13,864 matches
-
au inventat un alt comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", a explicat ulterior regizorul. Noul comisar era realizat „după chipul și asemănarea celui dispărut”. Numele mic al comisarului Moldovan este prezentat în film Tudor, dar comisarul Bucur i se adresează într-o discuție telefonică cu numele de Petre. Unii cronicari de film au afirmat că personajul comisarul Moldovan a fost inspirat și de Eliot Ness, agentul de poliție
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", a explicat ulterior regizorul. Noul comisar era realizat „după chipul și asemănarea celui dispărut”. Numele mic al comisarului Moldovan este prezentat în film Tudor, dar comisarul Bucur i se adresează într-o discuție telefonică cu numele de Petre. Unii cronicari de film au afirmat că personajul comisarul Moldovan a fost inspirat și de Eliot Ness, agentul de poliție din Chicago care a anchetat afacerile lui Al
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
era realizat „după chipul și asemănarea celui dispărut”. Numele mic al comisarului Moldovan este prezentat în film Tudor, dar comisarul Bucur i se adresează într-o discuție telefonică cu numele de Petre. Unii cronicari de film au afirmat că personajul comisarul Moldovan a fost inspirat și de Eliot Ness, agentul de poliție din Chicago care a anchetat afacerile lui Al Capone și a condus o echipă de polițiști cunoscută sub numele de „Incoruptibilii”. Cenzura comunistă i-a impus regizorului să schimbe
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
intrat în faza de producție la jumătatea anului 1973. Regizori secunzi au fost Adriana Dimitrescu și Gheorghe Constantinescu. Cele mai multe secvențe din acest film au fost turnate în zona numită Dealul Arsenalului, la Piața Puișor, regizorul afirmând că acolo a locuit comisarul Gheorghe Cambrea (1910-1967), modelul care i-a servit pentru personajul comisarului Moldovan. Alte secvențe au fost filmate pe Calea Rahovei, în fostul sediu al Miliției Capitalei (care adăpostea în anii '40 Prefectura Poliției Capitalei), în cimitirul Bellu, pe clădirea fostei fabrici
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
au fost Adriana Dimitrescu și Gheorghe Constantinescu. Cele mai multe secvențe din acest film au fost turnate în zona numită Dealul Arsenalului, la Piața Puișor, regizorul afirmând că acolo a locuit comisarul Gheorghe Cambrea (1910-1967), modelul care i-a servit pentru personajul comisarului Moldovan. Alte secvențe au fost filmate pe Calea Rahovei, în fostul sediu al Miliției Capitalei (care adăpostea în anii '40 Prefectura Poliției Capitalei), în cimitirul Bellu, pe clădirea fostei fabrici de ciment Titan, în localul Teatrului Odeon și pe dealul Mănăstirii
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
au ralenti"), lovirea unei cabine telefonice de către un camion Leyland și târârea ei în poziție verticală, protagonistul trebuind să tragă cu pistolul și apoi să sară în mers pentru a nu fi strivit de zid. Secvența de final în care comisarul urcă dealul din spatele Mănăstirii Plumbuita și este împușcat, rostogolindu-se, a fost filmată cu două aparate, fiind făcută dintr-o singură bucată. Rostogolirea a fost filmată prin procedeul "au ralenti", iar Nicolaescu a realizat-o singur, dovedind că a rămas
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
puternică a scopului care îi călăuzește: construcția unei societăți noi, nemaiîntâlnite în istoria omenirii”". Pentru a mai detensiona atmosfera au fost introduse în film personajele Tănăsescu (un legionar tâmp și foarte viclean) și Limbă (un hoț de buzunare folosit de comisarul Moldovan ca informator). Rolul legionarului Tănăsescu i-a fost distribuit cascadorului Mircea Pascu, fost campion național la aruncarea discului. Interpretarea sa a fost lăudată de criticii de film, iar Călin Căliman l-a considerat a fi o „revelație”. După vizionarea
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
9 martie 1974. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.704.000 lei. Scenograful Marcel Bogos a primit în anul 1974 Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful a fost constrâns să realizeze un spațiu concret. El s-a folosit de
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Bogos a primit în anul 1974 Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful a fost constrâns să realizeze un spațiu concret. El s-a folosit de interferențele de imagini-culoare pentru a identifica esența personajelor. Astfel, comisarul Moldovan este încadrat într-o gamă
