13,164 matches
-
(1998) (titlu original "Luminous") este o culegere de povestiri science fiction aparținând scriitorului Greg Egan. Un agent primește însărcinarea de a ucide un genetician care lucrează la o modalitate de alterare a creierului într-un sediu aparținând unui cartel al drogurilor din Columbia. O organizație încearcă să
Luminescent () [Corola-website/Science/323592_a_324921]
-
studenției, colaborând la revista "Izvorașul" editată între 1919-1941 la Bistrița, Mehedinți de către preotul și învățătorul Gh. N. Dumitrescu. În colecția revistei apar mai multe cântece culese și transcrise de Dan Moisescu în notație muzicală apuseană. În 1947 pasiunea sa pentru culegerea de folclor se materializează printr-o amplă „Culegere de jocuri, colinde și superstiții” din Făcăeni, Ialomița, al cărui manuscris îl va depune la Biblioteca Academiei șase ani mai târziu. Mai multe sute de piese reprezintă și culegerile din Dobrogea și
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
la Bistrița, Mehedinți de către preotul și învățătorul Gh. N. Dumitrescu. În colecția revistei apar mai multe cântece culese și transcrise de Dan Moisescu în notație muzicală apuseană. În 1947 pasiunea sa pentru culegerea de folclor se materializează printr-o amplă „Culegere de jocuri, colinde și superstiții” din Făcăeni, Ialomița, al cărui manuscris îl va depune la Biblioteca Academiei șase ani mai târziu. Mai multe sute de piese reprezintă și culegerile din Dobrogea și Ardeal ale lui Dan Moisescu, pe care le-
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
pasiunea sa pentru culegerea de folclor se materializează printr-o amplă „Culegere de jocuri, colinde și superstiții” din Făcăeni, Ialomița, al cărui manuscris îl va depune la Biblioteca Academiei șase ani mai târziu. Mai multe sute de piese reprezintă și culegerile din Dobrogea și Ardeal ale lui Dan Moisescu, pe care le-a și armonizat și aranjat pentru orchestra populară. În 1949 este angajat ca solist vocal al nou înființatei Orchestre „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folklor, în paralel cu activitatea
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
succes și de organizarea de orchestre și ansambluri școlare și cântă cu o orchestra proprie, într-un restaurant rezervat străinilor din Eforie. În 1963, Editura „Muzicală” a Uniunii Compozitorilor editează broșura "Cântece populare din repertoriul lui Dan Moisescu", ce cuprinde culegeri, prelucrări și creații personale ale artistului. Cunoscând întreaga diversitate a genurilor și speciilor tradiționale a fost tentat în mod firesc de o abordare cât mai completă a acestora: cântecului liric propriu-zis i-a alăturat balada, cântecul haiducesc, cântecul de dragoste
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
a personalității lui Dan Moisescu cu cea a marelui său înaintaș Anton Pann (psalt și muzician de lume în același timp, culegător, interpret și publicist). Se numără printre primii mari artiști care au abordat repertoriul de cântece și romanțe din culegerile și creațile lui Anton Pann. Studiile sale teologice i-au permis accesul la scrierea psaltică în care erau notate melodiile. A realizat acest proiect în strânsă colaborare cu muzicologul George Georgescu Breazul, al cărui discipol era, în anul 1954, exemplificat
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
al cărui discipol era, în anul 1954, exemplificat pentru printr-un recital cântecele prezentate în conferința profesorului ținută la filarmonica bucureșteană și repetată la Sala Dalles, la Uniunea Compozitorilor și la Academia Română. În același an Dan Moisescu înregistra cântece din culegerile lui Anton Pann la casa de discuri Electrecord. Dan Moisescu integrează în prelucrările sale elemente ce evocă maniera tradițională a lăutarilor de sat cu recitativele caracteristice cântecului bătrânesc nefiindu-i străine stilul băsmit, strigătura, trecerea vocii din registrul de piept
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
evocă maniera tradițională a lăutarilor de sat cu recitativele caracteristice cântecului bătrânesc nefiindu-i străine stilul băsmit, strigătura, trecerea vocii din registrul de piept în falset. Dar într-un cântec de dragoste ca pe Vlașca, preluat aproape aidoma dintr-o culegere din Clejani, Giurgiu a etnomuzicologului Gh. Ciobanu care-i fusese coleg la Conservatorul bucureștean, Dan Moisescu abandonează tehnicile vocale lăutărești în favoarea unui patos mai romantic, cu intonație caldă cu vibrato cult, menite să scoată în evidență mai mult frumusețea cu
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
(1952) (titlu original "Destination: Universe!") este a doua culegere de povestiri science fiction a lui A. E. van Vogt, publicată în format hardcover de către Pellegrini & Cudahy și republicată în mod repetat în următorii 25 de ani în format paperback de către trei editori diferiți. Prima ediție britanică a apărut în
Destinația Univers () [Corola-website/Science/323851_a_325180]
-
care se reumpleau automat după ce se goleau, stilouri care pot scrie cu orice culoare dorită, etc.) și află că, de fapt, este un călător prin timp care are misiunea de a împiedica acțiunile lor. P. Schuyler Miller a recenzat favorabil culegerea de povestiri, considerând "Destinația Centaurus" "de neuitat și neuitată."
