14,359 matches
-
listă mai completă a pieselor puse în scenă la Național, împreună cu distribuțiile lor, se află la cIMeC - Institutul de Memorie Culturală București ). În paralel cu activitatea de la Teatrul Național, Nicolae Massim a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) din București, unde a funcționat și ca decan al Secției de Regie de Teatru. In anul 1945, Nicolae Massim, împreună cu actrița Lucia Calomeri și cu ajutorul scenaristelor Elena Pătrașcanu și Lena Constante, au pus bazele Teatrului Țăndărică din București. Recrutând
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
vreme era făcută de pe poziții socialiste și anti-imperiale. Acest lucru s-a manifestat în toate artele cubaneze - unul dintre exemplele cele mai cunoscute fiind Tomás Gutiérrez Alea, care, din poziția de conducător al nou-înființatului Institut Cubanez de Artă și Industrie Cinematografică, și-a permis să facă filme extrem de critice la birocrația și chiar la poliția politică cubaneza, precum </spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>La muerte de un burócrata</b
Experiențe ale teatrului muncitoresc-țărănesc în socialismul de stat. Colectivele de teatru socialist din Cuba și Nicaragua () [Corola-website/Science/296126_a_297455]
-
în lipsă de atenție pentru geografia locală. Bucureștiul din film este unul generic, fără nicio legătură cu geografia reală a locului. Astfel, locuința lui Ines este când în zona Batiștei, când în zona centrului civic, în funcție, probabil, de necesitățile cinematografice sau de producție. În schimb, ceea ce nu menționează regizoarea, dar este cu siguranță un factor de decizie, este dimensiunea economică: România este în momentul de față una dintre țările cele mai convenabile pentru producția de film occdentală. Există companii de
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
controversat. În timp ce Hollywoodul a respins scenariul de teama unei narațiuni care nu se conformează normei de reprezentare a asaltului sexual, Isabelle Huppert a încercat să-și atribuie rolul încă din primele momente în care a auzit de posibilitatea unei adaptări cinematografice după cartea lui Philippe Djian. Colaborarea dintre Verhoeven și Huppert pune la comun experiența considerabilă a amândurora în codarea unor modele feminine atipice pe marele ecran: pe de-o parte, Basic instinct (pichetat de comunitatea LGBT pentru reprezentarea incorectă politic
Cronică – Elle, regia Paul Verhoeven () [Corola-website/Science/296163_a_297492]
-
De Ioana Brăilescu este cel mai recent film al regizorului moldovean Igor Cobilenaski, singurul cu o oarecare rezonanță pe scena cinematografică autohtonă. Scenariul filmului a fost scris la scurt timp după succesul primului scurtmetraj al lui Cobileanski, Când se stinge lumina</i></spân><spân lang="ro-RO">, în 2008, dar producția a fost demarată abia în 2015, pe motivul lipsei de finanțare
Afacerea Est () [Corola-website/Science/296157_a_297486]
-
au petrecut câțiva ani în lucru la film, și-au dat seama de la bun început că nu pot avea pretenția să facă un film care să prezinte realitățile sociologice ale locului respectiv. Și au ales mai degrabă soluția unui „poem cinematografic”, a unui omagiu adus revoluției cubaneze și luptei pentru liberare de sub istoria violentă colonizatoare. Autoarea filmului <strong>Toni Erdmann</strong>, în schimb, deși nu este interesată în primul rând de România, are, cum observă și Gorzo și Lazăr, ambiții etnografice
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
super-elaborat, pentru a enunța un fel de hiperbolă a sărăciei care îl trage la răspundere pe colonist. Departe de a estetiza, scena are forța alegorică a unui strigăt de trezire a conștiinței dinspre țările subalterne spre „lumea întâi”. Iar inventivitatea cinematografică dă forță acestui strigăt. Cel puțin la fel de lipsită de temei mi se pare afirmația că, prin prezentarea excesivă a luxului, filmul lui Kalatozov l-ar face apetisant. Dimpotrivă, luxul este prezentat în raport imediat cu sărăcia și exploatarea, făcând vizibil
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
politice, a unor grupuri sau zone subalterne ar trebui să se preocupe în primul rând de cum poate transforma în subiect obiectul demersului său. Din punctul meu de vedere, lipsa de profunzime și exotizarea nu provin din cine știe ce dificultăți de ordin cinematografic, sau din dorința de etnografiere, cât mai degrabă din pregătirea politică rudimentară și lipsa de interes pentru dimensiunea colonială intrinsecă unui demers precum Toni Erdmann. Dovada cea mai puternică este însăși scena cu încondeiatul ouălor, tratată de Gorzo și Lazăr
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
