14,025 matches
-
a-și petrece concediul pe litoralul nostru. Desigur este nevoie de o doză substanțială de fantezie pentru a alunga imaginea plajelor murdare, a serviciilor proaste și a prețurilor mari, mai cu seamă când nu departe există alte condiții. Fiind implicată imaginația, putem spune că avem de a face cu o problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de probleme - cele analitice și cele creative; acestora le corespund două tipuri de gândire: gândirea convergentă și gândirea divergentă. Gândirea convergentă este logică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de probleme - cele analitice și cele creative; acestora le corespund două tipuri de gândire: gândirea convergentă și gândirea divergentă. Gândirea convergentă este logică și conduce la un răspuns unic. Gândirea divergentă necesită imaginație și conduce la o multitudine de idei sau răspunsuri posibile. În Tabelul 1 sunt prezentate sintetic tipurile de probleme și de gândire. Celelalte sintagme „gândire verticală”, respectiv „gândire laterală” sunt mai puțin folosite, ele provenind de la lucrările de succes ale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a informațiilor cât și pentru combinarea lor în forme variate, ca între informațiile din memorie să existe cât mai multe legături. Bagajul de informații din memorie este important, dar prea multe informații dintr-un domeniu pot deveni o frână pentru imaginație. 4.1.2 Aptitudinile speciale Aptitudinile speciale (lat. aptus = înzestrat) sunt însușiri care permit obținerea de performanțe deosebite în domenii concrete ca: știința, tehnica, arta, literatura, matematica, relațiile umane, etc. Orice proces creativ reclamă un nivel, măcar minim de aptitudini
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ridicate de creativitate. Orice aptitudine specială este un amestec din mai multe elemente, cu pondere variabilă pentru fiecare activitate. Aceste elemente se pot grupa în patru categorii: senzoriale (acuitatea vizuală, auditivă, etc.); psihomotrice (dexteritatea manuală, coordonarea vizualo-tactilă, etc.); intelectuale (inteligența, imaginația, memoria, etc.) fizice (forța fizică, rezistența fizică, memoria chinestezică, etc.) În ceea ce privește gradul de implicare a inteligenței, acesta este diferit în funcție de domeniul de creație. Este foarte mare pentru creația științifică și matematică (pragul minim al IQ este de 120), mare pentru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a aptitudinilor care asigură posibilitatea desfășurării creatoare și originale a unei anumite activități se numește talent. Talentul este superior aptitudinilor, căci el apare în dezvoltarea maximă a aptitudinilor și în îmbinarea lor fericită. În plus, talentul reprezintă fuzionarea aptitudinilor cu imaginația, gândirea creatoare și sensibilitatea afectivă. Exemplu: Cineva cântă la vioară. Execuția este corectă, cu aptitudini pentru instrument, dar el nu va ajunge decât solist într-o orchestră. Altul, cu talent, cântă excelent, dar și original, creator. El poate ajunge prim-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
XVIII, scria că . Vârsta tânără oferă anumite atuuri pentru creativitate: energie debordantă, dorința de afirmare, capacitate ridicată de efort, posibilitatea cea mai ridicată de acumulare a informațiilor. La această vârstă, mai apropiată de copilărie, există aptitudinea de „joacă cu ideile”, imaginația este neinhibată, iar gândirea este flexibilă (încă nu s-a ajuns la conformismul gândirii specific vârstei mai înaintate). Din păcate foarte mulți tineri, acum ca și în toate timpurile, nu au condițiile sociale propice sau nu găsesc în ei rezerve
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
femeii este mai puternică, deci poate fi un avantaj în motivație, conducând la o implicare susținută și consecventă. Emoția, proces psihic definitoriu pentru femeie, este un element important în unele domenii ale creației (de exemplu în poezie sau interpretare scenică). * Imaginația se pare că este superioară la femeie. Fluența în testele de creativitate este mai ridicată, cu toate că aceasta este de tip verbal. Inteligența prezintă unele diferențe între sexe. Se vorbește despre inteligența bărbaților ca îndrăzneață, aventuroasă, flexibilă calități cerute în creativitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se identifică mai ușor cu tradiția decât frații lor mai mici, care sunt mai deschiși experimentelor, ei încercând să-și definească un rol nou în familie, diferit de ceilalți copii. Deschiderea la nou îi face să fie mai plini de imaginație și mai creativi. Există și excepții, în special când primii născuți primesc mai multă atenție, mai multă încurajare și asistență educativă din partea părinților. Din același motiv, copiii unici se simt mai securizați, mai bine adaptați și pot deveni mai creativi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
