12,969 matches
-
rândul lor, profesorii dau dovadă de profesionalism, întrețin relații deschise, se respectă reciproc și cooperează, prețuiesc școala și îl ignoră pe director. 3. Climatul neangajat are caracteristici opuse celui angajat. În timp ce directorul este orientat spre profesori, îi stimulează și îi ferește de obligațiile administrative, profesorii nu-l respectă nici pe director și nici între ei. 4. Climatul închis este dominat de rutină lipsă de interes, frustrare, lipsa respectului și a cooperării. Directorul este inflexibil, dar și ineficient, iar profesorii sunt intoleranți
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
contradictorii: reculul proletcultismului, explozia vitalistă a lui Nicolae Labiș și Ioan Alexandru, revoluția metaforizantă a lui Nichita Stănescu, textualismul, revolta surdă a optzeciștilor, postmodernismul și toate celelalte tendințe ale liricii contemporane. Drapelul său, păstrat neabătut în banduliera ironiei, l-a ferit de orice contaminare și nu l-a obligat să-și schimbe maniera, de vreme ce a sa era de fiecare dată adaptabilă la cerințele momentului. Ironia, o artă greu de exersat, este folosită drept „scut și pavăză”. Prin cunoașterea de sine și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Ardeal - unește faptul divers cu „principiul etern care-i dă viață”, atingând, prin forța convingerilor, dimensiunea unui document de demnă responsabilitate, interioară și civică. Recenzii și cronici se disting prin rigoare științifică. Literaturii i se cere să fie „sănătoasă, cuminte, ferită de molima modelelor”. Afectivitatea, dominată de inteligență, impregnează versurile sale, paginile de jurnal, reflecțiile. Meditație tinzând către adevărurile general umane (de unde și turnura gnomică, „citatele” din Horațiu, Euripide, Pindar), poezia are în centru înfruntarea dintre forțele stingerii și cele ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
obținută prin alternarea vocilor narative și utilizarea persoanei a doua singular, precum și grija de a schimba tiparele compoziționale și clișeele genului practicat. Astfel, el aduce destule inovații tematice: intenția moralizatoare se derobează într-o proză cu inserții SF (A se feri de umezeală), în animisme umoristice (epistola servietei din Scrisoare pe adresa unui chiulangiu), în suspans detectivistic (ca în Obiectul neidentificat, unde e vorba despre un maculator neîngrijit) etc. La acestea se adaugă ingeniozitatea compozițională: Post-scriptum și PTTR sunt concepute, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
femeile dorite prin cunoașterea slujnicelor, fără să se iubească cu ele. Sunt sfătuiți să vorbească corect și frumos, să se îmbrace cu gust, să rostească vorbe gingașe privindu-le în ochi, să știe a se face plăcuți, să nu se ferească a lăuda femeilor chipul, să nu fie zgârciți în promisiuni, ele atrag femeile. Să fie abili în a respecta capriciile femeilor, să le fure sărutări, să fie atenți și să bareze perfidia femeilor. Cum să păstreze tinerii femeile? Substituit lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să le ofere daruri mici, dar în momente potrivite, să le trimită, în dar, versuri, să le închine poeme. Pentru a le cuceri, să le facă să creadă că sunt uluiți de farmecele lor, să le laude. Totodată să se ferească de furia geloziei, să fie discreți, să nu le arate cu degetul pe cele cu care se iubesc, să nu le reproșeze că au avut alți amanți, să nu le arate ostentativ defectele. Autorul le adresează și femeilor câteva sfaturi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
etc. În perioada celui de al treilea Reich, funcționau bordeluri pentru soldați și altele pe lângă lagărele de concentrare și de exterminare, deși în lagăre erau maltratate femeile acuzate de practicarea prostituției. Pentru a ridica moralul soldaților și pentru a-i feri de boli cu transmitere sexuală, s-au creat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bordeluri militare. În stare de sclavie sexuală se aflau femei înșelate, ademenite sau răpite, provenite din China, Coreea, Filipine, Taiwan, țări aflate sub stăpânirea Japoniei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să-și atingă obrazul dacă în clipa aceea își amintește de iubirea lor, să-și atingă lobul urechii dacă vrea să-i reproșeze ceva iubitului ei. Poetul îndrăgostit este atât de gelos pe soțul ei, încât o îndeamnă să se ferească de îmbrățișările lui, de sărutările lui, să-i ucidă dorința prin refuzurile ei. O îndeamnă să-l amețească cu băuturi pe soțul ei pentru a se întâlni cu amantul torturat de dorință. Recunoaște că nu-și poate stăpâni patima și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de sită străbate. Revine cântec de graur, Tremură salcia de aur; Pe fir de bambus mlădiu Foenix cu graiul său viu. I-au plăcut și cele create de Daiyu: Ne-a bucurat inima Plimbarea-ți prin grădină, În locul cel sfânt, Ferit de-a lumii tină. Ca să rămână pururi Coline și ape sublime, Frumuseți peste fire, Îmbogăți-vom natura Cu a noastră simțire. [...]. Moll Flanders Daniel Defoe, Întâmplările fericite și nefericite ale vestitei Moll Flanders Romancier, pamfletar și jurnalist, negustor cu educație
