14,928 matches
-
va depune toate eforturile pentru apărarea și promovarea profesiei de notar. Articolul 9 Principiul pregătirii profesionale continue (1) Notarul este obligat să cunoască legislația aplicabilă actelor sau procedurilor instrumentate, opiniile și deciziile organelor profesionale, precum și să fie la curent cu doctrina și jurisprudența relevantă. Este în răspunderea notarului să asigure perfecționarea continuă a angajaților biroului notarial. ... (2) În înțelesul prezentului cod, prin birou notarial se înțelege: birou individual notarial sau societate profesională notarială. Articolul 10 Principiul disponibilității Notarul public are dreptul
CODUL DEONTOLOGIC din 14 noiembrie 2015 al notarilor publici din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267332_a_268661]
-
drepturile prevăzute de art. 142 din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare. V. Raportul asupra recursului în interesul legii 14. Raportul cuprinde soluțiile date de instanțele judecătorești problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează acestea, evocă doctrina cu privire la materia supusă analizei și constată că problema de drept în discuție nu se regăsește în doctrina și jurisprudența Curții Constituționale și nici a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deoarece litigiile cu acest obiect nu intră în competența de
DECIZIE nr. 22 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind aplicarea dispoziţiilor art. 141 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266707_a_268036]
-
recursului în interesul legii 14. Raportul cuprinde soluțiile date de instanțele judecătorești problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează acestea, evocă doctrina cu privire la materia supusă analizei și constată că problema de drept în discuție nu se regăsește în doctrina și jurisprudența Curții Constituționale și nici a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deoarece litigiile cu acest obiect nu intră în competența de soluționare a instanței supreme. 15. Raportul propune un proiect de soluție de admitere a recursului în interesul
DECIZIE nr. 22 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind aplicarea dispoziţiilor art. 141 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266707_a_268036]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266210_a_267539]
-
drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... (7) Ședința completului se convoacă de președintele acestuia, cu cel puțin 20 de zile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266210_a_267539]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268777_a_270106]
-
drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... (7) Ședința completului se convoacă de președintele acestuia, cu cel puțin 20 de zile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268777_a_270106]
-
b) exploatează aplicația de statistică judiciară; ... c) verifică și îndrumă personalul care înregistrează și centralizează datele statistice; ... d) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de conducătorul parchetului, potrivit legii. ... (3) Grefierul documentarist are următoarele atribuții: ... a) ține evidența legislației, jurisprudenței și doctrinei; ... b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicații; ... c) ține evidența și gestiunea bibliotecii; ... d) informează zilnic procurorii cu privire la actele normative nou-apărute și la jurisprudența publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I; ... e) identifică doctrina judiciară
REGULAMENT din 30 iulie 2014 (*actualizat*) de ordine interioară al parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276384_a_277713]
-
și doctrinei; ... b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicații; ... c) ține evidența și gestiunea bibliotecii; ... d) informează zilnic procurorii cu privire la actele normative nou-apărute și la jurisprudența publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I; ... e) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de drept indicată de către procurorii parchetului. ... (4) Grefierul arhivar au următoarele atribuții: ... a) pune la dispoziția persoanelor interesate lucrările din arhivă pentru care s-a aprobat consultarea și ține evidența
REGULAMENT din 30 iulie 2014 (*actualizat*) de ordine interioară al parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276384_a_277713]
-
creșterii calității acestui serviciu public. Dispozițiile noului cod urmăresc să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple și accesibile, dar și accelerarea procedurii, inclusiv în faza executării silite. 9. Reiterând pozițiile exprimate în doctrină, Guvernul arată că sunt două termene diferite până la care pârâtul trebuie să depună întâmpinare, unul pentru întâmpinare la cererea inițială și altul pentru întâmpinarea la cererea modificatoare, iar reclamantul nu poate reproșa instanței prelungirea momentului la care este fixat primul
DECIZIE nr. 550 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278813_a_280142]
-
din 28 decembrie 2004). Or, în cauză, nu s-a relevat nicio normă sau principiu ce ar fi încălcat prin stabilirea condițiilor de invocare a necompetenței de ordine publică. Este vorba strict despre o opțiune a legiuitorului, menită, astfel cum doctrina a subliniat, să responsabilizeze atât judecătorul, cât și părțile, în sensul că aceștia sunt obligați să-și pună problema competenței de la începutul procesului, nu să ignore acest aspect și să intre în cercetarea fondului, iar la orice moment ulterior (întrucât
DECIZIE nr. 713 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2), art. 178 alin. (1) şi art. 247 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279423_a_280752]
-
electronică, în argumentația soluției trebuie avute în vedere considerentele Deciziei nr. 6/2015 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, în care s-a reținut " Doctrina a relevat faptul că elementul de diferențiere a actului juridic în formă electronică de actul juridic în formă scrisă este modul diferit de acces la manifestarea de voință. Așadar, un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
din Codul civil, o manifestare de voință a autorului său, care produce efecte de la data comunicării prin orice modalitate adecvată, după împrejurări, potrivit art. 1.326 din Codul civil. Este consacrată de către legiuitor teoria recepției [în sensul teoriei recepției este doctrina, conform comentariilor din Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Editura CH Beck, lucrare coordonată de profesor F.A. Baias, art. 1.326 alin. (3)] pentru a stabili momentul de la care un asemenea act unilateral produce efecte juridice. Această decizie îi este