Destinația Univers () [Corola-website/Science/323851_a_325180]
-
Whatever și a postat articolul său legat de Creation Museum pe 12 noiembrie 2007. În septembrie 2010 s-a alăturat celor de la Subterranean Press, autorilor Wil Wheaton, Patrick Rothfuss, Catherynne M. Valente, Rachel Swirsky și altora pentru a crea o culegere de povestiri ieftină intitulată "Clash of the Geeks", oferită online în schimbul unei donații către filiala Michigan/Indiana a organizației Lupus Alliance of America. Unele povestiri au fost selecționate pentru un concurs care s-a derulat pe Whatever și în care
John Scalzi () [Corola-website/Science/323182_a_324511]
-
în Cehoslovacia. S-a afirmat ca scriitor în ultimul deceniu al muribundei monarhii austro-ungare, impunându-se imediat cititorilor prin coloratul său foileton duminical care apărea într-o gazătă pragheză sub marginalul "Hoinăreală prin Praga". În 1094 i-a apărut prima culegere de versuri cu titlul " De pe ramul înflorit al tinereții". Părăsind poezia pentru proză, în 1911 a publicat prima culegere de nuvele "Copiii praghezi", iar trei ani mai târziu, romanul "Pastorul fecioareleor". Ceva mai târziu, și-a încercat talentul și în
Egon Erwin Kisch () [Corola-website/Science/323218_a_324547]
-
coloratul său foileton duminical care apărea într-o gazătă pragheză sub marginalul "Hoinăreală prin Praga". În 1094 i-a apărut prima culegere de versuri cu titlul " De pe ramul înflorit al tinereții". Părăsind poezia pentru proză, în 1911 a publicat prima culegere de nuvele "Copiii praghezi", iar trei ani mai târziu, romanul "Pastorul fecioareleor". Ceva mai târziu, și-a încercat talentul și în dramaturghie, scriind comedia "Orașul furat". Simultan cu încercările lui de a pătrunde în așa-zisa „mare literatură”, Kish își
Egon Erwin Kisch () [Corola-website/Science/323218_a_324547]
-
tamburului - fiecare dintre acestea conținând cerneală de o culoare diferită. Acest procedeu era folosit pentru petele de culoare din titlul ziarelor. Culorile nu puteau fi amestecate. ul a devenit popular deoarece era mult mai ieftin decât imprimarea tradițională - nu presupunea culegerea caracterelor sau muncă calificată. Un singur individ cu o mașină de scris și echipamentul necesar a devenit realmente propria sa imprimerie, ceea ce a permis o mai largă circulație a materialului tipărit. Mediul de transfer al imaginii este un șablon făcut
Șapirograf () [Corola-website/Science/323238_a_324567]
-
Cartea este scrisă în limba gî'îz și este considerată de către creștinii copți etiopieni și de către adepții mișcării rastafari ca adevărata istorie a originii dinastiei solomonice și prin aceasta totodată istoria creștinarea Etiopiei. Istoricii consideră că această carte este o culegere realizată în jurul anului 1300 bazată pe tradiții mult mai vechi. În carte se relatează cum regina din Saba l-a cunoscut pe regele Solomon, despre cum a ajuns Chivotul Legământului în Etiopia prin intermediul lui Menelik I dar și despre cum
Kebra Nagast () [Corola-website/Science/323349_a_324678]
-
emoții mai fidel decât cuvintele. are la bază nuveleta "Mikal's Songbird", apărută în "Analog Science Fiction" în mai 1978. În ea se povestește despre un băiat a cărui voce perfectă poate amplifica emoțiile umane și a fost retipărită în culegerea de povestiri a lui Card "Maps in a Mirror". În afara faptului de a servi pe post de germene al romanului, povestirea originală a devenit (cu mici modificări) a doua secțiune a romanului. Imperiul "Stăpânului cântecelor" este un loc al trădării
Stăpânul cântecelor () [Corola-website/Science/323393_a_324722]
-
Kerem Avraham din centrul Ierusalimului. Zelda a murit, după calendarul ebraic, la 28 Nissan 5744. Primăria Ierusalim a dat numele ei unei străzi din cartierul Ramot. Unul din elevii ei a fost scriitorul Amos Oz. Zelda a publicat prima ei culegere de versuri Pnay (Timp liber) în anul 1967 și ecourile pe care le-a avut această i-au consacrat locul în lumea literară. Imaginile ei emoționale și contemplative își au izvorul în misticismul evreiesc, în hasidism și în basmele populare
Zelda () [Corola-website/Science/324072_a_325401]