-i regizeze fiecare pas copilului, lăsându-i o marjă de inițiativă. Familia trebuie să stimuleze inițiativa, independența intelectuală și de atitudine a copilului. Familia trebuie să stimuleze libertatea de comunicare a copilului, dorința de a pune întrebări. Ori de câte ori este posibil, imaginația copilului trebuie să aibă un câmp deschis de desfășurare. Părinții să nu evite întebările (chiar pe cele indiscrete) și în nici un caz să nu ironizeze copilul. Familia să manifeste un interes rezonabil față de randamentul școlar al copilului, să nu emită
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
metodelor tradiționale de învățământ și desconsiderarea greșită a achizițiilor moderne în materie de tehnologie didactică; cultul importanței notelor și tratarea lor ca indicatori fără cusur pentru toate virtuțile probate de elevi; accentul pus pe memorare și pe inteligența logico-matematică, în defavoarea imaginației și altor valori ale personalității. În paralel cu demolarea acestor prejudecăți trebuie realizată democratizarea raportului dintre elev (student) și profesor. Elevul sau studentul trebuie să devină coautor la propriul său proces educativ. G. Snyders spunea:. Planurile de învățământ și programele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
românească există preocupări notabile în direcția identificării principalelor blocaje ale creativității. Fără a ne propune o inventariere exhaustivă, considerăm în ordine cronologică câteva etape. În 1985, Mihaela Roco preocupându-se de căile de creștere a creativității tehnice, relevă următoarele blocaje: imaginația deficitară, cunoașterea superficială a metodelor gândirii divergente, folosirea greșită a strategiilor gândirii logice, lipsa motivației pentru profesiune, carențe la nivel atitudinal. În anul 1990, Vitalie Belous, în cartea Manualul inventatorului, propune un inventar al blocajelor în creația tehnică, inventar stabilit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cognitive și de personalitate. Blocajele cognitive cuprind blocajele perceptuale, informaționale și de gândire, iar cele de personalitate pe cele motivaționale, temperamentale, caracteriale și afective. Se precizează că și factorii stimulativi prin absența lor sunt frenatori pentru creativitate; de exemplu: lipsa imaginației, inteligența sub limita normalului, lipsa aptitudinilor speciale, etc. În continuare, vom trece în evidență principalele blocaje ale creativității, folosind în principal contribuțiile Anei Stoica-Constantin, dar și ale psihologilor James Adams (1992), E. Limbos (1990 și 1994), M. Csikszentmihalyi (1999) și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dușmanul cel mai temut al creativității. 2. Imposibilitatea folosirii gândirii divergente la rezolvarea problemei Gândirea creativă trebuie să fie, în prima fază, de tip divergent (vezi §4.1.1.2). Pentru a rezolva original o problemă este nevoie de folosirea imaginației și de a găsi mai multe idei și răspunsuri posibile. De multe ori, însă, ne fixăm asupra primului răspuns care ne vine în minte, care devine răspuns unic. Gândim, de obicei, prin imitație, folosindu ne de experiențe trecute. Când avem
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
datele problemei. În mod normal, dacă se cere unei persoane același lucru, dar fără cuvântul inteligente, numărul de răspunsuri poate atinge cifra cincisprezece. La pagina 351 sunt date unele variante de răspuns. 5. Încrederea prea mare acordată rațiunii cu neglijarea imaginației Omul analitic caută să stabilească un tipar, încearcă să găsească unicul răspuns valabil. Iar o dată fixat modelul, spiritul său redus de aventură nu-l îndeamnă să caute și alte variante posibile. Pentru a exemplifica, să luăm în considerare relația dintre
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
iar în acest caz F ar trebui să fie deasupra liniei. Acest model prezintă un grad mai ridicat de incertitudine - deci cu atât mai puțin luat în seamă de omul care pune mare preț pe rațiune și mai puțin pe imaginație. 6. Cerința de certitudine, intoleranța la ambiguitate Referitor la exemplul de mai sus, omul - în general se ferește de incertitudine, de aceea va adopta varianta cea mai sigură, care va fi probabil prima situație expusă. Intoleranța la ambiguitate reprezintă incapacitatea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o însușire foarte importantă, specifică fiecărui creator. Creativitatea în toate domeniile creației se caracterizează prin cerința de realizare a unui produs nou, original și cu valoare socială. Din acest motiv creativitatea în știință, tehnică și artă prezintă unele asemănări: importanța imaginației creative, implicarea în primă fază a gândirii divergente urmată de gândirea convergentă, sensibilitatea la probleme, atitudinea exploratorie, cunoașterea profundă a domeniului. Realizarea muncii de creație pentru că ni se pare interesantă, plăcută, provocatoare prin ea însăși, pentru că acest lucru generează bucurie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o motivație intrinsecă a muncii. Cea mai generală clasificare împarte metodele de stimulare a creativității în: * metode intuitive; * metode analitice. 10.1 Metodele intuitive Metodele intuitive sunt denumite astfel deoarece se bazează pe utilizarea gândirii intuitive, punând pe primul plan imaginația, eliberată de constrângerile realului. Se mai numesc metode imaginative sau psihologice. Deosebirile dintre ele se leagă de modul de stimulare a imaginației pentru generarea ideilor de rezolvare a problemei date. Vom aborda, în continuare, cele mai cunoscute metode, începând, firește
