt, toată această poveste nu e atît o chestiune de adevăr istoric, cît una de bun simț. Trecînd de la o extremă la alta, să părăsim povestea bunului simț absent, și să ajungem la o poveste a
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
moartea. Psihologi și sociologi ai planetei s-au întrebat ce explică imensul succes de public al acestui film despre întîlnirea dintre doi oameni triști: un copil îngîndurat, înfricoșat de fantasmele morților care nu-i dau pace, și un psiholog care încearcă să-l ajute să-și depășească frica. Explicația succesului nu ține de box office-ul lui Bruce Willis, nici de impresionantul puști de 8 ani (Haley Joel Osment), ci de perspectiva filmului asupra morții (și a vieții, ca "vis al morții
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
mai bine decît oricine cum să-l folosească." Cronicarul, care a citit și el manualul în discuție, nu crede că autorii săi confundă istoria cu un joc de societate frivol (fiindcă nu orice joc de societate e obligatoriu frivol), ci încearcă să cîștige atenția unui cititor cu mintea disponibilă care are de ales între manual și filmele de la televizor sau alte forme de divertisment. Autorii manualului propun acestui cititor o idee care să-l ajute în eventualitatea că "saltimbancii politici" despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
cu mintea disponibilă care are de ales între manual și filmele de la televizor sau alte forme de divertisment. Autorii manualului propun acestui cititor o idee care să-l ajute în eventualitatea că "saltimbancii politici" despre care scrie Romulus Rusan ar încerca să-l manevreze cu ajutorul istoriei. Aceea că trecutul e unul singur, dar istoriile sînt mai multe. În privința afirmației că "trecutul trebuie explicat cu durere", Cronicarul are unele îndoieli. El, trecutul, se cade asumat cu onestitate și cu o senin-riguroasă consultare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
istoria pe care o știi în numele istoriei pe care o știe? Nu e mai cîștigat cel care poate spune în cunoștință de cauză, cu seninătate, ca istoricii se duelează asupra unui anumit moment dat din trecut sau că oamenii politici încearcă să speculeze asupra trecutului pentru a-și trage spuza pe turta lor, decît cel care e adeptul unei istorii rapsodice a durerii? Patriotismul istoricului care face manualele e cu atît mai substanțial cu cît îi ajută cititorului sau să facă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
cu Cioran pe care l-ați cunoscut ca om, în ipostaza sa "particulară, privată" adresîndu-i-vă însă, deja în prima scrisoare, de pe pozițiile filozofiei. A existat un contrast puternic între fața umană și cea "auctorială" a lui Emil Cioran? Da, și încerc chiar la începutul cărții mele să descriu acest contrast. Cioran evolua mult prea vădit în registrul anecdotic al conversației noastre, vorbindu-mi de prețul chiriei,de salariile profesorilor și nu părea prea interesat să mi se adreseze în termenii în
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
provine de la cele patru cetăți care alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei: Silistra, Ruse, Șumen și Varna. De-a lungul istoriei sale zbuciumate, a fost locuit de geți, colonizat de greci, stăpânit de romani, aflat în calea barbarilor care încercau să ajungă pe teritoriu bizantin, populat de slavii care se stabilesc aici definitiv și face parte din țaratele româno-bulgare; este stăpânit, vremelnic, de Mircea cel Bătrân, împreună cu Dobrogea, pentru ca apoi să intre în componența Imperiului Otoman pentru câteva sute de
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
de teritoriile primite, Bulgaria își atacă foștii aliați, declanșând Al Doilea Război Balcanic (1913). Este momentul în care România intervine, iar în urma Tratatului de pace de la București, obține Cadrilaterul. Regiunea vizată reprezenta un obiectiv strategic important pentru țara noastră, care încerca să securizeze frontiera dobrogeană, în special în contextul ambițiilor teritoriale crescânde ale Bulgariei. Pământ românesc... pentru o clipă Un amalgam de populații și de limbi, un teritoriu ce putea fi revendicat la fel de bine și de Imperiul Otoman (datorită faptului că
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
media mondială fiind de de 41. Sunt doar două dintre argumentele năzuințelor spre occident care stau la baza acestui aflux. Pe de o parte, occidentul îi primește, în numele tradiției sale democratice. Pe de altă parte, musulmanii se coagulează în comunități, încercând în același timp să se acomodeze și să se integreze prin toate mijloacele - de la a plăti taxe până la a accede în funcții publice. Care sunt aceste mijloace și cine sunt promotorii lor? Pornind de la principiul că Islamismul poate fi definit
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]