138,178 matches
-
organizații neguvernamentale care apără drepturile persoanelor LGBTI, precum "ACCEPT" și "MozaiQ". Reprezentanți ai societății civile au afirmat că au fost semnalate situații în care elevi din diferite licee au raportat că profesori sau alte cadre școlare i-au obligat să semneze petiția. Liderii inițiativei au negat acuzațiile, recunoscând însă că voluntarii strâng semnături de oriunde se poate. Tot aceștia au precizat în raport cu eventuala implicare a unor minori că semnăturile date de respectivii nu vor fi valide. Ministerul Educației a sesizat inspectoratele
Căsătorii între persoane de același sex în România () [Corola-website/Science/299302_a_300631]
-
MozaiQ și-a arătat indignarea față implicarea BOR „în chestiuni ce țin de organizarea laică a statului român”. Totodată, asociația acuză că inițiativa cetățenească este bazată pe „ignoranță, prejudecăți și excludere”. Într-o scrisoare deschisă de susținere a comunității LGBT, semnată de peste 11.000 de oameni, inclusiv celebrități autohtone, se arată că „interzicerea căsătoriilor civile între persoane de același sex prin Constituție nu este justificată moral și legal”, iar „demersul Coaliției pentru Familie încearcă restrângerea drepturilor persoanelor LGBT”. Scrisoarea a fost
Căsătorii între persoane de același sex în România () [Corola-website/Science/299302_a_300631]
-
de peste 11.000 de oameni, inclusiv celebrități autohtone, se arată că „interzicerea căsătoriilor civile între persoane de același sex prin Constituție nu este justificată moral și legal”, iar „demersul Coaliției pentru Familie încearcă restrângerea drepturilor persoanelor LGBT”. Scrisoarea a fost semnată, printre alții, de Inna, Loredana Groza, Dorian Popa, Alexandra Stan, Radu Jude, Sore, Remus Cernea, Monica Bîrlădeanu și Dragoș Bucurenci. În urma unui comunicat de presă, conducătorii Coaliției pentru familie au subliniat că această campanie nu este împotriva homosexualilor, ci pentru
Căsătorii între persoane de același sex în România () [Corola-website/Science/299302_a_300631]
-
adeptul iluminismului, secularizând averile mănăstirești, însă sprijinind emanciparea parohiilor. A aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din piatră în Transilvania, cum ar fi bisericile ortodoxe din Brașov și în special din Mărginimea Sibiului. Pentru a consolida noua alianță cu Franța, semnată în 1756, împărăteasa l-a căsătorit în 1760 cu Prințesa Isabella Maria de Parma (1741-1763), nepoata regelui Ludovic al XV-lea, o fată cu un spirit și o inteligență mai mare decât soțul ei, dar un temperament aproape morbid melancolic
Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299307_a_300636]
-
australiană, câștigătoare a unui premiu Grammy, compozitoare și actriță australiană, decorată cu Ordinul Imperiului Britanic. Minogue a devenit cunoscută la sfârșitul anilor 1980 prin rolul jucat în serialul australian "Neighbours" ("Vecini"), înainte de a deveni artistă pop în anul 1987. A semnat un contract cu compozitorii și producătorii britanici Stock, Aitken & Waterman în 1988, reușind să obțină o serie de hituri în topurile din toată lumea. Popularitatea ei a intrat în declin la începutul anilor 1990, ceea ce a determinat-o să-i părăsească
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
o audiență ridicată, cea mai mare, de 20 de milioane de telespectatori britanici, fiind atinsă în episodul nunții din 1987. În timpul unui concert caritabil, unde erau invitați mai mulți membrii din distribuția serialului „Neighbours”, Minogue a interpretat melodia The Loco-Motion, semnând un contract cu Mushroom Records în 1987. Lansat ca single și redenumit „Locomotion”, melodia a petrecut șapte săptămâni pe prima poziție în topul australian, devenind cel mai vândut single al anilor '80. Succesul i-a determinat pe executivii de la Mushroom
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
să fie văzută ca fiind la modă de către audiența matură. Când „Shocked” a ajuns în top 10 în Marea Britanie în 1991, Minogue a devenit primul artist care a avut primele 13 melodii lansate, ajunse în top 10 în Marea Britanie. Contractul semnat de Minogue era pentru trei albume, dar a fost convinsă să înregistreze al patrulea, "Let's Get to It". Acesta a fost lansat pentru a-i mări repertoriul artistei cu o gamă variată de balade, și melodii dance lente. În ciuda
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
album live înregistrat în timpul turneului, intitulat "Intimate and Live" a avut de asemenea succes în Australia, fiind prelungit din cauza cererii mari. Minogue a terminat contractul cu Deconstuction Records după un duet cu Pet Shop Boys pentru albumul Nightlife și a semnat cu Parlophone în aprilie 1999. Albumul "Light Years" a fost puternic influențat de muzicienii disco ai anilor '70, precum Donna Summer și Village People, conținând câteva piese compuse de Robbie Williams. Revista "New Musical Express" a scris: „Capacitatea de reinventare
