15,922 matches
-
gîndirii științifice (avînd la bază metodele matematice) să se afirme prin reviste cu articole de critică literară și, ca atare, primele generații de alfabetizați au produs un mare număr de critici care se considerau reprezentanți ai culturii de erudiție și intelectuali veritabili. În acest caz, urmînd linia renumitei sfătoșenii a românului pe care ei au unit-o cu antrenamentul secular al mîinii (în folosirea bîtei), afirmarea a putut continua în forma unei nestăpînite grafomanii, generatoare de tomuri nenumărate (și, uneori, gigantice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și, cu atît mai puțin, impuse tinerilor spre lectură numai pentru a-i exersa cu gradul zero al gîndirii și numai pentru a crea posturi în învățămînt pentru cei care din neputință ori din comoditate și-au clădit statutul de intelectual la acest nivel. Se face mare caz în manualele școlare și în lucrările de critică de formularea curat murdar din piesa O scrisoare pierdută, deși aici incompatibilitatea este numai aparentă, căci curat este cu funcție de adverb de întărire (sau de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu mari speranțe și au sfîrșit cu mari deziluzii, fiindcă asemenea schimbări nu au fost suficient de profunde și au permis continuarea acelorași tare istorice: incompetența și abuzul conducătorilor, centralismul excesiv, lipsa de răspundere și de organizare și, îndeosebi, versalitatea intelectualilor, mulți dintre ei cu pregătire insuficientă și cu firi despotice. Lipsa unei intelectualități veritabile este probată și de faptul că, după ce s-a discutat mult că vechiul regim a împiedicat publicarea unor opere valoroase, după 1990, nu au apărut lucrări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a scrie lucrări de filozofie, de știință sau de tehnică în asemenea limbi. Prin urmare, la națiunile civilizate europene, cultura majoră și limba literară au o tradiție ce le asigură distinctibi-litatea și sînt elemente definitorii ale pregătirii și ale manifestării intelectualilor. Datorită acestei tradiții, predispozițiile localiste ale unor literați nu pot prezenta importanță pentru cultură în general, căci literatura reprezintă aspectul de început al unei culturi, desăvîrșirea culturii producîndu-se dincolo de literatură. Pe de altă parte, în Europa civilizată, a existat o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbii române, chiar spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, după ce, mai mult de un veac, se demonstrase necesitatea firească de a se folosi o astfel de grafie în cazul unei limbi neolatine. 27 Este criticabil faptul că politicienii, diplomații și intelectualii români nu au avut în vedere acest teritoriu de veche tradiție românească în perioada realizării României Mari. 28 Vezi și R. A. Budagov, Introducere în știința limbii, Editura Științifică, București, 1961, p. 439. 29 Astfel, lat. anima "suflet, spirit " a devenit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Pe de altă parte, această lucrare admite numeroase variații pentru elementele înregistrate, ceea ce este în disonanță cu ceea ce înseamnă limba literară în lumea civilizată, singura exigență fiind scoaterea formei românești sînt din uz, formă care este folosită în vorbire de intelectualii autentici și care reprezintă tradiția și norma istorică a limbii române. 126 Este vorba în primul rînd de așa-numitul protocronism, care s-a manifestat îndeosebi în deceniul 1970-1980. 127 Modul în care a fost interpretată creația populară nu a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar <<Junimea>>! Exclamă Pogor, și Junimea a rămas până în ziua de azi”. Fondatorii Junimii - după cum ne informează Z. Ornea - „Proveneau - cu excepția lui Titu Maiorescu - din societatea înaltă a Moldovei. Th. Rosetti era cumnatul domnitorului A. I. Cuza, Negruzzi, fiul unuia dintre intelectualii iluștri ai țării, Carp și Pogor fii de boieri bogați și destul de bine plasați în erarhia funcționărească”... Maiorescu, fiul lui Ion Maiorescu, profesor, dar era un distins intelectual - avocat, profesor universitar, rector chiar în 1864. „Noii săi prieteni nu aveau
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Moldovei. Th. Rosetti era cumnatul domnitorului A. I. Cuza, Negruzzi, fiul unuia dintre intelectualii iluștri ai țării, Carp și Pogor fii de boieri bogați și destul de bine plasați în erarhia funcționărească”... Maiorescu, fiul lui Ion Maiorescu, profesor, dar era un distins intelectual - avocat, profesor universitar, rector chiar în 1864. „Noii săi prieteni nu aveau deloc cultul descendenței, știind să prețuiască înainte de toate aristocrația spiritului”. Erau cu toții și foarte tineri: Pogor 31 de ani, Maioresc 24 de ani, Carp 25 de ani, Rosetti