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Metodele intuitive Metodele intuitive sunt denumite astfel deoarece se bazează pe utilizarea gândirii intuitive, punând pe primul plan imaginația, eliberată de constrângerile realului. Se mai numesc metode imaginative sau psihologice. Deosebirile dintre ele se leagă de modul de stimulare a imaginației pentru generarea ideilor de rezolvare a problemei date. Vom aborda, în continuare, cele mai cunoscute metode, începând, firește, cu brainstormingul. 10.1.1 Brainstormingul Termenul brainstorming își are etimologia în cuvintele din limba engleză brain = creier și storm = furtună, ceea ce
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ideilor. O ședință de brainstorming bine condusă generează sute de sugestii și soluții de la cele banale, stupide sau inutile la cele nebunești sau cu adevărat extraordinare. Pentru a se emite cât mai multe idei se separă, cu bună intenție, actul imaginației de faza gândirii critice, raționale. Din acest motiv, un sinonim frecvent pentru brainstorming este „evaluare amânată”. Ședința de creativitate este condusă de un lider, ajutat, eventual, de unul sau doi secretari. În continuare se vor prezenta: regulile brainstormingului, alcătuirea grupului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
secretari. În continuare se vor prezenta: regulile brainstormingului, alcătuirea grupului, organizarea și desfășurarea unei ședințe, sfaturi utile pentru succesul metodei de creativitate și evaluarea de după ședință. Regulile brainstormingului Brainstormingul se sprijină pe patru reguli: 1. Aprecierile critice sunt interzise; 2. Imaginația trebuie să fie total liberă; 3. Se cere o cantitate mare de idei; 4. Sunt încurajate asociațiile de idei, combinările și ameliorările soluțiilor propuse de ceilalți. 1. Prima regulă impune că nimeni nu are voie să facă observații negative, să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de idei, combinările și ameliorările soluțiilor propuse de ceilalți. 1. Prima regulă impune că nimeni nu are voie să facă observații negative, să se mire, să conteste, să exprime îndoieli asupra ideilor exprimate. Intervențiile de acest tip sunt distructive pentru imaginația creatoare a grupului. În Anexa 12 este prezentată o listă de „expresii ucigașe”, care nu trebuie rostite în timpul ședinței de brainstorming. Toți participanții se vor abține de la aprecieri sau judecăți de valoare pe întreg parcursul ședinței. Nu se permite nici un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și sugerând alta, cu un pas mai departe. Se pot combina două sau mai multe idei anterioare pentru a obține o alta nouă. În rezumat, cele patru reguli se pot enunța: 1. Nu criticați ideile celorlalți! 2. Dați frâu liber imaginației! 3. Produceți o cantitate cât mai mare de idei! 4. Preluați ideile celorlalți, combinați-le și îmbunătățiți-le! Alcătuirea grupului brainstorming În alcătuirea grupului se vor respecta trei condiții: 1. Din grup vor face parte doar persoanele care vor să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
participanții la o ședință de brainstorming să cunoască într-o anumită măsură problema ce se cere rezolvată. Participanții nefamiliarizați cu problema trebuie să afle exact atât cât să le permită s-o înțeleagă; prea multe informații riscă să le inhibe imaginația și să împiedice găsirea unei soluții. Enunțarea problemei și o primă discutare a ei nu trebuie să dureze, în general, mai mult de cinci minute, evitându-se întrebările de tip analitic și amănuntele de strictă specialitate. În acest stadiu, este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îmbinarea unor elemente diferite. Sinectica este folosită pentru găsirea soluțiilor originale în rezolvarea unor probleme complicate. De pildă, folosind această metodă s-au elaborat echipamente și procedee utilizate în cucerirea spațiului cosmic. Ca și brainstormingul, sinectica pune „la treabă” intens imaginația, dar deosebirile față de brainstorming sunt numeroase. Iată care ar fi cele mai importante: * Sinectica se bazează pe folosirea stărilor psihologice și a aspectelor emoționale considerate de W. Gordon mai importante în creație decât elementele intelectuale și raționale. Sinectica va favoriza
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aspectelor emoționale considerate de W. Gordon mai importante în creație decât elementele intelectuale și raționale. Sinectica va favoriza inspirația, căutând să procedeze conștient așa cum este de presupus că se desfășoară lucrurile în inconștient. Deși inspirația este o întâlnire întâmplătoare între imaginație și problema formulată, în sinectică inspirația este stimulată, canalizată și chiar supusă unui program de organizare. (W. Gordon) * Brainstormingul este o metodă cantitativă, iar sinectica este o metodă calitativă. În brainstorming evaluarea este amânată și se selecționează soluțiile revelatoare dintr-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]