15,099 matches
-
Legea nr. 3/2000 , referendumul național constituie "forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român", însă legea nu prevede obligația cetățenilor de a participa la referendum, ci doar dreptul acestora. De altfel, Constituția consacră dreptul de vot, și nu obligația de a vota, astfel că ține de voința fiecărui cetățean de a decide în mod liber dacă își exercită acest drept. Acesta nu poate fi obligat să îl exercite sau, dimpotrivă, să nu îl
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
condițiilor pentru ca electorii să cunoască problemele supuse referendumului, consecințele juridice ale diminuării pragului de participare la vot, precum și efectele pe care le produce rezultatul referendumului asupra intereselor generale ale comunității. Principiile enunțate au drept corolar dispozițiile referitoare la alegerile libere, consacrate de art. 2 alin. (1) și de art. 62 alin. (1) din Legea fundamentală, norme constituționale care reflectă reglementările internaționale cuprinse în Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în Pactul
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
admisă și constatată neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, pentru următoarele motive: I. Aspecte de drept substanțial 1. Suveranitatea națională Principiul suveranității este formulat in terminis în Constituția României. Astfel, art. 1 prevede că România este stat suveran, iar art. 2 alin. (1) consacră expres titularul suveranității naționale, nominalizând exclusiv poporul român, și modalitățile prin care acesta își poate exercita suveranitatea, fie prin organele sale reprezentative, fie pe calea directă a referendumului. Mai mult, prevederile alin. (2) al art. 2 dispun că "Niciun grup
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
la alegerile generale, libere, egale și secrete și care reflectă voința majorității corpului electoral. 2.2. În domeniul dreptului parlamentar, principala consecință a naturii elective a mandatului reprezentativ și a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv "majoritatea decide, opoziția se exprimă". Majoritatea decide, întrucât, în virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritară este prezumat că reflectă sau corespunde opiniei majoritare a societății. Opoziția se exprimă ca o consecință a aceluiași mandat reprezentativ care
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
acest sens și Decizia Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012). Mai mult, principiul deciziei majoritare rezultă din caracterul pluralist și democratic al statului român, consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constituție, și din natura electivă și reprezentativă a mandatului de parlamentar, consacrată în art. 2 și 62 din Constituție (a se vedea în acest sens și Decizia Curții Constituționale 601 din 14 noiembrie 2005
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012). Mai mult, principiul deciziei majoritare rezultă din caracterul pluralist și democratic al statului român, consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constituție, și din natura electivă și reprezentativă a mandatului de parlamentar, consacrată în art. 2 și 62 din Constituție (a se vedea în acest sens și Decizia Curții Constituționale 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005). Majoritatea, întrucât exprimă
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
se raporteze la un anumit nivel de reprezentativitate sub aspectul participării la vot, astfel încât hotărârea adoptată să dobândească legitimitatea necesară. Dezbaterea problemelor importante ale națiunii, fie în cadrul instituțional al Parlamentului, fie public, în cadrul comunității, trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic și democrația constituțională. 3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale 3.1. Prin Decizia nr. 731 din 10 iulie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 12
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
exprimate. Curtea a observat că, în varianta redacțională dedusă în cauza de față controlului de constituționalitate, Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului oferă o reglementare unitară pentru toate tipurile de referendum consacrate de Constituție, dând expresie și exigenței reprezentativității sub aspectul rezultatului votului. [...] Tot astfel, Curtea a constatat că și condiția ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeași pentru toate tipurile de referendum, art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
din Constituție criteriul valoric în funcție de care un referendum poate fi considerat valabil nu înseamnă că acest criteriu poate fi stabilit în mod arbitrar de legiuitorul ordinar, ci doar că acesta este obligat să interpreteze cu bună-credință Legea fundamentală și să consacre în legea de organizare și desfășurare a referendumului acel tip de majoritate care își are temeiul în litera și spiritul Constituției. Orice interpretare contrară este inadmisibilă, întrucât ar conferi legiuitorului ordinar dreptul de a adăuga la textul constituțional, afectând astfel