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful a fost constrâns să realizeze un spațiu concret. El s-a folosit de interferențele de imagini-culoare pentru a identifica esența personajelor. Astfel, comisarul Moldovan este încadrat într-o gamă de culori dintre care dominante sunt albastrul (care simbolizează idealismul personajului) și galbenul (amenințarea morții), în timp ce spațiul în care se mișcă legionarii este accentuat prin culoarea roșie (care simbolizează agresiunea și crima) prezentă spre
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
prin imagini care simbolizează constrângerea individului, prinderea sa în capcană. Decorul de la început este format din grilajul de la intrarea în închisoarea Viraga pentru ca la final acțiunea să se desfășoare pe movila de lut și de gunoaie din groapa Plumbuitei, unde comisarul este prins între două focuri și ucis. Imaginea Bucureștiului este reconstituită prin străzi ticsite de firme cu sonoritate pitorească („La Calul Bălan”, „Parfumeria Georgeta”) sau construcții în ruină unde au loc schimburi de focuri. Repere vizuale sunt căderea pe scări
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Parfumeria Georgeta”) sau construcții în ruină unde au loc schimburi de focuri. Repere vizuale sunt căderea pe scări a celor doi legionari filmată atât de sus, cât și de jos, precum și scena schimbului de focuri de la operă. După filmul "Un comisar acuză", colectivul de scenariști (Nicolaescu, Corbul, Burada și Gândilă) a scris scenariul unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan revine (după ce fusese crezut mort) pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
doi legionari filmată atât de sus, cât și de jos, precum și scena schimbului de focuri de la operă. După filmul "Un comisar acuză", colectivul de scenariști (Nicolaescu, Corbul, Burada și Gândilă) a scris scenariul unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan revine (după ce fusese crezut mort) pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfășoară pe fundalul evenimentelor tulburi din
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
scris scenariul unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan revine (după ce fusese crezut mort) pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfășoară pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară. Moldovan reușește să-l omoare pe Paraipan și să-l aresteze pe Zăvoianu, dar în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
-l aresteze pe Zăvoianu, dar în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima îi este ucis unicul său copil. Acest film a avut premiera la 4 septembrie 1978. Regizorul Sergiu Nicolaescu a scris apoi un scenariu intitulat „Recviem pentru comisar”, care urma să fie ultimul film din seria Comisarul Moldovan și în care polițistul pornea în urmărirea celui care i-a ucis băiatul la finalul filmului precedent și murea după ce l-a răzbunat. Scenariul a fost respins de cenzura comunistă
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
-l aresta pe Horia Sima îi este ucis unicul său copil. Acest film a avut premiera la 4 septembrie 1978. Regizorul Sergiu Nicolaescu a scris apoi un scenariu intitulat „Recviem pentru comisar”, care urma să fie ultimul film din seria Comisarul Moldovan și în care polițistul pornea în urmărirea celui care i-a ucis băiatul la finalul filmului precedent și murea după ce l-a răzbunat. Scenariul a fost respins de cenzura comunistă. Ca urmare a faptului că filmele cu comisarul Moldovan
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
seria Comisarul Moldovan și în care polițistul pornea în urmărirea celui care i-a ucis băiatul la finalul filmului precedent și murea după ce l-a răzbunat. Scenariul a fost respins de cenzura comunistă. Ca urmare a faptului că filmele cu comisarul Moldovan au avut un mare succes la public în România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea, Sergiu Nicolaescu a realizat în 1981 un film intitulat "Duelul" a cărui acțiune se petrece în septembrie 1939 în perioada invadării
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
