13,206 matches
-
că acesta va cuceri întregul univers, ca în Steaua lui Horn sau în Vis cosmic (1968). Certitudinile de această natură sunt comunicate uneori și în versuri libere, nerimate. Accente realmente lirice apar doar în câteva poezii răzlețe dedicate celor apropiați: bunicii, părinții, soția. V.-P. a mai publicat un dialog cu regizorul de operă Bob Massini (Epopeea blestemată..., 2000), o culegere de epigrame (Amvonul politic, 2001, în colaborare cu Petru Demetru Popescu), a coordonat Enciclopedia marilor personalități (I-V, 1999-2003) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
este un prilej minunat pentru a culege imagini de epocă și imagini actuale despre marii creatori de parfumuri, adevărați magicieni în această poetică și atemporală meserie. Pierre-François-Pascal Guerlain „N-am să uit niciodată mireasma bujorilor și a crinilor din grădina bunicului, nici a trifoiului cățărător. Nimic nu-mi va șterge din memorie surpriza mirosului violent al câmpului cu flori de tutun... sau narcisele de munte descoperite în Elveția... sau adierile de flori de frangipan din Senegal... De ar fi să mor
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Credincioasă, Învățîndu-mă ce este credința.Înainte cu trei zile de a muri a avut un vis: mergea pe o uliță a unui sat; În stînga și dreapta case albe fără uși și ferestre; cînd s-a trezit i-a spus bunicului meu visul, spunîndu-i că foarte curînd unul din ei va muri. Am stat lîngă dînsa 3 zile. S-a stins Într-o liniște desăvîrșită. Dumnezeu să o ierte! Mortul este spălat. După aceasta i se taie unghiile de la mîini și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
făceam altceva decât să ne căutăm tot ce ne trebuia pentru costumul de Anul Nou. Biata mamă nu mai știa cum să ne împace când ne certam frații între noi de la costumul național păstrat în casă. Mergeam din timp la bunicul pentru căciulă pe care o împodobeam cu flori de mireasă ,mărgele și funde colorate. Apoi ne rugam de bunica să ne dea traista ei. Deasupra costumului național purtam boandă din piele de oaie. În ajunul Anului Nou începeam de la 12
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. (3) Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
copiii adoptați, copiii aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani; c) părinții și bunicii oricăruia dintre soți. (3) Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 126 alin. (2). Art. 128. - Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat și se acordă, la
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
directe: "Bunico, e rău să nu ai copii? Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă a anunțării vorbirii directe/ a unei enumerații/ a unei explicații/ a unei exemplificări etc.: "Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); "pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Vezi, asta-i asta
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rău. Casa omului fără copii e casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă a anunțării vorbirii directe/ a unei enumerații/ a unei explicații/ a unei exemplificări etc.: "Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); "pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Vezi, asta-i asta: cașcavalul." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă); în unele contexte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de subordonare în propoziție ("Și într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă..." Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) sau în frază (în cazul propozițiilor subordonate despărțite prin virgulă de regentele lor): Mama a făcut ieri cozonac și-i duc nițeluș și bunicii, care-i bolnavă și slăbită, să mănânce și ea, ca să-și mai vină în puteri." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * raportul de incidență: "Voi purta rochia de catifea roșie, spuse sora cea mare." (Charles Perrault, Cenușăreasa); * apoziție: "Eu sunt, Scufița Roșie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
purta rochia de catifea roșie, spuse sora cea mare." (Charles Perrault, Cenușăreasa); * apoziție: "Eu sunt, Scufița Roșie, și-ți aduc cozonac și-o sticlă de vin." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * construcții eliptice: "Și partea asta, a mea!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); * construcții repetitive: "A fost odată un împărat mare, mare..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de pauză corespondentă, la nivel funcțional, a virgulei, marcă pentru: * raportul de incidență: "Mâine au spus ei plecăm și nu ne mai putem întoarce decât peste
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbii române) Bulevardul Ștefan cel Mare (< Bulevardul lui Ștefan cel Mare). Familia lexicală a unui cuvânt (Zugun, 2000, p. 154) cuprinde toate unitățile lexicale formate de la cuvântul respectiv, constituit în cuvânt de bază: bun bunătate, bunicel, bunișor, bunicică, bunișoară, nebun, bunic, a îmbunătăți, nebunește, a îmbuna etc. NOTĂ. În literatura de specialitate se consideră că mijloacelor interne și externe de îmbogățire a vocabularului li se pot adăuga și așa-numitele "procedee lexicale formative secundare", exemplificate prin: specializarea lexical-semantică a unor variante
