13,891 matches
-
unor ofițeri britanici înainte de Primul Război Mondial, care au dat de înțeles că se opun politicii referitoare la Irlanda propuse de guvernul liberal, prin amenințarea cu demisia. Înlăturarea Dacă șantajul nu reușește, pasul următor pe care îl pot face forțele armate este înlăturarea guvernului existent și înlocuirea lui cu unul care să fie mai docil în ce privește țelurile lor. Gradul de severitate al înlăturării poate varia. La una din extreme, poate doar să schimbe un grup civil cu un altul; în această
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
extreme, poate doar să schimbe un grup civil cu un altul; în această situație, înlăturarea este o formă de arbitraj, ca în cazul puterii de moderare (poder moderator) exercitate în trecut de forțele armate în unele țări din America Latină. Forțele armate nu sprijineau un grup politic în special; ele credeau doar că funcția lor era aceea de a stopa "excesele" unor guverne civile. Însă militarii pot să nu se oprească aici. Uneori ei doresc să aducă la putere un grup pe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în favoarea partidelor conservatoare tradiționale în America Latină este un alt exemplu similar de înlăturare, în condițiile în care puterea electorală a acestor partide suferise un declin considerabil. Cazul extrem de înlăturare este poate cel petrecut în Uruguay în anii '70, când forțele armate au impus un președinte civil. Acest caz este foarte aproape de cea mai severă formă de intervenție, substituirea. Substituirea Substituirea este conducerea militară pe față. Guvernul civil este înlocuit de membrii forțelor armate care acționează ca un grup și preiau guvernarea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
petrecut în Uruguay în anii '70, când forțele armate au impus un președinte civil. Acest caz este foarte aproape de cea mai severă formă de intervenție, substituirea. Substituirea Substituirea este conducerea militară pe față. Guvernul civil este înlocuit de membrii forțelor armate care acționează ca un grup și preiau guvernarea. Este o acțiune colectivă a personalului militar și nu doar acțiunea forțelor armate în numele unui individ, chiar dacă acest individ este un soldat. Lovitura de stat militară a lui Napoleon din 1799 nu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nivel regional. Intervenția armatei și structura societății Aceste niveluri de intervenție a militarilor trebuie puse în legătură cu patru tipuri de caracteristici sociale (profesionalismul, lipsa legitimității, simplitatea societății, caracterul ideologiei), identificate mai devreme ca având un posibil efect asupra legăturii dintre forțele armate și națiune. Reprezentând nivelul cel mai de jos, influența este de obicei caracteristică țărilor în care profesionalizarea armatei este slabă, legitimitatea regimului și complexitatea societății sunt ridicate, iar ideologia guvernului civil este apropiată de cea a forțelor armate. O țară
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintre forțele armate și națiune. Reprezentând nivelul cel mai de jos, influența este de obicei caracteristică țărilor în care profesionalizarea armatei este slabă, legitimitatea regimului și complexitatea societății sunt ridicate, iar ideologia guvernului civil este apropiată de cea a forțelor armate. O țară în care predomină caracteristicile opuse este deschisă de obicei substituirii. Țările unde condițiile se află între aceste două extreme vor fi expuse șantajului sau înlăturării. Intervenția armatei și etapele dezvoltării socio-economice Relația dintre nivelurile intervenției militarilor și aceste
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
luăm în considerare rolul forțelor armate în cele patru etape ale dezvoltării socio-economice și anume, subdezvoltare, lansare, dezvoltare timpurie și dezvoltare matură. * Complexitatea societății crește o dată cu dezvoltarea socio-economică. Astfel, cu cât o societate este mai avansată socio-economic, cu atât forțelor armate le este mai greu să preia puterea; * Profesionalizarea armatei este de obicei slabă în etapa subdezvoltată și mai ridicată în celelalte etape de dezvoltare, deși poate că nici în etapele cele mai avansate nu este într-un punct maxim. Efectul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și mai ridicată în celelalte etape de dezvoltare, deși poate că nici în etapele cele mai avansate nu este într-un punct maxim. Efectul de subcultură al profesionalizării are un rol mai mic în etapele avansate de dezvoltare, astfel încât forțele armate sunt legate în acest caz de restul populației; * Ideologia sistemelor politice tradiționale este de obicei apropiată față de cea a forțelor armate; este mai puțin apropiată în alte etape de dezvoltare, o altă problemă fiind aceea că, în etapele de lansare
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
