14,112 matches
-
de un aparat de respirat cu sistem de regenerare tip Siebe-Gorman fixat pe spatele costumului. Rezervorul avea un epurator și un regulator de oxigen iar autonomia de aproape o oră. Cu acest costum, Leavitt a efectuat mai multe scufundări la adâncimi de 55m, 67m,110m, pentru recuperarea unor încărcături din epave aflate în lacurile Michigan și Huron. 1919 : un alt american Charles H. Jackson din Boston, construiește un scafandru rigid articulat care este folosit un an mai târziu la adâncimea de
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
la adâncimi de 55m, 67m,110m, pentru recuperarea unor încărcături din epave aflate în lacurile Michigan și Huron. 1919 : un alt american Charles H. Jackson din Boston, construiește un scafandru rigid articulat care este folosit un an mai târziu la adâncimea de 110m. 1922 : inginerul englez Joseph Salim Peress brevetează primul tip de costum prevăzut cu articulații sferice ce folosea un lichid pentru egalizarea presiunii pe care l-a numit The Tritonia. Fiecare articulație poate fi manevrată la un unghi de
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
Tritonia. Fiecare articulație poate fi manevrată la un unghi de 40°. A fost folosit în anul 1935 cu ocazia unor încercări de a recupera o încărcătură prețioasă din epava navei "Lusitania", scufundată de un submarin german în anul 1915, la adâncimea de 95m, în largul Irlandei. Greutatea costumului era de 400 kg, iar flotabilitatea negativă era obținută cu ajutorul unui lest, care, în timpul ridicării, putea fi largat. Costumul mai era prevăzut cu ghiare la brațele articulate, manevrate din interior. De asemeni, erau
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
un costum rigid articulat cu articulații tip racord sferic special pentru localizarea și recuperarea de încărcături prețioase din epave. Costumul avea limita de scufundare de 300m și a fost folosit cu succes la epava "City of Rio de Janeiro" la adâncimea de 100m. Era prevăzut cu un număr de șapte butelii cu aer comprimat fiecare cu capacitatea de 2,5m pentru respirație și reglarea flotabilității. 1960 : doi scafandrii din California, Art Broman și Torrance Parker, au folosit un costum articulat fabricat
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
capacitatea de 2,5m pentru respirație și reglarea flotabilității. 1960 : doi scafandrii din California, Art Broman și Torrance Parker, au folosit un costum articulat fabricat de firma Roberto Galeazzy din La Spezia Italia, pentru a recupera torpile de testare de la adâncimea de 152 m. 1969 : Firma britanică DHB Construction Ltd, în asociere cu firma engleză Underwater Marine Equipment, a realizat un model îmbunătățit al costumului original JIM. În anul 1976 costumul este folosit cu succes la adâncimea de 275m timp de
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
torpile de testare de la adâncimea de 152 m. 1969 : Firma britanică DHB Construction Ltd, în asociere cu firma engleză Underwater Marine Equipment, a realizat un model îmbunătățit al costumului original JIM. În anul 1976 costumul este folosit cu succes la adâncimea de 275m timp de aproape șase ore. Costumele JIM erau construite din aliaje de magneziu fiind rezistente la coroziune. Au fost fabricate și alte variante cum ar fi JAM construit din sticlă și material plastic ranforsat cu adâncimea maximă de
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
succes la adâncimea de 275m timp de aproape șase ore. Costumele JIM erau construite din aliaje de magneziu fiind rezistente la coroziune. Au fost fabricate și alte variante cum ar fi JAM construit din sticlă și material plastic ranforsat cu adâncimea maximă de lucru de 610m și SAM din aluminiu cu adâncimea maximă de 300m. 1987 : inginerul canadian Phil Nuytten concepe costumul Newt Suit cu adâncimea maximă operațională de 300m. Newt Suit este construit din aluminiu și are o autonomie de
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
JIM erau construite din aliaje de magneziu fiind rezistente la coroziune. Au fost fabricate și alte variante cum ar fi JAM construit din sticlă și material plastic ranforsat cu adâncimea maximă de lucru de 610m și SAM din aluminiu cu adâncimea maximă de 300m. 1987 : inginerul canadian Phil Nuytten concepe costumul Newt Suit cu adâncimea maximă operațională de 300m. Newt Suit este construit din aluminiu și are o autonomie de 6...8 ore. 1997 : firma Ocean Works International Corp. în colaborare
