14,936 matches
-
lui Irimescu și Labiș, a venit la Iași să-și viziteze nepoata purtând în spate o traistă doldora de bunătăți cărora studenta le ducea dorul: plăcinte poale-n brâu, colaci proaspeți și rumeni, cozonaci bine crescuți și aromați, așa cum numai bunica știe să facă, pâine pufoasă și gustoasă, friptură fragedă de rață și de găină, fructe etc. Nepoata s-a cam sfiit când colegelor ei li s-a dezvăluit proveniența ei țărănească, trăire pe care acum o regretă sincer. Bunicii au
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cuvântul, am rămas puțin descumpănit. Mi-am pus întrebarea: ce le-aș putea spune colegilor, elevilor, părinților fără a aluneca în banalități? Să le spun elevilor să fie cuminți și silitori la învățătură? Aceste sfaturi le primesc de la părinți și bunici în fiecare zi când pleacă la școală. Aceleași îndemnuri le sunt adresate de către învățători, diriginți și profesori, chiar de mai multe ori pe zi... Din această cauză am decis să fac doar câteva referiri la vârsta de aur a copilăriei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de nour alburiu, discuțiile lejere și apropiate ce se purtau între ocupanții autoturismului, drumul bun și nu prea aglomerat ne-au favorizat o călătorie agreabilă și tihnită. Tânărul de cetățenie româno-canadiană dorea să facă această deplasare pentru a revedea satul bunicilor după mamă, acolo unde și-a petrecut plăcute vacanțe, și să calce din nou pe locurile care îi trezesc emoționante amintiri. Copil fiind, părinții angajați în locuri de muncă solicitante, cu program prelungit sau în ture, îl mai duceau să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
acolo unde și-a petrecut plăcute vacanțe, și să calce din nou pe locurile care îi trezesc emoționante amintiri. Copil fiind, părinții angajați în locuri de muncă solicitante, cu program prelungit sau în ture, îl mai duceau să stea la bunici, oameni simpli și copleșiți de nevoi, care se străduiau să-i poarte nepotului de grijă atât cât se pricepeau și cum puteau ei mai bine. Aceste șederi temporare la țară la o vârstă fragedă au lăsat în memoria copilului de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lăsat în memoria copilului de atunci amintiri de neșters. Pentru ele a venit acum bărbatul în toată firea, să le reconstituie, să le recupereze din pulberea timpului, să le retrăiască afectiv, să le imortalizeze pe peliculă foto și video. Casa bunicilor, cu acoperișul de stuf ca o căciulă prea mare, cu ferestre mici ca niște ochi osteniți și triști, așa cum o păstrează în memorie, nu mai există. Din rațiuni greu de înțeles și de acceptat una dintre mătușile lui a dărâmat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
îl inspira cu lăcomie, aduceri aminte ascunse în vegetația spontană atostăpânitoare. Casa, anexele, pomii răsar doar în închipuirea lui, pentru câteva clipe, și se retrag din nou în trecutul devorator de prezent. Reprezentându-și secvențe învălmășite din timpul petrecut la bunici, chipuri de persoane care i au întovărășit șederea, întâmplări ce i s-au fixat și rămas în memorie, pe toate acestea le caută pentru a le descoperi și retrăi. Ca însoțitor și martor, îi urmăream cu interes expresia chipului, mișcările
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
aceeași vârstă cu el, cu care organiza jocuri, pescuit și scăldat, hoinăreli prin sat și împrejurimi și, bineînțeles, năzbâtii pentru care bunicul, mai iute din fire și mai darnic cu corecțiile, îi trata fără prea multă tocmeală și fără discriminare. Bunica, deși îi certa adesea, era mai îngăduitoare. Într-o zi cu soare torid, ei, băieții, se jucau prin șură, prin ocolul și adăpostul oilor, pe după casă, alergau, se hârjoneau și făceau o hărmălaie cât o întreagă ceată. La un moment
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cureaua, pe care o va ține minte toată viața. Pe fața și în vocea povestitorului se descifra și acum, după mulți ani, regretul că bunul său prieten a avut de suferit din cauza lui. La încheierea vizitei la fosta casă a bunicilor, loc impregnat de duioase amintiri, chipul transfigurat radia lumina și satisfacția împlinirii unei puternice dorințe. A mers apoi la cimitir, a aprins câte o lumânare la mormintele în care bunicii își dorm somnul de veci, le-a fotografiat crucile și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