o lipsă de respect tipic colonială pentru configurarea materială a unui spațiu subaltern. Ignoranța aceasta în privința aspectelor reale, materiale, se completează perfect cu apetența exagerată pentru ficțiuni exotizante precum măștile bulgărești și ouăle încondeiate românești. Simpla aderență la un gen cinematografic depărtat de realismul documentarist / observațional, nu justifică, din punct de vedere politic, acest tip de ignoranță. Gorzo și Lazăr se întreabă, probabil ironic, dacă „David Schwartz e întru totul sigur că <strong>Eu sînt Cuba</strong> e perfect respectuos cu
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">zarea</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> și exotizarea imaginii femeii rome în producția cinematografică<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote4sym" name="sdfootnote4anc"><sup>4</sup></a> a lui Tony Gatliff, regizor francez cu origini rome și algeriene. Controversat pentru portretizarea romilor dintr-o mică comunitate tradițională din România </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
este termenul utilizat pentru desemnarea, în accepțiune mai largă, a produsului final al artei și industriei cinematografice. Arta și industria cinematografică în vorbirea curentă sunt cunoscute sub denumirea de "cinematografie". La rândul ei industria cinematografică se împarte în două sectoare distincte: producția de film și difuzarea lor în săli de cinematograf sau televiziuni, blu-ray, DVD-uri sau
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
este termenul utilizat pentru desemnarea, în accepțiune mai largă, a produsului final al artei și industriei cinematografice. Arta și industria cinematografică în vorbirea curentă sunt cunoscute sub denumirea de "cinematografie". La rândul ei industria cinematografică se împarte în două sectoare distincte: producția de film și difuzarea lor în săli de cinematograf sau televiziuni, blu-ray, DVD-uri sau descărcându-l de pe internet
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
este termenul utilizat pentru desemnarea, în accepțiune mai largă, a produsului final al artei și industriei cinematografice. Arta și industria cinematografică în vorbirea curentă sunt cunoscute sub denumirea de "cinematografie". La rândul ei industria cinematografică se împarte în două sectoare distincte: producția de film și difuzarea lor în săli de cinematograf sau televiziuni, blu-ray, DVD-uri sau descărcându-l de pe internet (vizionare la cerere - "on demand" (en)). Un pasionat de film, care merge la cinematograf
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
lui la diferite festivaluri de film. Festivalurile de film sunt manifestări consacrate, unde jurii formate din cineaști și critici de prestigiu ai cinematografiilor mondiale, după niște criterii stricte premiază producțiile de film ale cinematografiilor naționale participante. La astfel de manifestații cinematografice a participat și participă și cinematografia românească, obținând premii importante pentru filmul românesc. "O artă s-a născut sub ochii noștri." (Georges Sadoul) Prima proiecție cinematografică publică a unui film, cu aparatul Fraților Lumière, are loc la 28 decembrie 1895
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
criterii stricte premiază producțiile de film ale cinematografiilor naționale participante. La astfel de manifestații cinematografice a participat și participă și cinematografia românească, obținând premii importante pentru filmul românesc. "O artă s-a născut sub ochii noștri." (Georges Sadoul) Prima proiecție cinematografică publică a unui film, cu aparatul Fraților Lumière, are loc la 28 decembrie 1895, la Paris, în salonul Indian al restaurantului "Grand Cafe", Boulevard des Capucines. ul proiectat e intitulat " La Sortie de l'Usine Lumière à Lyon" ("Ieșirea din
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
important a fost "L'Arrivée d'un Train en Gare de La Ciotat" ("Sosirea unui Tren în Gara La Ciotat"), care a rulat, imediat după premiera franceză, și la București. Astfel, data de 28 decembrie 1895 marchează nu numai prima proiecție cinematografică ci și nașterea unei noi arte, "arta cinematografică", "cea de-a șaptea artă" cum mai este cunoscută, și a unei noi industrii, "industria cinematografică". Filmul a fost multă vreme socotit ca un amuzament de bâlci, tratat cu dispreț de oamenii
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
en Gare de La Ciotat" ("Sosirea unui Tren în Gara La Ciotat"), care a rulat, imediat după premiera franceză, și la București. Astfel, data de 28 decembrie 1895 marchează nu numai prima proiecție cinematografică ci și nașterea unei noi arte, "arta cinematografică", "cea de-a șaptea artă" cum mai este cunoscută, și a unei noi industrii, "industria cinematografică". Filmul a fost multă vreme socotit ca un amuzament de bâlci, tratat cu dispreț de oamenii serioși. Mulți din cei care au contribuit la