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
și alte variante cum ar fi JAM construit din sticlă și material plastic ranforsat cu adâncimea maximă de lucru de 610m și SAM din aluminiu cu adâncimea maximă de 300m. 1987 : inginerul canadian Phil Nuytten concepe costumul Newt Suit cu adâncimea maximă operațională de 300m. Newt Suit este construit din aluminiu și are o autonomie de 6...8 ore. 1997 : firma Ocean Works International Corp. în colaborare cu U. S. Navy dezvoltă o variantă modernizată a costumului Newt Suit numit ADS 2000
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
8 ore. 1997 : firma Ocean Works International Corp. în colaborare cu U. S. Navy dezvoltă o variantă modernizată a costumului Newt Suit numit ADS 2000, special pentru misiuni de salvare a submarinelor. ADS 2000 este costruit din aliaj de aluminiu, are adâncimea maximă operțională de 610m și autonomia de șase ore. Scafandrii rigizi articulați se folosesc în prezent în mod curent la lucrări offshore, pentru adâncimi de peste 450m. Există în proiect scafandrii rigizi articulați care pot fi utilizați la adâncimi de 900m
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
special pentru misiuni de salvare a submarinelor. ADS 2000 este costruit din aliaj de aluminiu, are adâncimea maximă operțională de 610m și autonomia de șase ore. Scafandrii rigizi articulați se folosesc în prezent în mod curent la lucrări offshore, pentru adâncimi de peste 450m. Există în proiect scafandrii rigizi articulați care pot fi utilizați la adâncimi de 900m și chiar 1800m. Avantalele unui scafandru rigid articulat sunt multiple: Scafandrul rigid articulat prezintă o serie de dezavantaje cum ar fi:
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
aluminiu, are adâncimea maximă operțională de 610m și autonomia de șase ore. Scafandrii rigizi articulați se folosesc în prezent în mod curent la lucrări offshore, pentru adâncimi de peste 450m. Există în proiect scafandrii rigizi articulați care pot fi utilizați la adâncimi de 900m și chiar 1800m. Avantalele unui scafandru rigid articulat sunt multiple: Scafandrul rigid articulat prezintă o serie de dezavantaje cum ar fi:
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
8—10 m și a cărui podea este submersa. Dintr-un punct aflat la circa 100 m de la intrare, galeria se lărgește ușor până la 5—6 m lățime, iar cursul de apă se transformă într-un lac de peste 2 m adâncime. La capătul lacului se află Cascadă III, înaltă de 3 m, iar pe pereți se pot distinge iscălituri datând din secolul al XIX-lea. Pentru escaladarea Cascadei III este necesară o scar fixă. Înaintarea se face pe cursul pârâului, apa
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
capătul lacului se află Cascadă III, înaltă de 3 m, iar pe pereți se pot distinge iscălituri datând din secolul al XIX-lea. Pentru escaladarea Cascadei III este necesară o scar fixă. Înaintarea se face pe cursul pârâului, apa având adâncimi variabile, iar pereții prezentând nivele de eroziune și pe alocuri concrețiuni calcaroase. Parcurgând un sector lung al coridorului cu apă se ajunge la Zidul Mare de 8 m înălțime, care permite vizitarea unei porțiuni superioare a peșterii. Apele care ies
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
Sifonul 1 dispar la un nivel superior (8 m) prin intermediul unui remarcabil sorb de secțiune circulară. De aici peșteră se lărgește considerabil (până la 8—10 m). Coridorul se termină cu un lac de peste 20 m lățime și peste 3 m adâncime, la capătul căruia tavanul se continuă, oblic, pe sub apă (Sifonul ÎI). Peșteră a fost explorata în continuare. Ea prezintă interes pentru cercetările de speleogeneză și sedimentologie. Tronsonul vizitabil actualmente, în condiții dificile de acces, are o lungime de numai 548
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
numai pentru utilizare subacvatică. Portelectrodul utilizat pentru tăiere și sudare subacvatică este tot o unealtă subacvatică. Uneltele acționate mecanic utilizate la efectuarea de lucrări subacvatice pot fi de două tipuri: Uneltele pneumatice sunt utilizate pentru diverse lucrări sub apă, până la adâncimea de aproximativ 45 m. Uneltele pneumatice necesită un debit relativ mare de aer furnizat la presiune medie. Sursa de acționare pneumatică o reprezintă un compresor de aer mobil, care furnizează aer comprimat la o presiune de maximum 10 bar (sc.