-
acum neîntrerupt și va mai însoți multe rânduri de oameni, după noi, atât în cățărările pe piatră, cât și în citirile din ceasurile de odihnă"". În ultimii ani de viață a început să se preocupe de studiul teozofiei. A publicat culegerea "Ceasuri sfinte" (București, 1921), apoi a tradus cartea "La picioarele învățătorului" (1924) a lui Krishnamurti. În anul 1925 a înființat loja teozofică din România, pe care a condus-o până la moarte. A fost de asemenea membră a lojei masonice „Steaua
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
(n. 16 septembrie 1952, Houston, Texas, Statele Unite) este o autoare de science fiction, fantasy și horror. Ea a publicat peste zece romane, cinci culegeri de povestiri și câteva cărți non-fiction, printre care o lucrare despre feminism. De asemenea, a editat câteva antologii și a recenzat cărți pentru diferite publicații. Din 1981 locuiește în Marea Britanie. Tuttle a câștigat premiul de debut John W. Campbell în
Lisa Tuttle () [Corola-website/Science/324221_a_325550]
-
(1962/1969) (titlu original "Times Without Number") este o culegere care cuprinde trei povestiri de istorie alternativă ale lui John Brunner, adunate laolaltă și revizuite pentru a avea consistența unui roman. Povestirile au fost publicate inițial în 1962, trei numere consecutive ale revistei britanice Science Fiction Adventures: "Odoare din trecut
Timpuri nenumărate () [Corola-website/Science/324260_a_325589]
-
într-o versiune pe care Brunner a revizuit-o și a extins-o considerabil, fiind diferită atât de versiunile apărute în revistă, cât și de cea apărută în 1962. Unele liste includ cartea la secțiunea "Romane", în timp ce altele o consideră "Culegere de povestiri". În realitate, povestirile diferă între ele în ceea ce privește locația și acțiunea, elementele comune fiind reprezentate de universul pe care îl împart și de unele dintre personaje. Traducerea românească a fost realizată după ediția din 1969. În 1588, Invincibila Armada
Timpuri nenumărate () [Corola-website/Science/324260_a_325589]
-
Eu, robotul (1950) (titlu original "I, Robot") este o culegere de povestiri science fiction scrise de Isaac Asimov, apărută inițial la Gnome Press într-un tiraj de 5.000 de exemplare. Povestirile au apărut inițial între 1940 și 1950 în revistele americane "Super Science Stories" și "Astounding Science Fiction", fiind
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
istorisirea lor către un reporter (naratorul) de către Dr. Susan Calvin, în secolul XXI. Deși povestirile pot fi citite separat, ele au în comun tema interacțiunii dintre oameni, roboți și moralitate și, luate împreună, relatează povestea istoriei fictive asimoviene a roboticii. Culegerea poartă același titlu ca și o povestire a lui Eando Binder, fără însă a avea legătură cu aceasta. Asimov ar fi dorit ca titlu "Mind and Iron" și inițial s-a opus când editorul Martin Greenberg l-a schimbat. Este
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
o povestire a lui Eando Binder, fără însă a avea legătură cu aceasta. Asimov ar fi dorit ca titlu "Mind and Iron" și inițial s-a opus când editorul Martin Greenberg l-a schimbat. Este o secvență care creionează cadrul culegerii și asigură legătura dintre povestiri, cuprinzând un „interviu” cu Susan Calvin. A fost prima povestire cu roboți, începută pe 10 iunie 1939 și publicată în numărul din septembrie 1940 al revistei "Super Science Stories" cu titlul „Strange Playfellow”, neagreat de
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
fericiți pe oameni. Când este ajutat să conștientizeze că minciunea rănește, oricum, el intră într-un conflict logic nerezolvabil și devine catatonic. Apărută în numărul din martie 1947 al revistei "Astounding Science Fiction", povestirea prezintă unul din puținele elemente ale culegerii de povestiri folosite în filmul "Eu, robotul". La o bază de cercetări militare, cercetătorul Gerald Black își pierde cumpătul și strigă la robotul NS-2 (Nestor) să dispară. Acesta se supune ordinului, ascunzându-se într-o încăpere cu alți 62 de
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]