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". 62. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ; în doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: 1. existența unei cauze aflate în curs de judecată; 2. instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; 3. cauza care face obiectul judecății să se afle
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. 65. De asemenea este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Astfel, în doctrină, s-a exprimat opinia potrivit căreia sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost analizată - în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării. (4) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, or, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta." 77. În doctrină s-a arătat că în privința termenului și a modalității de comunicare trebuie apelat la dispozițiile art. 252 alin. (3) și (4) din Codul muncii (care privește decizia de sancționare disciplinară). 78. S-ar putea susține că, de vreme ce decizia de sancționare
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
a deciziei de concediere poate fi utilizată de angajator, oferind maximă garanție a posibilității de a proba faptul comunicării și conținutul înscrisului comunicat, însă nu poate fi reținută ca singura variantă procedurală de comunicare. 81. În același sens, tot în doctrină s-a arătat că "modalitățile de comunicare a deciziei reținute în literatura juridică și în jurisprudență rămân valabile și în raport cu prevederile actualului cod al muncii: comunicarea deciziei prin condica de expediție sub luare de semnătură, atestarea primirii deciziei pe un
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
austriac, bazat pe principiul constitutiv de drepturi și pe principiul forței probante absolute, drepturile reale se nasc numai prin înscrierea în cartea funciară, înscrierea având un caracter absolut în ceea ce privește dovada dreptului de proprietate, iar nu unul prezumtiv. Mai mult, potrivit doctrinei (D. Alexandresco - Explicațiunea teoretică și practică a dreptului civil român, Ed. Tipografiei Ziarului Curierul judiciar, 1906, p. 95 și 115), "modul de probațiune este inerent fondului dreptului și constituie un drept câștigat pentru părți, astfel încât proba admisă de legea veche
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
chestiunii de drept cu care a fost sesizată". 23. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ; în doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: existența unei cauze aflate în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală
DECIZIE nr. 32 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea nr. 1/2011 , precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul nr. 5.560/2011 , art. 8 din Ordinul nr. 6.239/2012 , art. 8 din Ordinul nr. 5.451/2013 , şi art. 8 din Ordinul nr. 4.895/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279550_a_280879]
-
principiul autonomiei universitare; ... l) principiul libertății academice; ... m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; ... n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; ... o) principiul incluziunii sociale; ... p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; ... q) principiul participării și responsabilității părinților; ... r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive; ... s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279261_a_280590]
-
libertății academice; ... c) principiul răspunderii publice; ... d) principiul asigurării calității; ... e) principiul echității; ... f) principiul eficienței manageriale și financiare; ... g) principiul transparenței; ... h) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; ... i) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; ... j) principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; ... k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; ... l) principiul centrării educației pe student. ... (2) În învățământul superior nu sunt admise discriminări pe
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279261_a_280590]
-
național și înființarea comisiilor. Asigurarea viabilității financiare a instituțiilor statului printr-o finanțare periodica în conformitate cu principiile recunoscute, precum și pregătirea bugetelor fiecărei instituții (prin acoperirea cheltuielilor de personal și de functionare). Reforma armatei - Adoptarea unei strategii de apărare și a unei doctrine militare conforme principiilor democratice; elaborarea și adoptarea unui cadru juridic transparent și corespunzător, care să permită clarificarea problemei nerezolvate a proprietății militare. Reforma legii electorale - În Șerbia: finalizarea reformei actualei legi electorale ( în special registrele electorale), pentru a adapta sistemul
32004D0520-ro () [Corola-website/Law/292446_a_293775]
-
analiza procedurii de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , respectiv a soluțiilor legislative pe care aceasta le consacră, Curtea neputând constata pe calea soluționării unui conflict juridic de natură constituțională neconstituționalitatea dispozițiilor actului normativ. Și în doctrina de drept constituțional român a fost recunoscută deosebirea esențială dintre atribuțiile Curții Constituționale de verificare a constituționalității și atribuțiile care implică și verificarea unor fapte constituționale. În mod evident, constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională se încadrează în
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
criticile formulate, nu țin seama de dispozițiile legale și constituționale referitoare la competența Consiliului Superior al Magistraturii, și nici de jurisprudența Curții Constituționale în materia avizelor pe care această autoritate publică este abilitată să le adopte. 109. În mod tradițional, doctrina constituțională recunoaște cele trei puteri în stat: puterea legislativă, care creează și modifică legea, puterea executivă, care execută și impune legea, și puterea judecătorească, care interpretează și aplică legea. Preeminența dreptului presupune ca aceste puteri să-și exercite prerogativele independent
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
egale cu puterea legislativă parlamentară, dar nu devine egalul Parlamentului, nu se substituie acestuia, lui lipsindu-i calitatea Parlamentului de a reprezenta națiunea, calitate care nu poate fi transmisă prin nicio delegare"*5). *5) I. Muraru, M. Constantinescu, Ordonanța Guvernamentală. Doctrină și jurisprudență, Ed. Lumina Lex, 2000, p. 52. ────────── Curtea Constituțională a statuat asupra limitelor constituționale ale legiferării pe calea ordonanțelor de urgență, reținând că "posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepționale, să poată adopta ordonanțe de urgență, în mod limitat, chiar
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]