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
premiera franceză, și la București. Astfel, data de 28 decembrie 1895 marchează nu numai prima proiecție cinematografică ci și nașterea unei noi arte, "arta cinematografică", "cea de-a șaptea artă" cum mai este cunoscută, și a unei noi industrii, "industria cinematografică". Filmul a fost multă vreme socotit ca un amuzament de bâlci, tratat cu dispreț de oamenii serioși. Mulți din cei care au contribuit la temelia acestei noi forme de exprimare, și-au început activitate exploatând câte un "nickel odeon" (în
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
Table", "Pescuitul Crevetelor". Fratele său Auguste Lumière, filmează câteva pelicule inspirate din activitatea fermierilor la proprietatea tatălui lor, una dintre ele numindu-se "Femei care ard Ierburi". Louis Loumière a fost primul operator de "actualități". În iunie 1895, când proiecția cinematografică se făcea numai sub titlu de experiență, el filmează cu ocazia "Congresului de fotografie", sosirea participanților coborând din vapor la Neuville-sur-Saône. Succesul obținut de frații Lumière cu prima proiecție cinematografică, îi determină pe aceștia să angajeze operatori care să înregistreze
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
fost primul operator de "actualități". În iunie 1895, când proiecția cinematografică se făcea numai sub titlu de experiență, el filmează cu ocazia "Congresului de fotografie", sosirea participanților coborând din vapor la Neuville-sur-Saône. Succesul obținut de frații Lumière cu prima proiecție cinematografică, îi determină pe aceștia să angajeze operatori care să înregistreze pe peliculă aspecte din viața cotidiană. Aceștia sunt cei care au făcut posibilă apariția "jurnalului de actualități", "documentarului", "reportajului", precum și primele "montaje de film". Primul "montaj de film" îl realizează
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
cu cadru. Aceste filme erau mai degrabă "filme colorate" decât filme color. Primul regizor de film a fost Georges Méliès. Era un om bogat, conducea teatrul "Robert Houdin", un teatru care prezenta printre altele și numere de prestidigitație. Văzând proiecțiile cinematografice "Lumière", își dă seama ce înseamnă noua descoperire pentru industria divertismentului. Cumpără și el un aparat din Anglia, cumpără peliculă și începe să filmeze. Primele filme nu se deosebesc ca idee de cele "Lumière". Dar întâmplarea, este descoperitorul trucajului cinematografic
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
cinematografice "Lumière", își dă seama ce înseamnă noua descoperire pentru industria divertismentului. Cumpără și el un aparat din Anglia, cumpără peliculă și începe să filmeze. Primele filme nu se deosebesc ca idee de cele "Lumière". Dar întâmplarea, este descoperitorul trucajului cinematografic. Filmând un omnibuz trecând pe stradă, aparatul se blochează. Repornind-l pentru a continua filmarea, acum prin acel loc trece un dric. Developând apoi filmul și proiectându-l efectul este spectaculos, "un omnibus se transformă brusc într-un dric". Acesta este
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
omnibuz trecând pe stradă, aparatul se blochează. Repornind-l pentru a continua filmarea, acum prin acel loc trece un dric. Developând apoi filmul și proiectându-l efectul este spectaculos, "un omnibus se transformă brusc într-un dric". Acesta este primul trucaj cinematografic. Trebuie remarcat faptul că mișcarea aparatului în spațiu la acea dată nu era folosită, imaginea obținută fiind un fel de "plan general", mai bine zis o scenă a unui teatru unde personajele intră spun ceva și ies. Primul film pe
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
de locații, acțiuni cu tren în mișcare. Pleacă de la compania lui Edison la compania "„Famous Players”" (apoi "„Paramount”"), unde metoda sa regizorală este depășită și se va întoarce la vechea sa meserie, proiecționist (1916). În 1908 apare pe firmamentul "industriei cinematografice" unul din cei mai de seamă regizori ai "cinematografului american", numit și "părintele filmului american", David Wark Griffith. Griffith, actor de profesie, începe să joace în film la compania de producție "„American Mutascope and Biograph”" (1908). Devine apoi "regizor" la
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
electrotehnică, electronică și chimie, încerc să vă fac să înțelegeți acest "fenomen, artă și industrie", care ne ocupă destul timp liber pentru destindere după o activitate stresantă și tumultoasă. Articolele au ca scop inițierea în problemele de bază ale tehnicii cinematografice, crearea unei priviri în ansamblu asupra diverselor domenii care concură la realizare filmului și prezentarea lui spectatorului.
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]