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
loc la Festivalul de Film de la Cannes, la care a fost prezentă și Minogue. În ianuarie 2013, Minogue și managerul ei Terry Blamey, cu care a lucrat de la începutul carierei sale muzicale, s-au separat. În următoarea lună, ea a semnat un contract cu casa de discuri Roc Nation. În septembrie ea a colaborat cu cantautoarea italiană Laura Pausini pentru single-ul „Limpido”, care a fost un hit numărul-unu în Italia și a primit o nominalizare pentru „World's Best Song
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
fiecare turneu, iar tatăl, contabil, este consilier financiar. Stock, Aitken & Waterman, alături de managerul care a impresariat-o din 1987, au făcut comentarii cum că artista ar fi fost „făcută la comandă”, o afirmație parțial confirmată chiar de Minogue: „dacă ai semnat cu o casă de discuri, într-un fel cred că poți spune că ești fabricat. Ești un produs și vinzi un produs. Nu înseamnă că nu ești talentat și că nu poți lua decizii despre ceea ce vei face, ceea ce nu
Kylie Minogue () [Corola-website/Science/299243_a_300572]
-
denumirii de « Basarabia », la întreg ținutul dintre Prut și Nistru, teritoriu al Moldovei, care prin această viclenie este cedat Rusiei în ciuda protestului voievodului moldovean Veniamin Costache și a Sfatului său. Tratatul care sfâșie Moldova în două până în zilele noastre este semnat de mareșalul Kutuzov. Moruzi însă a fost decapitat la Constantinopol când guvernnul otoman a aflat de trădarea sa, posibil motivată fie de bani, fie de religia sa ortodoxă, care-l apropia mai degrabă de Țar decât de Sultan. După înfrângerea
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
decât de Sultan. După înfrângerea rușilor din Războiul Crimeii (1853-1856), Tratatul de la Paris stipula ca județele Cahul, Bolgrad și Ismail să fie retrocedate Moldovei, care, împreună cu Țara Românească, era pusă sub garanția colectivă a celor șapte puteri străine care au semnat tratatul, printre care și Rusia. În 1859, Principatul Moldovei s-a unit cu cel al Munteniei alegând același domn pentru ambele principate românești, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza, și punând astfel cărămida de temelie a statului modern România. Prin
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
având ca majoritate reprezentanți ai Partidului Agrar din Moldova, nu s-a lovit de același blocaj care a caracterizat vechiul Parlament cu majoritatea naționalist-dură a Frontului Popular: legislația reformatoare a fost adoptată, și s-au produs schimbări. Președintele Snegur a semnat Parteneriatul de Pace cu Tratatul Atlanticului de Nord (NATO/OTAN) în martie 1994, iar în aprilie Parlamentul a aprobat participarea Moldovei ca membru a Comunității Statelor Independente (CSI) la o uniune economică. Pe 28 iulie, Parlamentul a ratificat noua constituție
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
membru a Comunității Statelor Independente (CSI) la o uniune economică. Pe 28 iulie, Parlamentul a ratificat noua constituție, care a intrat în vigoare 27 august 1994, și care prevedea o substanțială autonomie a Transnistriei și Găgăuziei. Rusia și Moldova au semnat un tratat în octombrie 1994 privind retragerii trupelor ruse din Transnistria, dar guvernul rus s-a oprit înaintea ratificării tratatului. Deși armistițiul de încetare a focului era încă în vigoare la începutul anului 1995 iar negocieri ulterioare urmau să includă
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
sovietici și germani. Pe 5 decembrie 1941, s-a declanșat ofensiva pe Frontul Kalinin. După două zile de progrese minore, armatele sovietice au eliberat Krasnaia Poliana și alte orașe mici din vecinătatea imediată a Moscovei. În aceeași zi, Hitler a semnat directiva nr. 39, prin care se ordona Wehrmachtului să treacă în defensivă de-a lungul întregului front. Până în cele din urmă, trupele germane au fost incapabile să organizeze o apărare solidă și au fost silite să se retragă pentru a
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
au învins din nou pe bolșevici în Bătălia de pe râul Niemen (15 - 21 septembrie), străpungându-le liniile de apărare. După Bătălia de pe râul Szczara, amândouă părțile erau epuizate și, ca urmare a presiunilor conjugate ale Franței și Angliei, a fost semnat o convenție de încetare a focului pe 12 octombrie. Luptele au încetat definitiv până pe 18 octombrie, iar pe 18 martie 1921 s-a semnat Tratatul de pace de la Riga, care a pus capătăt ostilităților. Mai înainte de bătălia de la Varșovia, propaganda
Bătălia de la Varșovia din 1920 () [Corola-website/Science/299306_a_300635]
-
