13,465 matches
-
fost primar al comunei Crihana în perioada interbelică și în timpul celui de al Doilea Război Mondial. A fost deportat, împreună cu familia, în Siberia. Nicolae Mătcaș, lingvist, profesor universitar, conferențiar, decan al facultății de filologie a Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă" din Chișinău, docent, ministru al științei și învățământului al Republicii Moldova, cetățean de onoare al localității. Vlad Cubreacov, jurnalist, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994-2009), membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cetățean de onoare al localității. Emil Gaju, actor și regizor
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
și 50,14% femei. Numele satului Cania provine de la o fată pe nume Cană care avea o cârciuma la care veneau mulți drumeți. Comună Cania este situată pe râul Tigheci. În satul Cania funcționează grădiniță "Andrieș" și Liceul teoretic "Ion Creangă", în care învață peste 550 de elevi. De asemenea, Cania este localitatea de la care s-a dezvolatat orașul Cantemir în anii 70”, fiind nod de legătură pentru căile de transport, comuna are perspectiva de a se dezvolta enorm, insă perindarea
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
zilele de pace, satul rămase văduvit de 38 de bărbați. În cartea gloriei militare sunt înscriși pe vecie: Grigore Baciu (192-1945), Filaret Baghici (1924-?), Șulim Bahner (1923-?), Vasile Banu (1905-1945), Vasile Cadeniuc (1900-1945), Alexei Cazacu (1917-1944), Ion Cojocaru (1922-1945), Toma Creangă (1912-1945), Andrei Crîșmaru (1903-1945), Anton Donțu (1909-1945), Filip Donțu (1925-1944), Gheorghe Drențu (1913-1944), Vasile Fruntașu (1915-1944), Constantin Jitariuc (1922-1944), Constantin Ioxa (1914-1944), Ion Lavric (1921-1945), Maxim Lavric (1900-1945), Alexandru Liproseanu (1924-1945), Tudor Lupașcu (1908-1945), Vasile Lupașcu (1915-1945), Anton Mitrofan (1922-1945
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
electrician simplu alături de tatăl sau - Gheorge Luchița. Prin 1987 lua cu fratele său Nicolae o livadă tînără în arendă într-o fundătură pitorească de pe lîngă Pădurea Zînei. Îngrijeau pomii cu multă dragoste, iar acestea li se închinau până la pământ cu crengi doldora de roadă. De-a lungul drumului, ce ducea spre ferma de porcine, sădise flori, că trecătorii se opreau in loc frapați:”Ce minune! Pe unde calcă feciorii electricianului Gheorge Luchița înflorește glia”. Mai apoi frații Vasile si Nicolae Luchița
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
o capacitate de 200 locuri, care este situată la 3 km de localitate în zona Codri, aici este amplasat și un restaurant. Comuna Vărzărești a crescut multe nume notorii în trecut și în prezent, printre care scriitorii Ramil Portnoi, Ovidiu Creangă și Efimia Țopa, compozitorul Vasile Popovici, pictorița Lidia Mihăiescu, actrițele Ecaterina Bălan și Maria Stoianov, radiojurnalista Valentina Ursu, savanții Dumitru Lozovanu, Ion si Constantin Arion, Vasile Guțanu, Nicolae, Iacob, Anton si Vasile Neagu, celebrul vinificator Ion Neagu, luptătorii de talie
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
au fost timpurii, în schimb nu au putut avea continuitate, întrucât următoarele încercări datează abia din anii ’40. În anul 1947, Aurel Petrescu s-a străduit să obțină sprijin oficial pentru realizarea unor filme de animație după basmele lui Ion Creangă: ""Punguța cu doi bani"" și ""Capra cu trei iezi"". Din ultimul film s-au păstrat doar fragmente ale încercărilor sale (capra și iezii pe prispa casei, joaca iezilor). Aurel Petrescu a decedat la data de 30 aprilie 1948 în București
Aurel Petrescu () [Corola-website/Science/306232_a_307561]
-
fost un singur elev sau student și nu numai, să nu fi citit măcar o singură carte din biblioteca părintelui Gherasim Andru. Ca elevă în clasele I-IV a Școlii primare, de la preot am citit „Povești și povestiri” de Ion Creangă, „Din isprăvile lui Păcală”, „Gruia lui Novac”, „Basme” și multe, altele. Părintele a cunoscut bine programa școlară iar noi am primit doar cărți pe care dânsul ni le-a dat. De mai multe ori s-a întâmplat ca, la înapoierea
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
română l-a avut cercul literar Junimea, fondat de un grup de personalități în jurul criticului literar Titu Maiorescu, în 1863. Acesta a publicat revista Convorbiri literare, unde au publicat, printre alții, Mihai Eminescu, cel mai mare poet al României, Ion Creangă, un povestitor de geniu și Ion Luca Caragiale, autor de nuvele si schițe devenite clasice, și cel mai mare dramaturg al României. În aceeași perioadă Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian au fost printre fondatorii picturii moderne române; compozitorul Ciprian Porumbescu
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