contra lui Dreyfuss, pe care-l vedeau trădător: tata, care de altfel a fost un om bun și drept, pasionat iubitor al Franței (din care cauză mult timp el a purtat barbișon ca Napoleon al treilea și ca prințul Cuza); bunica, femee de o inteligență strălucită, de o cultură aleasă, de o rectitudine morală și de o lealitate cu mult peste comun, incapabilă de a minți sau de a face nedreptate cuiva, și pe care totuși arzătoarea dragoste pentru patria îndepărtată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
s-au mutat la Reșița împreună cu părinții, pentru că tatăl lui urma să lucreze la exploatarea minieră din Secul ca director. De atunci nu l-am mai revăzut niciodată. În schimb fratele lui Luis a mai venit în două vacanțe la bunici. Tot în această perioadă am luat în chirie doi tineri minieri care lucrau la exploatarea minieră Ponor. Aceștia erau din zona Maramureșului, unul se numea Gheorghe Godja iar celălalt Vasile Covaci. Erau tineri și ne-am înțeles bine cu ei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mustrăm pentru ce fac personajele lor). Apoi, după cum ne arată Big Brother, televiziunea de succes înseamnă sex, mult sex. Acest ingredient stă și la baza formulei chimice a majorității vedetelor. Să ne amintim ce vedetă a produs emisiunea Vara ispitelor, bunica autohtonă a lui Big Brother: Cosmina Păsărin, al cărei singur merit a fost că a fă cut amor cam cu tot ce a mișcat peacolo. La Big Brother, asta așteaptă toată lumea: concurenții să treacă odată la fapte! Până unaalta, publicul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
muzică populară, amândouă vor primi voturi pentru aceste cinstite îndeletniciri. Iar noi, electoratul, cu toate că nu o vom duce mai bine, măcar ne vom distra la bancurile spuse de aleșii noștri. (2008) Despre responsabilitate Provin dintro familie de dascăli. Bunicul și bunica au fost învățători de sat, pe vremea când învățătorii și preoții erau personalitățile comunității. Ei, la rândul lor, erau din familii de dascăli. Își vedeau meseria ca pe ceva care dădea prestanță și care implica responsabilitate. Responsabilitatea aceasta mergea până la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
a ținut cu tot dinadinsul să se înroleze (deși ar fi putut să aranjeze să scape), tot pentru a da un exemplu în comunitate. Cum și pe câmpul de luptă a avut aceeași atitudine, a fost omorât destul de repede. La bunica, sentimentul datoriei și al responsabilității față de comunitate sa manifestat, la fel, întrun mod de neînțeles astăzi. Deși a rămas văduvă de tânără și, în plus, cu trei fete de crescut, nu sa mai căsătorit niciodată și nici nu a mai
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pe la unsprezece și jumătate). Tații de familie cu responsabilități mai verifică încă o dată damigeana de la finu’ Neluțu de la țară și au grijă ca nașu’ și nașa să nu uite să vină cu prăjiturile și cu murăturile. Copiii sunt trimiși pe la bunici, iar animalele de casă, lăsate în plata Domnului. Pe scurt, cu toții se pregătesc pentru marele moment. Care mare mo ment nu are cum să fie cu mult diferit de alte zaiafeturi din timpul anului - și de aici amăreala de a
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Deși obosit după partida de pe ringul de dans, Băsescu întârzie tot mai mult pe terasă, fapt care le dă curaj turiștilor, care l iau cu asalt pentru autografe sau fotografii. Președintele se simte bine, se pozează cu copii, părinți sau bunici și împarte cu generozitate autografe. În timpul acesta, mai comandă două pahare de suc. Vreme de trei ore și jumătate, cât a stat pe terasa din Olimp, în ciuda lichidelor ingerate, președintele Băsescu nu a mers niciodată la toaletă și sa abținut
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
apucă de mânuță pe Nicky cu un gest familiar și plin de afecțiune, gest pe care îl făcea foarte des atunci când se aflau împreună. Era cea mai mare bucurie a lui să stea cu maică-sa după ce fusese adus de la bunici, unde crescuse aproape patru ani de zile. Apartamentul era compus din trei camere, era spațios și cu toate dependințele necesare. Copiii erau bucuroși că vor avea camera lor. Aici avea să se adune fărâmă cu fărâmă, radiografia vieții lor. Faptul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Toți erau ca o carte deschisă pe care dorea s-o citească o viață întreagă, iar trecutul ei avea să rămână învăluit în umbră, uitat de vreme, încetul-cu-încetul. Împlinirea copiilor o făcuse să se simtă cea mai fericită mamă și bunică. Ștersese toți anii de durere și tristețe din trecut. În pribegie, Carlina fusese ca în mijlocul naturii, acolo unde nu există favoriți pentru supraviețuire și totuși viața nu o lăsase să se piardă, ba mai mult, a premiat-o dumnezeiește! Toate