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a greșit când și-a înălțat eșafodajul teoretic incapabil să reziste la confruntarea cu viața reală. Piesele închinate filosofilor atenieni sunt drame de idei în descendența celor alcătuite de Camil Petrescu, scriitor căruia Dumitru Solomon i-a consacrat studiul Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu (1958). Acestor trei creații teatrale în genul grav autorul le adaugă și o comedie S.F. inspirată din lumea antică, Arma secretă a lui Arhimede (reprezentată pentru prima oară în stagiunea teatrală 1982-1983, inclusă în volumul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lumea antică, Arma secretă a lui Arhimede (reprezentată pentru prima oară în stagiunea teatrală 1982-1983, inclusă în volumul Beția de cucută din 1984). Din nou, protagonistul este un bărbat ilustru al Antichității eline, din nou se pune problema confruntării dintre intelectual și putere și aceea a aplicabilității plăsmuirilor sale : ultima descoperire a omului de știință, scoica de citit gândurile, se poate dovedi o armă primejdioasă. Invenția este râvnită de toți - familia savantului, oficialitățile Siracuzei, în frunte cu tiranul Hieron II, ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și la importanța zonei, dar n-au catadixit să nominalizeze satul Drumul Carului. Doamna Pascaru, cu constatările din cartea sus-menționată, mi-a stârnit dorința de a răspunde unei provocări firești, unei îndatoriri ce ar trebui să apese pe umerii oricărui intelectual din zonă. (foto 1) Născut în această minunată localitate, am simțit direct această obligație firească și am încercat, atât cât mi-a stat în putință, să adun, să sintetizez și să ofer doritorilor informații și date despre satul meu natal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
originală de tohăneni. Rezultă că acest fenomen s-a perpetuat până în secolul al XVIII-lea. Printre cei ce s-au instalat în noua localitate a fost și o familie Moșoiu, din care, cu timpul, în secolul următor, s-au ridicat intelectuali de seamă, ce au ocupat chiar importantul post de director al celui mai vestit liceu din orașul Brașov, Liceul "Andrei Șaguna". Peste un secol de la alungare, în respectiva familie avea să se nască un erou, care, dezertând din armata austro-ungară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
perioada când ființele umane s-au așezat pe această colină înaltă, lipsită de ape curgătoare, când s-au stabilit primele grupuri de case, când localitatea a devenit cătun, apoi sat. Interesul de a căuta răspunsuri a apărut odată cu formarea primilor intelectuali din sat, adică, la mijlocul secolului trecut. Până atunci, denumirile: "grădiște", "cetățuia", "la cetate" s-au perpetuat din generație în generație, fără a stârni curiozitatea până la acțiunea de a cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
tatălui nostru este corect evocat, în acest sens, ca sursă, de cercetătorul Ioan Praoveanu, care a fost implicat la aceste săpături, alături de cercetătorii Stelian Coșuleț și Costea Florea de la muzeul regional Brașov. În familia noastră, care dăduse deja pe primul intelectual al satului, fratele tatei absolvise liceul "Ion Meșotă" din Brașov, în 1933, apoi terminase cu rezultate deosebite Facultatea de drept a Universității din București și, în 1941, mai avea câteva luni până la luarea doctoratului în drept, când a fost mobilizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
onoare, să împlinim idealul intelectual al celui ce depășise pentru prima oară condiția sa socială și să încercăm "să îi călcăm pe urme", pe calea cunoașterii. În convorbirile tatei cu noi, mai ales când trăgeam cu coasa și păream niște intelectuali în embrion, care ne întreceam recitând versuri de George Coșbuc, preferatul tatei, Eminescu, Alecsandri sau chiar Octavian Goga și, ciudat, Vasile Militaru. Discutam politică, ne exprimam opinii neortodoxe pentru perioada respectivă, ne distram amintindu-ne de cântece și cuplete antibolșevice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
datorită gospodarilor din localitate, oameni harnici și luminați la minte, care au făcut eforturile necesare pentru a-și da copiii la școală. Așa au ajuns să fie, în deceniile 7-9 ale secolului trecut, comuna cu cel mai mare număr de intelectuali din depresiunea Branului. Comuna Fundata a avut și are, administrativ, partea de sus a Drumului Carului, adică de unde începe al treilea segment de peste un kilometru din vechiul drum și la câteva sute de metri înainte de ramificația drumului spre Șirnea. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