punct maxim. Efectul de subcultură al profesionalizării are un rol mai mic în etapele avansate de dezvoltare, astfel încât forțele armate sunt legate în acest caz de restul populației; * Ideologia sistemelor politice tradiționale este de obicei apropiată față de cea a forțelor armate; este mai puțin apropiată în alte etape de dezvoltare, o altă problemă fiind aceea că, în etapele de lansare și de dezvoltare, țării îi poate fi impusă o nouă ideologie democratică sau egalitară de exemplu, în momentul obținerii independenței; * Legitimitatea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și bazele instituțiilor politice, așa cum am văzut în capitolul 5. Țările care se află în etapele de subdezvoltare și dezvoltare matură sunt astfel caracterizate de obicei prin cele mai joase niveluri de intervenție militară. În ansamblu, în societățile dezvoltate, forțele armate își folosesc influența și acționează ca un grup de interese; acolo unde, ca în cazul Statelor Unite, legislativul este puternic și capabil să acționeze fie pentru a iniția legislația, fie cel puțin pentru a o bloca prin veto, forțele armate operează
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
forțele armate își folosesc influența și acționează ca un grup de interese; acolo unde, ca în cazul Statelor Unite, legislativul este puternic și capabil să acționeze fie pentru a iniția legislația, fie cel puțin pentru a o bloca prin veto, forțele armate operează atât asupra legislativului cât și asupra executivului. La cealaltă extremă, în societățile subdezvoltate precum unele monarhii tradiționale, grupurile asociative sunt slabe, iar grupurile comunitare precum triburile sau grupurile etnice sunt puternice, așa cum am văzut în capitolul 7. Forțele militare
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grupurile comunitare precum triburile sau grupurile etnice sunt puternice, așa cum am văzut în capitolul 7. Forțele militare folosesc influența și poate și șantajul, însă presiunea exercitată are loc prin intermediul acestor grupuri comunitare. Totuși, treptat, pe măsură ce societățile tradiționale se schimbă, forțele armate încep să dobândească un sens al identității corporative: ele devin, așa cum am remarcat în capitolul 7, un grup instituțional. În același timp, conflictele privind ideologia și regimul se intensifică și ele, deoarece unele grupuri susțin modernizarea, în timp ce altele apără valorile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
corporative: ele devin, așa cum am remarcat în capitolul 7, un grup instituțional. În același timp, conflictele privind ideologia și regimul se intensifică și ele, deoarece unele grupuri susțin modernizarea, în timp ce altele apără valorile tradiționale. Legitimitatea sistemului politic scade, iar forțele armate devin din ce în ce mai preocupate de viitorul societății și doresc să joace un rol în modelarea acestui viitor. Ca rezultat, probabilitatea înlăturării și chiar a substituirii devine ridicată, deși substituirea este caracteristică mai mult țărilor în etapa de lansare, iar înlăturarea țărilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să apară când societățile se află în etapele de lansare și de dezvoltare, ca rezultat al descreșterii legitimității forțelor tradiționale și în special a grupurilor comunitare, existente în societățile subdezvoltate. În acel moment se produce un vid de legitimitate, forțele armate întruchipând adesea speranțele partizanilor unei transformări în țară. Deoarece forțele armate au putere fizică, ele pot întreprinde cu succes o lovitură de stat, în contextul în care organizațiile etatice sunt relativ simple. Deoarece au o organizare ierarhică care se extinde
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de dezvoltare, ca rezultat al descreșterii legitimității forțelor tradiționale și în special a grupurilor comunitare, existente în societățile subdezvoltate. În acel moment se produce un vid de legitimitate, forțele armate întruchipând adesea speranțele partizanilor unei transformări în țară. Deoarece forțele armate au putere fizică, ele pot întreprinde cu succes o lovitură de stat, în contextul în care organizațiile etatice sunt relativ simple. Deoarece au o organizare ierarhică care se extinde de obicei în teritoriu, ele pot substitui partidele și grupurile comunitare
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
unic, ca în multe state africane Senegal, Coasta de Fildeș, Kenya și Zambia. Regimurile militare sunt trecătoare pentru că suferă de slăbiciuni structurale. Acestea le contrabalansează puterea, afectând capacitatea forțelor armate de a conduce guvernul în mod eficient. În plus, forțele armate nu pot asigura legături între conducători și popor de tipul celor pe care le pot oferi partidele și grupurile. Militarii nu sunt pregătiți să îndeplinească funcțiile liderilor de partid și anume, să elaboreze, să coordoneze și să supravegheze implementarea politicilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
celor pe care le pot oferi partidele și grupurile. Militarii nu sunt pregătiți să îndeplinească funcțiile liderilor de partid și anume, să elaboreze, să coordoneze și să supravegheze implementarea politicilor, cu excepția acelor chestiuni care țin direct sau indirect de forțele armate (Oyediran, 1979). Militarii care ocupă poziții ministeriale se găsesc curând în dificultate, atât din punct de vedere tehnic, deoarece nu au răspunsuri specializate, cât și dintr-o perspectivă politică mai largă, deoarece ei susțin filozofii destul de simple care, singure, nu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