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
din 24 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 14 decembrie 2004). În concluzie, Curtea constată că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare respectă exigențele constituționale consacrate de art. 77 alin. (2) referitoare la posibilitatea Președintelui României de a cere, o singură dată, reexaminarea legii înainte de promulgare. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIE nr. 268 din 22 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care se introduce art. 86 alin. 2^2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252431_a_253760]
-
vedere simpla menționare în Constituție a magistraților și nici nu s-a oprit doar la a invoca interdicțiile, incompatibilitățile și riscurile pe care activitatea profesională a acestora le presupune, ci și-a construit raționamentul pe faptul că textul Legii fundamentale consacră în mod expres independența judecătorilor, iar "stabilitatea financiară a magistraților reprezintă una dintre garanțiile independenței justiției". Prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a
DECIZIE nr. 192 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252430_a_253759]
-
397 și următoarele din Codul civil conțin dispoziții privitoare la exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, de către un singur părinte, de către alte persoane, locuința copilului după divorț, drepturile părintelui separat de copil etc. În ceea ce privește raporturile dintre părinți și copii, este consacrată noțiunea de autoritate părintească, reprezentând ansamblul de drepturi și obligații părintești și care este, în principiu, exercitată în mod egal de ambii părinți, numai în interesul superior al copilului, până la data la care copilul dobândește capacitate deplină de exercițiu, chiar
DECIZIE nr. 227 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253242_a_254571]
-
asigurări sociale de sănătate, așa cum prevede art. 208 alin. (3) lit. f) din actul normativ amintit. Totodată, Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătății populației, în temeiul principiului solidarității și al subsidiarității consacrat de art. 208 alin. (3) lit. b) din această lege. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, că
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]
-
populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate". Toate acestea reprezintă, de fapt, "o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor". Având în vedere aceste principii, legiuitorul a instituit obligația asiguraților de a contribui cu o cotă unică, nediferențiată, de 6,5% din veniturile realizate la Fondul național unic de asigurări sociale
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]
-
se critică însăși raportarea contribuției la salariul minim brut pe țară în condițiile în care sumele realizate de contribuabil sunt mai mici decât acest salariu. Soluția legislativă criticată în prezenta cauză nesocotește principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale, consacrat de art. 56 alin. (2) din Constituție. Astfel, este în mod vădit contrar acestui principiu ca persoanele care realizează venituri mai mici decât salariul minim brut pe țară să plătească sume egale cu sumele plătite de cele care realizează acest
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]
-
primirea în rândurile Colegiului Medicilor din România, medicul va depune jurământul lui Hipocrate în formularea modernă adoptată de Asociația Medicală Mondială în cadrul Declarației de la Geneva din anul 1975: ... "Odată admis printre membrii profesiunii de medic: Mă angajez solemn să-mi consacru viața în slujba umanității; Voi păstra profesorilor mei respectul și recunoștință care le sunt datorate; Voi exercita profesiunea cu conștiința și demnitate; Sănătatea pacienților va fi pentru mine obligația sacra; Voi păstra secretele încredințate de pacienți, chiar și după decesul
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252281_a_253610]
-
obligativitatea înscrierii în Colegiul Medicilor Dentiști din România. Articolul 475 (1) La primirea ca membru în Colegiul Medicilor Dentiști din România medicul dentist va depune următorul jurământ: ... "Odată admis printre membrii profesiei de medic dentist: Mă angajez solemn să-mi consacru viața în slujba umanității; Voi păstra profesorilor mei respectul și recunoștință care le sunt datorate; Voi exercita profesia cu conștiința și demnitate; Sănătatea pacienților va fi pentru mine obligație sacra; Voi păstra secretele încredințate de pacienți, chiar și după decesul
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252281_a_253610]
-