plăteau dijmă din vite miei, viței, din lână, brânză, urdă, ouă etc. Castelul avea și proprietățile lui directe. De exemplu, s-a păstrat numele unui baci român de la stâna castelului. El se numea Boș și este strămoșul unei familii de intelectuali din Bran, care a dat chiar un membru al Academiei. Practic, depresiunea Branului era inclusă în Țara Bârsei, deși ea a avut și are un specific aparte, din mai multe puncte de vedere. Drumul Carului, ca localitate nu apare în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
prieteni, înainte de război Fig. 13 Costum țărănesc Fig. 14 Copiii, bogăția de sărbătoare "drumașilor" Fig. 15 Drumul Carului Fig.16 Speriați sau în perioada interbelică zâmbind aparatului, înainte de al II-lea Război Mondial Fig. 17 "Casa cu curte". Părinții primului intelectual al satului, mort, la datorie, in iunie 1941, la Țiganca. Fig. 18 "Fața Drumului" despărțirea de șoseaua actuală. Bucegii în plan secund Fig. 19 Estul Culmii Pietrei Craiului, văzută din Drumul Carului Fig. 20 Partea de sus a Drumului Carului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Moldova cât și în întreaga țară. ION GUGIUMAN ȘI MODELUL CULTURAL ROMÂNESC Theodor Codreanu Vatra Hușilor ocupă un loc aparte în peisajul etno cultural românesc. Nu încape aici nici un fel de orgoliu local, care, desigur, nu este exclus din manifestările intelectualilor de aici, cu mai mult sau mai puțin spirit provincial. Nu iau în calcul nici măcar faptul că din vatra aceasta au ieșit la lumină sute de personalități din varii domenii, deși există o legătură între geografia etnică a spațiului și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
frumoasă și de mare importanță practică.” Pe 4 decembrie 1984, la 50 ani de activitate didactico - științifică și culturală se declară mulțumit că „ajuns cu bine” la vârsta de 75 ani de viață. Profesorul Ion Gugiuman face parte din pleiada intelectualilor hușeni din ținutul Fălciului, purtând amprenta psihică a plaiurilor moldave: blând, sfătos, înțelegător, modest și iubitor de oameni. Pentru copii a avut o sensibilitate aparte, cărora le-a dedicat câteva povestioare în stilul humuleșteanului Nică. Totuși, a fost pe deplin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
conturat trei opțiuni: prima, susținută de către foștii președinți ai României post-decembriste, Iliescu și Constantinescu, propune menținerea sistemului semiprezidențial, cu mici retușuri; a doua, susținută de către Președintele Băsescu și simpatizanții săi, susține introducerea prezidențialismului; a treia, aparținând unei mari părți dintre intelectuali, majoritatea simpatizanți ai PNL, susține o republică parlamentară. În sprijinul fiecăreia dintre aceste opțiuni sunt aduse diferite argumente, a căror analiză ne arată că ele cad alături de problemă. Identific trei erori de argumentare, prezente la toți cei aflați în dispută
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
faptul că oamenii politici nu pot judeca altfel decât urmându-și interesele imediate. Problema este că și cei din societatea civilă se lasă atrași în acest joc, argumentele lor fiind impregnate de parti-pris-uri. De exemplu, în prezent, dacă grupul de intelectuali ce îl sprijină pe Băsescu susține prezidențialismul, contraargumentele nu vizează problema de principiu, ci vin să le atace opțiunea de pe terenul anti-băsescianismului. Iar cei din jurul lui Băsescu resping aceste contraargumente fiindcă le consideră a fi doar anti-băsesciene și nicidecum argumente
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-au divorțat de național-comunismul ce
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-au divorțat de național-comunismul ce
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
17, 31, 205, 215, 253, 256 imperiu / 13, 27 independență / 42, 48, 55, 199, 201, 219, 223-224, 227-229, 281 individ / 58, 63, 99, 121, 167, 169, 198, 217, 236-238, 240 individualism / 12 indivizibil / 19, 24, 31, 155, 211, 268, 295 intelectual / 22, 107, 112, 130 internațional / 187, 200, 202, 244, 269 istorie / 11, 41, 122, 129, 131, 175, 254-255, 263, 292 Î împărat / 11 împărțire / 98, 105, 135, 141, 269, 274 împroprietărire / 15 împuternicire / 38, 124 J judecătoresc / 12, 158, 239
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]