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
furate, cerându-i despăgubire și astfel nu mai era nevoită să valorifice lucrurile furate. Molly a intrat în cârdășie cu hoți, cu falsificatori de bani, cu spărgători, pe aceștia din urmă i-a evitat. Avea deja cincizeci de ani. Se ferea de hoți și de spărgători, evalua gradul de periculozitate. Primejdia o pândea mereu, mulți hoți erau prinși de autorități, ea însă reușea să scape de autorități. Se controla atent, se îmbrăca elegant când fura, să nu dea de bănuit, umbla
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
voia ei, tânăra curtezană își vindea iubirea și trupul ca pe o marfă, când mai scump, când mai ieftin, după sezon. Era conștientă că viața de întreținută o distruge, îi mărturisea cameristei:.. prostituția îți distruge sufletul, trupul, frumusețea... lumea se ferește de tine ca de o fiară, ești disprețuită ca o paria și ești înconjurată de oameni care mai mult îți iau decât îți dau și, într-o bună zi, mori ca un câine, după ce-ai nenorocit pe alții și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu studenții, nu știa cu care, s-a îmbolnăvit de sifilis și, din răzbunare, pentru că este a tuturor, că nimeni n-a observat că are o inimă, un creier, l-a transmis, cu bună știință, multora dintre clienți. L-a ferit însă pe tânărul Kolia, pe care-l cunoștea de câtva timp și căruia, de copil, îi dădea bomboane, i-a spus că-l refuză pentru că este bolnavă. Când a venit actrița Rovinskaia, ce făcea parte dintr-o societate pentru îndreptarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și o carte cu imagini pornografice. Revenirea tânărului Giacomo a tulburat-o, dar l-a evitat, n-ar fi vrut să fie văzută cu semnele bolii, a respins amestecul în viața lui, l-a eliberat de promisiuni și s-a ferit din calea fericirii lui. Lucia a fugit în lume, s-a stabilit în Bologna și s-a deprins să-și câștige existența culcându-se cu diverși bărbați. A înghițit umilințe și grosolănii. Și-a căutat slujbe, dar a fost refuzată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sau spectatorul n-ar simți nicio plăcere în fața unui erou care ar fi un model perfect de virtute: "Poeții, spune Platon, nu se complac nicicum în descrierea liniștii interioare a unui înțelept, care păstrează în permanență o egalitate de spirit ferită de dureri și plăceri. Ei nu se folosesc de talentul producerii ficțiunii pentru a ne descrie situația unui om care suportă plin de încredere pierderea fiului unic. Ei nu introduc în teatre personaje care știu să-și ascundă pasiunile în fața
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
verosimității pe celălalt; dar el și-a construit Odiseea în jurul unei acțiuni unice în sensul în care o înțelegem noi, ca și Iliada" (cap. 8). În capitolul 18, Aristotel mai citează și experiența lui Euripide care, în Troienele, s-a ferit pe bună dreptate să trateze despre toată materia referitoare la prădarea Troiei, spre deosebire de Agathon 12, care a eșuat neștiind să-și selecționeze materialele. Aristotel condamnă în mod categoric aceste "istorii cu episoade", pe care le numim astăzi "piese cu sertare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în acea vreme. Dacă Jean de la Taille interzice, ca și Horațiu, reprezentarea scenelor sângeroase, o face în numele verosimilului. El își dă seama că scenele de violență sunt greu de reprezentat în mod credibil pentru spectator. "Trebuie, scrie el, (...) să ne ferim de a reprezenta pe scenă ceea ce nu se poate face comod și cinstit, cum ar fi înfăptuirea unor crime, și a altor omoruri, și nu prin prefăcătorie sau în alt mod, căci fiecare va vedea întotdeauna ceea ce este [în realitate
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spectatorilor, în timp ce ochii lor se opresc asupra coborârii sau urcării unei mașinării, sau se fixează pe ceva care îi împiedică să fie atenți la ceea ce ar putea spune actorii, cum o face lupta lui Perseu cu monstrul: dar m-am ferit să pun să fie cântat ceva necesar înțelegerii piesei, pentru că în mod obișnuit cuvintele ce se cântă fiind prost înțelese de auditori, din cauza confuziei aduse de diversitatea vocilor care le pronunță împreună, ar provoca o mare obscuritate în înțelegerea lucrării