sale profesionale, verificate concurențial, pentru promovarea în gradul imediat următor. În final, se arată că dispozițiile legale criticate, în interpretarea menționată, nu satisfac exigențele de precizie și previzibilitate, fiind astfel în dezacord cu principiul preeminenței dreptului și al securității juridice, consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. Tocmai în considerarea caracterului previzibil al prevederilor legale, autorul excepției, exercitând în concret opțiunea personală privind cariera profesională - judecător sau procuror în cadrul Institutului Național al Magistraturii -, a optat, ulterior
DECIZIE nr. 265 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253496_a_254825]
-
de sancționare dispuse de angajator, conform dispozițiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii, situație în care va verifica modalitatea în care angajatorul a aplicat criteriile de individualizare și de stabilire a sancțiunii disciplinare. Acest atribut al instanței judecătorești este consacrat de principiul aflării adevărului în procesul civil, legiferat de art. 22 din Codul de procedură civilă (fost art. 129 alin. 5 din vechiul Cod de procedură civilă). În raport cu problema cu care a fost sesizată prin recursurile în interesul legii din cauza
DECIZIE nr. 11 din 10 iunie 2013 privind examinarea recursurilor în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. 5 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253606_a_254935]
-
aplicată de către angajator, practica instanțelor este unitară, în sensul că, atunci când sancțiunea aplicată nu respectă principiul proporționalității, soluțiile pronunțate sunt de reindividualizare a sancțiunii. În mod evident, procedând la înlocuirea sancțiunii, instanța va face aplicațiunea principiului non reformatio în pejus, consacrat de dispozițiile art. 481, respectiv art. 502 din Codul de procedură civilă. Procedând în acest mod, instanța procedează la echilibrarea raporturilor dintre părți, în sensul că angajatului nu i se creează o situație mai grea decât cea avută anterior contestării
DECIZIE nr. 11 din 10 iunie 2013 privind examinarea recursurilor în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. 5 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253606_a_254935]
-
concluziile anterior menționate, Curtea consideră că nu este necesar să se examineze separat capătul de cerere referitor la soluția pronunțată în cauză și imparțialitatea instanțelor, acest capăt de cerere neconstituind decât un aspect particular al dreptului la un proces echitabil consacrat prin art. 6 § 1 din Convenție, care a fost deja examinat de Curte. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 41. Reclamantul pretinde că refuzul autorităților române de a-i restitui vehiculul confiscat reprezintă
HOTĂRÂRE din 16 aprilie 2013 în Cauza Bernd împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253693_a_255022]
-
20 din Legea fundamentală prin raportare la dispozițiile Declarației Universale a Drepturilor Omului și cele ale Cărții sociale europene. În acest sens, autorul excepției arată că "menținerea în actuala formă a art. 78 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 consacră posibilitatea generării de abuzuri în cazuri ca cel în speța de față". Totodată, consideră că textul de lege criticat încalcă dreptul la apărare, cabinetele de expertiză putându-se transforma în organe care să se situeze deasupra legii și Constituției, cu
DECIZIE nr. 323 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253420_a_254749]
-
din Constituție, "cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege". Aceste prevederi constituționale consacră, așadar, dreptul legiuitorului de a stabili conținutul, condițiile și limitele acordării dreptului la pensie și a celorlalte drepturi de asigurări sociale, așa cum este și dreptul la pensia de invaliditate, dispozițiile art. 78 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 fiind
DECIZIE nr. 323 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253420_a_254749]
-
iar obligația distribuitorilor care retransmit servicii de programe de a include în oferta lor, la nivel regional și local, cel puțin două programe regionale și două programe locale, acolo unde acestea există, nu contravine libertății economice astfel cum aceasta este consacrată prin art. 45 din Legea fundamentală. Având în vedere că art. 82 din Legea audiovizualului reglementează cadrul general al instituirii obligației must-carry, iar alin. (2), asupra constituționalității căruia Curtea s-a pronunțat, legiferează doar o parte a acestei obligații, respectiv
DECIZIE nr. 266 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253413_a_254742]
-
a inserției profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor; ... m) în centrele de documentare și informare: profesor documentarist; ... n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă școală, personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialiști consacrați în domeniul de specialitate al curriculei școlare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unității școlare. Articolul 248 (1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253020_a_254349]