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Bunica) (i) "Și copiii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le: Amândouă sunt dopotrivă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Formulați enunțuri în care numeralul distributiv câte trei să aibă valori morfologice diferite și să îndeplinească funcții sintactice diferite. Precizați valorile și funcțiile
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
jumătate mie. Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le: Amândouă sunt dopotrivă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Formulați enunțuri în care numeralul distributiv câte trei să aibă valori morfologice diferite și să îndeplinească funcții sintactice diferite. Precizați valorile și funcțiile exemplificate. Exemplificați, în enunțuri, valoarea adjectivală și valoarea adverbială a unui numeral multiplicativ. Formulați enunțuri în care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui și se uită lung la el, în ochii lui. Ce-mi pasă a cui ești, zise el, destul că te iubesc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (g) " Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. [...] O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (h) " Cine sunteți voi? îi întrebă el înmărmurit. Noi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că te iubesc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (g) " Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. [...] O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (h) " Cine sunteți voi? îi întrebă el înmărmurit. Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care numele predicativ să fie exprimat prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. [...] O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (h) " Cine sunteți voi? îi întrebă el înmărmurit. Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care numele predicativ să fie exprimat prin: (a) substantiv în cazul genitiv; b) pronume nehotărât în cazul nominativ; (c
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să zburzi prin pădure; e atâta veselie !..." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (e) "Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și cum ar fi mustrat pe cineva, și sărută în creștetul capului și pe unul, și pe altul." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Exemplificați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale de mod de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Construiți enunțuri în care propoziția circumstanțială de mod să fie introdusă prin: (a) pronume relativ; (b) adverb relativ; (c) adverb nehotărât
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întâmplă să-i cadă un condur din sticlă, pe care prințul îl culese." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (g) "A fost odată o fetiță zglobie și drăgălașă, pe care o iubea oricine de cum o vedea. Dar mai dragă decât oricui îi era bunicii, care nu știa ce daruri să-i mai facă. Odată bunica îi dărui o scufiță roșie, și pentru că-i ședea tare bine fetiței și nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, maică-sa îi zise [...] [Scufița Roșie]" (Frații
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Apoziția propoziția apozitivă Indicați apozițiile din textele de mai jos, precizând termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c) "Erau patru vechi prieteni. Vechi de când băiețelul trecuse pentru prima oară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumoasă; mi-ar place ca în literatură să fie câți mai mulți scriitori care să scrie astfel. 8. Transcrieți o propoziție subordonată atributivă din textul dat. Testul nr. 7 Se dă textul: ,, Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte cu formă neliterară și precizați formele literare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte cu formă neliterară și precizați formele literare corespunzătoare. 2. Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: salcâmi, grădinii, ciorchini, odinioară. 3. Alcătuiți două enunțuri cu omografele scutură și scutură, precizând diferențele la nivel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Poezii. București : Editura de Stat. Coșbuc, George (1959). Balade și idile. București: Editura Tineretului. Creangă, Ion (1964). Amintiri din copilărie; Povești și povestiri. Prefață și note de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1965). Bunicul și bunica. Ilustrații de Gheorghe Adoc. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1985). Neghiniță. București: Editura Ion Creangă. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (2001). Basme și povestiri. București: Editura Tedit FZH. Dulfu, Petru (1966). Isprăvile lui Păcală. București: Editura Tineretului. Eftimiu, Victor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
meu care, așa după cum spuneam, este analfabet, am învățat să fiu curajos, să nu mă dau bătut niciodată, să nu cad pradă slăbiciunii și, în special, să nu cedez din cauza fricii. Aveau așteptări în ceea ce mă privește, căci purtam numele bunicului dinspre tată și, cu jumătate de secol în urmă, în concepția celor din Puglia, descendența - transmiterea numelor strămoșilor - trebuia să treacă prin mine. Însă, când părinții mei au intuit că în inima era o altă dorință, au respectat-o, astfel
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]