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
poate fi acționată mecanic, prin intermediul unui motor termic sau electric. Uneltele actionate hidraulic pot fi: Uneltele hidraulice rotative în funcție de utilizare pot fi: Uneltele hidraulice perforatoare au o acțiune de perforare sau de secționare și pot fi: La lucrările efectuate la adâncimi mari, datorită lungimii mari a furtunurilor, pierderea de presiune este importantă ducând la micșorarea randamentului de funcționare a uneltei. Pentru micșorarea pierderilor de presiune și mărirea randamentului uneltei, se utilizează un sistem submersibil numit centrală hidraulică. Motorul electric al centralei
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
dar din cauza dificultăților finaciare ale vremii, producătorii nu puteau să facă filme care să rivalizeze cu cele de la Hollywood, luxoase și extravagante. Așa că producătorii studioului UFA și-au dezvoltat propriul stil, folosind simbolism și mise en scène pentru a da adâncime și emoție subiectului. Primele filme expresioniste, "Das Cabinet des Dr. Caligari" (1920), "Der Golem, wie er in die Welt kam" (1920), "Der müde Tod" (1921), "Nosferatu" (1922), "Phantom" (1922), "Schatten - Eine nächtliche Halluzination" (1923), și "Der letzte Mann" (1924), au
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
19 km. Cea mai mare altitudine ajunge la doar 65 m (valoare ce variază de la sursă la sursă între 61 și 71 m) și se găsește la hotarul dintre regiunile Aiwo și Buada. La aprox. 1 km depărtare de țărm adâncimea oceanului deja atinge 1000 m, lucru datorat așezării insulei în vârful unei pante abrupte care atinge fundul oceanului. Suprafața insulei reprezintă o linie de litoral îngustă, cu lățimea de 100-300 m, care înconjoară platoul calcaros, aflat în centrul insulei, a
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
deasupra nivelului 0. Se presupune că în același timp insula a fost supusă unei eroziuni puternice, în urma căreia s-au produs schimbări în relieful carstic. Drept rezultat, partea centrală a insulei a fost inundată, formându-se o lagună de mică adâncime. În numeroasele adâncituri și spații goale dintre rămășițele de corali s-au acumulat diferite depuneri bogate în fosfor. Inundarea insulei cu astfel de substanțe a durat destul de mult, deoarece între timp sedimentele din lagună au suferit schimbări esențiale, cum ar
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
rând, este ambiguu procesul descris de formare a reliefului local. Pe lângă ipoteza că relieful a fost supus carstificării și calcarul coralier s-a dizolvat în apa oceanului, a fost lansată o altă teorie. Pe litoral și în apele de mică adâncime cu fundul pietros se găsesc, mai ales în partea estică a țării, o cantitate mare de coloane scurte de pietre, care într-un timp foarte lung au fost erodate de valuri. Astfel, oceanul a acționat decisiv asupra regiunilor de mică
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
cu fundul pietros se găsesc, mai ales în partea estică a țării, o cantitate mare de coloane scurte de pietre, care într-un timp foarte lung au fost erodate de valuri. Astfel, oceanul a acționat decisiv asupra regiunilor de mică adâncime în timpul ridicării insulei. În orice caz, acest teritoriu nu a fost protejat, astfel în reciful care înconjura deja insula au început să se formeze trecători largi. Ridicarea de mai departe a insulei a condiționat spălarea ei, iar apa de ploaie
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
întâlnesc soluri nefertile, care acoperă în majoritate blocurile de calcar. Ele sunt compuse din substanțe organice și nisip sau din dolomit cu un procentaj neglijabil de fosfați. Grosimea solului arabil constituie 10-30 cm. Sub el se află un subsol roșu-gălbui adâncimea căruie variază de la 25 la 75 cm. Din cauza dimensiunilor reduse ale insulei și a izolării ei de continente și arhipelagurile mai importante, pe insulă se numără doar 60 specii de plante. Toate au un țesut vascular (și nu endemic). Prejudiciile
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
instalații precum și muncitorii pentru efectuarea operațiunilor de foraj marin, extracția de petrol și gaze naturale și expedierea lor la țărm pentru procesare. La început, puțurile de foraj marin erau situate în apele puțin adânci, apropiate de țărm. Exploatarea la mare adâncime a luat amploare după anii 1960, mai ales în Marea Nordului. Primul câmp petrolier din Marea Nordului a fost descoperit în 1969. După anii 1960, se dispunea de instalații și echipamente cu care se putea fora în orice condiții, realizându-se în
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
fixe și mobile. Platformele marine fixe sunt montate direct pe fundul mării. Acestea pot fi utilizate atât pentru foraj, cât și pentru exploatare sau producție. Acest tip de platforme este deosebit de eficient în apă puțin adâncă, dar deosebit de costisitor la adâncimi mai mari. Tipurile mai mici, pentru foraj, sunt integrale (cu toate instalațiile necesare) sau asistate de o navă suport. După terminarea forajului și punerea în producție a sondelor, platforma poate rămâne, servind pentru producție. După efectuarea forajelor de explorare, se
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]