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
iar ca să le vezi pe casete trebuie să-i cunoști pe autori și/sau producători. Cel mai bun (dintr-o selecție de patru) mi s-a părut Apartamentul lui Constantin Popescu. Un individ se trezește dimineața (ceas deșteptător ca la Bunica, într-o casă cu toaster electric !), duce gunoiul (de la etajul 4 la parter : în unele blocuri nu există ghenă la fiecare palier !), se bărbierește (un bărbierit cam lung totuși, câtă vreme ceea ce urmează nu are nimic din genialul The Big
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fi putut să fie dacă Mircea Daneliuc ar fi avut cunoștință mai din timp de aceasta Matusalem revoluționează, ca o parafrază la articolul foarte controversat (și amendat !) al lui Mircea Mihăieș Matusalem votează. Titlul Sistemul nervos mută accentul de pe figura bunicii contestatare pe mutra convalescentă a unei națiuni ; dar este o simplă metonimie : tragicomedia turbată a lui Daneliuc este de fapt despre o mamaie confuză, scăpată de sub control, care iubește nebunește televizorul și vede comploturi peste tot. O paranoie ambulantă, cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
facultate, fiecare profesor să predea, fiecare, după manualul creat de el, bugetul pentru învățământ să fie foarte zero, profesorii cu experiență să fie eliminați din sistem iar locul lor să fie luat de generațiile de studenți care au absolvit la bunica în curte, directorii de școli să fie numiți politic,elevii să aibă voie la școală cu piercing uri,tatuaje, să consume alcool și droguri...,să fie interzisă total uniformă școlară iar orele să aibă 10 minute. În timp ce pauzele 50'„‟. E
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
aibă grijă, la propriu, și de inima mea, viscolită adesea; nepoților mei LAURA și MIHNEA, în speranța că, citind acest roman, dacă peste 15-20 de ani va mai citi cineva romane vor afla și ei cum era pe vremea tinereții bunicilor lor; și nu în ultimul rând, tuturor celor de la fostul Combinat de Fire și Fibre Sintetice Săvinești, cu care am împărțit bucuriile și neîmplinirile, respirând același aer poluat (la propriu) și pe care i-am simțit mereu alături, iar fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
azi; tu mă ferești de gândul că aș putea vreodată să fiu singură, cu lucrurile mele vechi și pline de amintiri într’o odaie de azil... Eu aștept tropotul pașilor micuți și moi și râsul clar în camera mea de bunică; și tu, după plecarea mea, nu trebuie să rămâi singură. Tinerețea e victorie și victoriile au apusuri. Să nu crezi că sunt nefericită în astă seară; ușor melancolică, da. Aș fi vrut la întoarcerea prin ploaie să te găsesc acasă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-i, îmbrățișându-i și strângându-le mâinile, și eu mă îndepărtez puțin, întrebându-mă pe unde o fi Luke. Curtea bisericii e înțesată de oameni, și nu mă pot opri să nu mă holbez la unele dintre rudele lui Suze. Bunica ei iese din biserică foarte încet, cu un aer regal și un baston în mână, și e urmată de un tânăr foarte îndatoritor, în costum de zi. O fată subțirică și palidă cu ochii imenși are pe cap o pălărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
când o să mă logodesc, o să mă duc direct la Harry Winstons. Și ce salariu pe o lună, vorbim de salariul pe trei ani... Se oprește în clipa în care îi arăt inelul. Uau. — E al familiei lui Luke, zic. Al bunicii lui. — Am înțeles. Deci... nu e nou? Entuziasmul îi dispare brusc. E frumos... — E... vintage, zic apăsat - și expresia de încântare i se așterne la loc pe chip. — Vintage! Un inel vintage! Ce idee cool! — Felicitări, Becky, zice Christina, șefa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de jignită, încât n-o să mai vrea să mă vadă în viața ei? Și pe urmă Luke și cu mine o să avem copii, și ei n-or să-și cunoască niciodată bunicii. Și, la fiecare Crăciun, vor cumpăra cadouri pentru bunica și bunicul Bloomwood, ca la o adică să fie pregătiți, dar acestea vor rămâne de fiecare dată nedeschise sub brad și le vom lua de acolo fără un cuvânt și le vom pune în debara, și într-un an fetița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]