foarte mici. Cele câteva mii de soldați din care sunt alcătuite pot întreprinde cu succes o lovitură de stat în capitală și pot controla ulterior capitala și câteva centre urbane; dar numărul lor nu poate acoperi întreaga țară. Membrii forțelor armate se pot angaja ocazional în activități de educare a populației, în special în pro-bleme de comunicare sau de folosire a pământului, în special în caz de urgență; dar sunt mai puțin capabili să se angajeze într-un continuu proces de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un partid (unic), sperând în acest fel să facă regimul mai "acceptabil". Nu avea să se întâmple așa, totuși, în mare parte din cauza unui război civil nesfârșit în sudul țării; regimul a fost răsturnat. După un scurt interludiu parlamentar, forțele armate au preluat din nou controlul în 1989. Noul regim a fost de tip "pur" (cu o substanțială doză de "integrare" musulmană). Sudanul a experimentat astfel diverse tipuri de regim militar. Cazurile Siriei și Irakului sunt interesante în alt mod. În
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
militare care au avut loc în numele lui și în cadrul lui, până când președinții Assad și Saddam au reușit să-și impună îndelungata conducere în Siria, respectiv Irak. Așadar nu există o "de-militarizare" în sensul strict: partidul reprezintă scena, iar forțele armate sunt actorii (sau cel puțin unii dintre actori). Forma regimurilor militare este astfel din ce în ce mai variată o dată cu trecerea timpului. Privire de ansamblu Intervenția militarilor în politică este un fenomen universal; se bazează pe puterea coercitivă a armatei și pe motivația forțelor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o dată cu trecerea timpului. Privire de ansamblu Intervenția militarilor în politică este un fenomen universal; se bazează pe puterea coercitivă a armatei și pe motivația forțelor armate de a interveni. Această motivație de a interveni izvorăște din faptul că valorile forțelor armate precum disciplina și o stare de pregătire pentru război pot să nu fie împărtășite de masa populației. Condițiile care favorizează intervenția armatei sunt înaltul profesionalism, legitimitatea redusă a regimului existent, complexitatea limitată a societății și larga acceptare a unor valori
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pentru război pot să nu fie împărtășite de masa populației. Condițiile care favorizează intervenția armatei sunt înaltul profesionalism, legitimitatea redusă a regimului existent, complexitatea limitată a societății și larga acceptare a unor valori societale care diferă de cele ale forțelor armate. Intervenția militarilor poate lua forma presiunii, șantajului, înlăturării sau substituirii. În ultimul caz se instalează un regim militar. Cu cât se obțin mai multe condiții care facilitează intervenția armatei, cu atât mai sever este nivelul intervenției. Regimurile militare au fost
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comuniste întruchipau idealurile clasei muncitoare. Totuși, perspectivele în această privință s-au schimbat spre sfârșitul conducerii comuniste în Europa de Est (White et al., 1982: 222-62). În lumea a treia, presiunile pot veni în mod deschis din partea partidului unic sau a forțelor armate, sau pot fi exercitate și într-un mod mai ascuns, în interiorul unei elite politice și sociale mai restrânse, cu scopul de a-i împiedica pe judecători să acționeze în detrimentul intereselor și prestigiului acelei elite. Dar există și cazuri de rezistență
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
idei și pot exercita presiune; ele se preocupă de asemenea de aplicarea regulilor, nu pentru că le implementează ele însele, ci pentru că încearcă să realizeze un control minuțios și, acolo unde este posibil, să modifice implementarea acestor reguli. Birocrațiile (și forțele armate) sunt de asemenea implicate în elaborarea regulilor, în ciuda faptului că ele există în principiu pentru a aplica politicile elaborate de guvern: executivul național trebuie așadar să împartă elaborarea regulilor cu funcționarii publici. Elaborarea și implementarea regulilor nu sunt singurele operații
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
elaborarea regulilor, în ciuda faptului că ele există în principiu pentru a aplica politicile elaborate de guvern: executivul național trebuie așadar să împartă elaborarea regulilor cu funcționarii publici. Elaborarea și implementarea regulilor nu sunt singurele operații întreprinse de birocrații și forțele armate. Pe de altă parte, entitățile preocupate mai ales de sprijinirea cererilor, grupurile și partidele, se ocupă uneori și de elaborarea regulilor și uneori chiar de aplicarea lor. Când grupurile și partidele sunt organizate de sus pentru a fi mijloacele prin
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]