au fost publicate la scară largă, cărți de autori români, cât și din literatura universală. Acestea au fost tipărite de editurile "Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Editura Cartea Rusă, Biblioteca pentru toți, Cartea Românească, Editura Eminescu, Editura Ion Creangă". "Biblioteca pentru toți", a publicat peste 5000 de titluri din literatura română și universală, la un preț accesibil tuturora ( 3-5 lei la valoarea de atunci). În general, o carte nu a fost niciodată publicată într-o ediție de mai puțin
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
obiceiuri presupuse a avea origini precreștine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și Capra din iarnă. Probabil cel mai mare colecționar de basme din folclor a fost nuvelistul și povestitorul Ion Creangă , care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viața unor povești acum clasice ca Harap Alb sau Fata babei și fata mosului. De asemenea poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai de succes variantă a baladei Miorița, un poem trist
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
și de animație realizate la „Sahia Film” și la „Animafilm”. În 1966 a pășit în universul filmului artistic, odată cu Ștefan Iordache și Margareta Pâslaru, protagoniștii unui „Film cu o fată fermecătoare”. A colaborat cu regizori de renume: Malvina Ursianu, Șerban Creangă, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis. În anii '70 a orchestrat compozițiile lui Ciprian Porumbescu pentru pelicula cu același titlu, a compus muzica originală pentru Cu mâinile curate. A scris partitura pentru muzicalul „Nu sunt Turnul Eiffel” de Ecaterina Oproiu, pentru „Comedia
Richard Oschanitzky () [Corola-website/Science/305628_a_306957]
-
fost realizate de Ion Popescu-Gopo. Pe partea de regie, el a fost asistat de regizoarea moldoveancă Natalia Bodiul. Mai mulți critici de film au constatat că "Maria Mirabela" este inspirat din povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă în care apar două fete: una bună și alta răutăcioasă. Cele trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ. Animația a fost realizată
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Maria Mirabela" este un basm cinematografic în care Ion Popescu-Gopo adaptează într-un stil propriu, plin de ingenuitate și candoare, povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Două fetițe, una bună, alta răutăcioasă, «doi crini cu ochi de poveste», parcurg lumea, în blugi și adidași, contemplându-i misterele și depănând întrebările greu
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
adidași, contemplându-i misterele și depănând întrebările greu de pătruns: «La ce folosește o broscuță?», « Cine trebuie salvat: pomul sau omizile?», « De ce nu poate fi oprit timpul?» Un joc cu elementele esențiale ale vieții (apa, focul, aerul) inspirat de Ion Creangă. În textura basmului jucat intervin fade desene animate de factură disneyană, sub standardul lui Gopo (coautoare Natalia Bodiul) ca și cuceritoarele șlagăre ale basarabeanului Eugen Doga (Pr. ACIN) pe versuri de Grigore Vieru, cântate de Anda Călugăreanu, Aurelian Andreescu, Mihai
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
combină jocul actorilor cu desenele animate este considerat mai degrabă "„un film agreabil, concret, de o profesionalitate de maestru”". Cele două fetițe care trimit la fata bună și fata rea din povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă joacă simplu, dar cu „artă” de oameni mari. Unele secvențe (ca de exemplu episodul omizilor alungate) au efecte dramaturgice remarcabile, dar momentul final al întâlnirii cu Zâna Pădurilor pare a fi fals și lipsit de inspirație. Lazăr concluzionează că "Maria
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
poate observa tulpina dreaptă a plopului, pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alcătuiesc aleile de plopi. Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu suferă prea mult dacă s-au rupt sau au fost tăiate din crengi, tulpina crește mai departe, fiind un arbore puțin pretențios, din care motiv este folosit și la recultivarea cu plop a terenurilor virane, a haldelor rezulate din lucrările miniere, sau a carierelor de piatră abandonate, precum și de-a lungul căilor ferate
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
este centrată în arealul limitrof "Drumului Talienilor" (DJ209B) - pe versanții vestici, activitate în curs de dezvoltare Accesul spre asistență medicală înspre vest, este grevat de necesitatea de a traversa culmea Carpaților Orientali spre Târgu Mureș (prin pasurile Petru Vodă și Creangă în zona nordică , respectiv prin Pângărați în zona de sud) În ordinea apropierii și a clasificării pe competențe sunt de categoria a V-a - monospecialitate [Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani (vest)], categoria a IV-a [Gură Humorului (nord), Fălticeni, Târgu Neamț