amândouă părțile erau epuizate și, ca urmare a presiunilor conjugate ale Franței și Angliei, a fost semnat o convenție de încetare a focului pe 12 octombrie. Luptele au încetat definitiv până pe 18 octombrie, iar pe 18 martie 1921 s-a semnat Tratatul de pace de la Riga, care a pus capătăt ostilităților. Mai înainte de bătălia de la Varșovia, propaganda sovietică apreciase ca iminentă căderea capitalei Poloniei, iar victoria în această luptă era privită ca un semnal pentru începerea unei revoluții comuniste pe scară
Bătălia de la Varșovia din 1920 () [Corola-website/Science/299306_a_300635]
-
în cadrul programului “Internațional visitor Program” 1990. Vicepreședinte al Uniunii Interpreților, Coregrafilor și Criticilor de muzică din România, 1994-1998 Membru fondator și director de proiecte al Fundației „Solidaritatea culturală pentru România” Starea civilă: căsătorit. Copii: un copil, Ioana Sabina Anghel. A semnat libretul regia și coregrafia următoarelor spectacole: “Consens” 1974 la teatrul “Țăndărica” din București, în cadrul spectacolelor “Nocturn 91/2” “Oedip” 1977, la teatrul “Țăndărica” din București, în cadrul spectacolelor “Nocturn 91/2” “Țară lumii”, 1980 , la Teatrul Mic din București. “Chemarea copiilor
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
Mai jos sunt câțiva termeni folosiți în limba engleză: În anul 1971, publicația „New York Times” a realizat un material despre fenomenul graffiti care luase naștere pe străzile orașului New York. În acel articol se vorbește despre un anume „artist graffiti” care semna cu pseudonimul TAKI 183. Identitatea lui nu era cunoscută, știindu-se doar că numele său era Demetrius și că numărul 183 ar fi numărul străzii pe care locuia. În anul 1973, sociologul Hugo Martinez, profesor la City College din New York
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
New York, a intuit potențialul acestor „artiști ai străzii”, fondând Uniunea Artiștilor de Graffiti cu scopul de a promova artiștii talentați din lumea graffiti-ului, prin intermediul unor expoziții organizate de Uniune. Articolul din anul 1973 al revistei „New York”, intitulat „Parada graffiti”, semnat de Richard Goldstein, a fost o recunoaștere publică a potențialului acestor „artiști ai străzii”. Începând cu anul 1974 s-a încetățenit stilul caracterizat prin realizarea de peisaje întregi de jur-împrejurul tag-urilor, toate acestea pe suprafața întreagă a metrourilor sau alte mijloace
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
conducerea ducatului, în ciuda pretențiilor lui Francisc. Și acest război s-a terminat nedecis. Francisc nu a reușit să cucerească Milanul, dar a cucerit mare parte din teritoriile stăpânite de aliatul lui Carol, Ducele de Savoia, inclusiv capitala Torino. Un armistițiu semnat la Nisa, în 1538, pe baza "uti possidetis", a pus capăt războiului, dar pacea nu avea să dureze. Războiul a fost reluat în 1542, Francisc aliându-se atunci cu sultanul otoman Suleiman I, în timp ce Carol s-a aliat cu Henric al
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
VIII-lea. Deși Nisa a fost cucerită de flota franco-otomană, francezii nu au putut avansa până la Milano, în timp ce o invazie anglo-imperială a nordului Franței, condusă de Carol însuși, a avut parte de ceva succes, dar a fost și ea abandonată, semnându-se încă o pace, ce stabilea "status quo ante", în 1544. Un ultim război a fost purtat de Carol împotriva fiului și moștenitorului lui Francisc, Henric al II-lea, în 1551. La începutul războiului Henric a fost victorios în Lorena
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
și supravegherea sultanului, au devastat în mod regulat coastele spaniole și italiene, au lovit comerțul spaniol și puterea habsburgică. În 1536 regele Francisc I al Franței s-a aliat cu Suleiman împotriva lui Carol. În timp ce Francisc a fost convins să semneze tratatul de pace din 1538, el s-a aliat din nou cu otomanii în 1542 într-o alianță franco-otomană. În 1543 Carol s-a aliat cu Henric al VIII-lea al Angliei și a forțat Franța să semneze Tratatul de la
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
convins să semneze tratatul de pace din 1538, el s-a aliat din nou cu otomanii în 1542 într-o alianță franco-otomană. În 1543 Carol s-a aliat cu Henric al VIII-lea al Angliei și a forțat Franța să semneze Tratatul de la Crépy. Mai târziu, în 1547, Carol a semnat un umilitor tratat cu otomanii pentru a obține unele răgazuri pentru cheltuielile uriașe ale războiului lor, în care el era privit ca echivalentul marelui vizir al Imperiului Otoman - Ibrahim Pașa
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
a aliat din nou cu otomanii în 1542 într-o alianță franco-otomană. În 1543 Carol s-a aliat cu Henric al VIII-lea al Angliei și a forțat Franța să semneze Tratatul de la Crépy. Mai târziu, în 1547, Carol a semnat un umilitor tratat cu otomanii pentru a obține unele răgazuri pentru cheltuielile uriașe ale războiului lor, în care el era privit ca echivalentul marelui vizir al Imperiului Otoman - Ibrahim Pașa în acel moment - și se făcea referire la el numai
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]