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la o reprezentație de două la trei ore, că acțiunea durează douăzeci și patru, chiar treizeci și șase de ore, după exigența clasică, sau câteva luni, pentru că, și într-un caz și în celălalt, timpul ficțiunii și timpul reprezentației nu coincid. "Academicianul Ferească Dumnezeu să avem absurditatea de a pretinde că durata fictivă a acțiunii trebuie să corespundă exact timpului material folosit pentru reprezentație. Asta ar însemna atunci ca regulile să fie adevărate poveri pentru geniu. În artele imitației, trebuie să fii sever
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ar putea cuprinde mai mult de un ansamblu deodată. Aceasta este tot atât de necesară pe cât sunt de inutile celelalte două", declară Hugo în Prefața la Cromwell. Unitatea de acțiune, așa cum o înțeleg Romanticii, nu exclude acțiunile secundare. Hugo adaugă: "Să ne ferim de a confunda unitatea cu simplitatea acțiunii. Unitatea de ansamblu nu elimină nicidecum acțiunile secundare pe care trebuie să se sprijine acțiunea principală. Trebuie numai ca aceste părți, savant subordonate întregului, să graviteze fără încetare spre acțiunea principală și să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a lui Euripide, pentru a explicita motivele conduitei Clitemnestrei. Dacă ea îl omoară pe Agamemnon, o face pentru că îi reproșează sacrificarea Ifigeniei pentru care poartă, în ochii ei, întreaga responsabilitate. 17 În italice în textul lui Corneille. 18 Aristotel se ferește să-l citeze pe Euripide, care folosește mult deznodământul cu mașinării, căci îl consideră, pe de altă parte, ca pe "cel mai mare tragedian dintre poeți". 19 Nu trebuie confundat cu "ceea ce înfricoșează" care suscită, ca și "monstruosul", o reacție
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vindictei, a răfuielii cu uneltele mărunte ale marilor tartori, de la noi și de oriunde. El semnalează sfidătoarea impostură a „oficinelor care rescriu istoria țărilor din Est în anii ’50-’60”, a căror imundă strategie este aceea de a „machia minciuna”, ferind de judecata ce li s-ar cuveni pe scelerații „care ne surâd în Larousse”. E mărturia unui spirit care, inițiat în secretele captivante ale teatrului, aruncă o penetrantă căutătură și asupra jocurilor, lipsite de sublim, ale politicii. SCRIERI: Filtru, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
atunci când acei oameni se vor fi învrednicit să îmblînzească cu priceperea lor cursul sălbatic al fluviului, unind și pentru corăbiile lor cele două Ape de la începuturi. Anexa 2 Din pământ și apă - pâinea primilor agricultori: Neoliticienii Băiatul, care s-a ferit de soare în umbra răcoroasă a malului de lut, nu are altă treabă decât să gonească păsările care vin să ciugulească spicele de grâu pârguit, din semănătura de pe luncă și sălbăticiunile care ar căuta să le pască sau să le
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de praf și îl răcoresc. Zăpada se formează în timpul iernii, când temperatura aerului scade sub zero grade. Picăturile de apă îngheață și se transformă în fulgi de zăpadă. Fulgii de zăpadă cad pe pămând, acoperindu-l. Sub zăpadă, culturile sunt ferite de gerul iernii. Uneori, vântul suflă zăpada de pe câmp și culturile pot îngheța; de aceea, oamenii așează pe câmpuri un fel de garduri numite “parazăpezi”. Cu cât este mai multă zăpadă pe câmpuri iarna, cu atât primăvara va pătrunde mai
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
fie tonul raporturilor dintre om și zeu3: șZeiiț știu dacă o persoană este flămândă sau sătulă În casa sa, chiar dacă este ascunsă de pereți. Nu te descuraja; zeul tău Îți va da hrană (VI, 7-10). Adu ofrande zeului tău și ferește-te de cel pe care el Îl urăște. Nu Întreba despre statuia sa și nu te apropia de el. Când iese În procesiune nu te apropia prea mult de el ca să-l duci. Nu-i da la o parte vălul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-te de cel pe care el Îl urăște. Nu Întreba despre statuia sa și nu te apropia de el. Când iese În procesiune nu te apropia prea mult de el ca să-l duci. Nu-i da la o parte vălul. Ferește-te să dezvelești ceea ce Îl protejează. Să observe ochiul tău manifestarea mâniei sale și sărută pământul În numele lui. El Își arată puterea În milioane de feluri și cel care Îl Înalță va fi Înălțat. Cât despre zeul acestei țări, el
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]