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
închisoarea Târgu Ocna) este unul din legionarii care au murit în închisorile regimului comunist din România, numit de Nicolae Steinhardt "Sfântul închisorilor". A fost fiul lui Vasile Gafencu. A urmat școala primară la Sângerei, iar cursurile secundare la Liceul „Ion Creangă” din Bălți, între anii 1932-1940. Absolvind liceul în vara anului 1940, la doar câteva zile după bacalaureat, a intervenit uraganul ocupației sovietice. Valeriu a reușit cu greu să treacă Prutul, a ajuns la Iași, lăsându-și părinții și surorile sub
Valeriu Gafencu () [Corola-website/Science/306426_a_307755]
-
pop, blues sau jazz. Din acest moment înainte, înregistrează și concertează sub titulatura și Compania de Sunet, titulatură ingenioasă ce protejează numele protagonistului în fața eventualelor schimbări de componență. Alături de Compania de Sunet, concertează în sălile de teatru (în special „Ion Creangă” și „Teatrul Mic”), cântă în deschiderea spectacolelor Sfinx din epocă, are turnee prin toată țara, dar și în Bulgaria, Ungaria, Uniunea Sovietică, Polonia, Norvegia, Franța, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii. În 1982 lansează albumul "Veac XX", în formula: Vali Sterian (compozitor
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
patetic (...), la 20 de ani eu am cunoscut, m-am îndrăgostit și am iubit pe Hildegard!”". Aflat în exil în străinătate, Mircea Eliade a trăit nostalgia Bucureștiului interbelic, simțind nevoia reconstruirii universului tinereții sale așa cum a făcut-o și Ion Creangă în amintirile sale. Scriitorul eternizează orașul copilăriei și tinereții sale, creându-i imaginea unei porți de intrare în Paradis. București toropit de căldură din „La țigănci” are un aspect balcanic pitoresc de origine caragialiană sau „țigănit și fanariotizat”, după cum îl
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
, (n. 1921, Bălți - d. 16 ianuarie 2007, Chișinău) era fiul lui Ștefan Pirogan, între anii 1923 și 1934 primar al acestui oraș. La 25 iunie 1941 , absolvent a cinci clase la liceul "Ion Creangă" din Bălți, înscris pe lista celor ce doreau să se refugieze în România, este arestat. A stat închis în lagărul Taișet-Bratsk, din Siberia, 5 ani de zile, unde din 1300 de români basarabeni au supraviețuit vreo 150 de oameni. În
Vadim Pirogan () [Corola-website/Science/305829_a_307158]
-
de Vest, acesta apare și în nordul și sudul Angliei, Scandinavia de sud și la est de Marea Caspică. Acesta este larg răspândit ca plantă ornamentală. Este un arbust cu frunze căzătoare, care atinge 2-6 metri înălțime, cu ramuri și crengi verzui-brun. Frunzele sunt opuse și au 4-8 cm lungime și 2-4 cm lățime, au o formă ovală alungită, sunt verzi pe partea superioară și mai palide pe partea inferioară, ele sunt acoperite de puf. Florile sunt hermafrodite și mici, ele
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
Bogdan Barosanu, Texaco, Street fighting boys, Scufița roșie, Vrăjitoarea, devenind hituri. În acest timp trupa strângea la concertele sale tot mai mulți fani. La finele anului 1993, mai precis pe data de 17 decembrie, Orchestra cântă pe scena teatrului Ion Creangă într-un spectacol inedit pentru acele vremuri: baking vocals, interpretarea piesei IN DI ANKA la sitar, prezentă pe aceeiași piesă a lui Andre Ateka. Concertul s-a desfășurat cu casa închisă. Materialul audio a fost folosit de formație ulterior pentru
Direcția 5 () [Corola-website/Science/305837_a_307166]
-
sa natală, Hristici, îi poartă numele. Mina Lozanu (n. 4 sept 1929). Doctor habilitat în biologie, profesor universitar. Laureat al Premiului de Stat al RSSM. Studii: școala primară din sat, școala medie mold. nr. 1 din Soroca, Institutul pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. În "Istoria Universității de Stat din Moldova" (Chișinău, 1996) citim: "Activitatea didactico-științifică a profesorului Mina Lozan a fost orientată spre efectuarea unor reforme în cadrul catedrei, a avut ca urmare creșterea bruscă a numărului de studenți doritori de a
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
limba română în mai multe școli, lector la Institutul Pedagogic din Bălți, șef de sector la Institutul de Cercetări Științifice în domeniul Pedagogiei din Chișinău. Doctor în filologie. Conferențiar la catedra de limba română a Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă". Autor și coautor al unor recomandări metodice, programe școlare și universitare la limba română. Poet satiric și publicist cu vocație de eseist. A publicat plachetele "Fabula moralei", "Surîsul epigramei" ș.a. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România. Președinte al cenaclului de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]