public în România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea, Sergiu Nicolaescu a realizat în 1981 un film intitulat "Duelul" a cărui acțiune se petrece în septembrie 1939 în perioada invadării Poloniei de către Germania nazistă. În acest film, comisarul de poliție Tudor Moldovan (interpretat tot de Sergiu Nicolaescu) investiga cazul unui jaf bancar săvârșit la comanda lui Grigore Maimuca (Colea Răutu), un om politic apropiat de Mișcarea Legionară. Filmul " Un comisar acuză" a avut parte de un mare succes
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
invadării Poloniei de către Germania nazistă. În acest film, comisarul de poliție Tudor Moldovan (interpretat tot de Sergiu Nicolaescu) investiga cazul unui jaf bancar săvârșit la comanda lui Grigore Maimuca (Colea Răutu), un om politic apropiat de Mișcarea Legionară. Filmul " Un comisar acuză" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 6.146.991 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
public de la un mare cinematograf bucureștean consemna următoarele: „[...] chiar și ultimul loc era vândut, spectatorii stăteau și pe jos, sala fremăta, ofta, se întrista sau se bucura copilărește, cu comentarii spontane, exclamații admirative și aplauze la scenă deschisă”. Filmele cu comisarul Moldovan au avut parte de un mare succes în România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea. După afirmațiile criticului literar Angelo Mitchievici, copiii care mergeau la cinematograf în acei ani îl considerau pe comisarul Moldovan "„simbolul bărbăției
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
deschisă”. Filmele cu comisarul Moldovan au avut parte de un mare succes în România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea. După afirmațiile criticului literar Angelo Mitchievici, copiii care mergeau la cinematograf în acei ani îl considerau pe comisarul Moldovan "„simbolul bărbăției și al onoarei, cavalerul cu pălărie borsalino descheiat la costum cît să se vadă pistolu' și jiletca, salutînd elegant și cumva ironic cu degetele la pălărie și vorbind gutural de parcă ar fi fumat plantații întregi de tutun
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
borsalino descheiat la costum cît să se vadă pistolu' și jiletca, salutînd elegant și cumva ironic cu degetele la pălărie și vorbind gutural de parcă ar fi fumat plantații întregi de tutun”", fiind plini de admirație atunci când îl vedeau în filme. Comisarul Moldovan și Mărgelatu erau printre eroii multor copii din acele vremuri. Cronicile de film din perioada premierei acestui film au fost entuziaste, lăudând suspansul și ritmul alert al acțiunii, spectaculozitatea unor secvențe (printre care și cea în care comisarul moare
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
filme. Comisarul Moldovan și Mărgelatu erau printre eroii multor copii din acele vremuri. Cronicile de film din perioada premierei acestui film au fost entuziaste, lăudând suspansul și ritmul alert al acțiunii, spectaculozitatea unor secvențe (printre care și cea în care comisarul moare), interpretările strălucite ale lui Sergiu Nicolaescu și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă sau buna interpretare de către cascadorul Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. Criticul de film Alice Mănoiu scria că genul de film în care Sergiu Nicolaescu se
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
este filmul de acțiune, regizorul țintind spre modernizarea genului printr-o atenție mai mare acordată atmosferei, tipologiei și umorului. Ea afirmă că succesul unui film de acțiune se bazează pe existența unui curent de simpatie al publicului față de personaje, iar comisarul Moldovan se dovedește a fi un „«samurai» local”, „un convingător erou de epopee polițistă” și „o personalitate cuceritoare” care stârnește simpatie chiar și după moartea sa „poetic-spectaculoasă”. Jurnalista concluzionează că „Sergiu Nicolaescu cunoaște știința captării publicului de la primele imagini”. În
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
concluzionează că „Sergiu Nicolaescu cunoaște știința captării publicului de la primele imagini”. În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, criticul Călin Căliman afirma că "Un comisar acuză" „nu este un simplu «policier», este deopotrivă frescă de epocă și dezbatere etică”, iar personajele au o gravitate de „incoruptibili”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), același critic descria astfel rețeta filmului: „un pistolar
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]