15,723 matches
-
folosește literele alfabetului grecesc pentru a identifica stelele dintr-o anumită constelație. Notarea începe de la litera grecească alfa și se termină cu litera grecească omega, în ordinea (în general) crescătoare a magnitudinii aparente a stelelor, urmată de genitivul numelui latin al constelației în care se află steaua. Această modalitate este foarte folosită în limbajul astronomilor și în programe de tip planetarium, precum Starry Night. Aceste denumiri au fost introduse de astronomul german Johann Bayer, în atlasul sau ceresc Uranometria, în
Denumirea Bayer () [Corola-website/Science/308076_a_309405]
-
Atanasie din Alexandria, Ilarie, Ambrozie, Vasile cel Mare, Ioan Chrysostom - oameni cu o vastă dragoste față de Dumnezeu și de cultură. Eusebius Sophronius Hieronymus, este cel mai bine cunoscut ca traducător al Bibliei din limba greacă, ebraică și aramaică în limba latină la cererea Papei Damasus I de revizuire a traducerilor vechi a Sfintei Scripturi. Traducerea Sfântulului Ieronim, Biblia Vulgata, este încă textul oficial al Bibliei în Biserica Romană. Ieronim a fost sanctificat în Biserica Romano - Catolică și recunoscut ca Doctor al
Ieronim () [Corola-website/Science/308117_a_309446]
-
corpului episcopal din lumea întreagă, la data de 28 ianuarie 1870. I-a avut diaconi pe canonicul Ioan Sabo și pe Victor Mihaly de Apșa. A fost elogiat de către înalții prelați participanți pentru erudiția, precum și pentru perfecta cunoaștere a limbii latine. În cadrul conciliului a apărat autonomia, ritul și limba liturgică română. A obținut dezmembrarea parohiilor române unite de la Sighetu Marmației și Slatina de la episcopia ruteană greco-catolică a Muncaciului (în ucraineană Мукачeве, pronunțat [mukaceve]), și anexarea lor la episcopia română unită a
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
anii 1872 și 1882 de la Blaj, au fost emise canoane privind organizarea bisericească, viața clerului, educația tineretului, ordinul călugăresc basilitan (al Sf. Vasile cel Mare). Au fost subliniate adevărurile de credință comune cu cele ale Bisericii Catolice romane (de rit latin), însă s-a subliniat obligația păstrării neștirbite a rânduielilor Bisericii Greco-Catolice: ritualul, disciplina bisericească, calendarul. Toate acestea au fost aprobate de papa Leon al XIII-lea. În cadrul sinoadelor arhidiecezane, din anii 1869, 1882, 1889, s-a hotărât să fie fie
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
Șaria, un nume arab (الـشَّـرِيعَـة cu articol Aș-Șaria) corect transcris. În afara cuvintelor din limbi scrise în alfabetul chirilic, potrivit cu recomandările Academiei Române,numele proprii străine se scriu cu ortografia limbilor respective, atunci când acestea folosesc alfabetul latin sau au transcipții latine oficiale. De aceea sunt frecvent folosite formele "Shariah", "Sharyy'ah" sau "Shari'a", care reprezintă transcrieri ale cuvântului الـشَّـرِيعَـة în limba engleză, cea mai răspândită limbă scrisă în alfabetul latin
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
الـشَّـرِيعَـة cu articol Aș-Șaria) corect transcris. În afara cuvintelor din limbi scrise în alfabetul chirilic, potrivit cu recomandările Academiei Române,numele proprii străine se scriu cu ortografia limbilor respective, atunci când acestea folosesc alfabetul latin sau au transcipții latine oficiale. De aceea sunt frecvent folosite formele "Shariah", "Sharyy'ah" sau "Shari'a", care reprezintă transcrieri ale cuvântului الـشَّـرِيعَـة în limba engleză, cea mai răspândită limbă scrisă în alfabetul latin. Transcrierea în limba franceză
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
latin sau au transcipții latine oficiale. De aceea sunt frecvent folosite formele "Shariah", "Sharyy'ah" sau "Shari'a", care reprezintă transcrieri ale cuvântului الـشَّـرِيعَـة în limba engleză, cea mai răspândită limbă scrisă în alfabetul latin. Transcrierea în limba franceză este "Charia", iar în turcă se numește "Șeriat". În religia musulmană nu există cler hirotonisit de o organizație bisericească. "Umma", adică întreaga comunitate a credincioșilor, este instanța care acceptă sau nu ca unul dintre membrii săi
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
vechime, se utilizează frunzele și vârfurile înflorite (lunile iulie-septembrie), când planta are un miros puternic aromat și gust foarte amar. De asemenea, pelinul este o componentă importantă a cunoscutei băuturi spirtoase absint (ca dovadă și numele băuturii, derivat din denumirea latină a plantei). 1 Mai este ziua pelinului. În tradiția populară această plantă are numeroase întrebuințări: http://www.evenimentul.ro/articol/armindenii-ziua-pelinului-0.html
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
ca elev al Seminarului Tinerimii Române Unite, pe care le-a încheiat în anul 1815. În perioada 1815 - 1816, a studiat un an la Academia de Drepturi de la Oradea, iar apoi, în perioada 1816-1817, anul I de teologie, la Seminarul latin tot de la Oradea. Anul al doilea de teologie l-a făcut la Budapesta, iar, începând cu toamna anului 1818, și-a continuat studiile teologice, anii al III-lea și al IV-lea, la Viena, pe care le-a încheiat în
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
o conducea, a clădit și reparat 50 de biserici. A recomandat preoților și credincioșilor să se aboneze la „Gazeta de Transilvania” care apărea la Brașov. A introdus limba română ca limbă de predare, începând cu 4 martie 1849, în locul limbii latine, la gimnaziul de băieți din Beiuș, ridicat în rang de liceu cu 8 clase. L-a numit pe canonicul Iosif Pop Sălăjanul inspector școlar diecezan. A ridicat școlile normale de la Oradea și de la Beiuș la 4 clase. Vasile Erdeli-Ardeleanu, ca
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
a învățat pe Banach să vorbească fluent franceza, cu care s-a mândrit în primii ani de școală printre colegi, și pe lângă acest lucru Mien, l-a introdus de timpuriu în domeniul matematicii. În 1902 începe gimnaziul, unde învață limbile latină, greacă și germană și subiecte majore din istorie și geografie împreună cu puțină matematică. După 1906 a studiat la un nivel mai înalt matematica și după câtiva ani a studiat-o în mai multe limbi. După ce la vârsta de 18 ani
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]
-
(în , cu caractere latine "Sentandreja", în ) este un oraș situat în partea de nord a Ungariei, în județul Pesta, pe malul drept al Dunării. În urma migrației sârbești din timpul patriarhului Arsenie al III-lea (1674-1706) a devenit un centru al sârbilor din Ungaria, totodată
Szentendre () [Corola-website/Science/308286_a_309615]
-
Eleonorei de Aquitania). Cartea lui, Arta iubirii, nu trebuie luată în serios în totalitatea ei, în multe privințe fiind o parodie a scrierilor cu aceeași temă ale lui Ovidiu. Oferă sfaturi minuțioase pentru îndrăgostiți. Originalul s-a scris în limba latină. Este considerată o lucrare de sinteză, care reflectă concepția despre lume a unei epoci. Cu o ironie estompată, Capellanus anumeră regulile dragostei cavalerești ca încununare și încheiere a unei povești fermecătoare. Povestea sună în felul următor: un viteaz britanic, călărind
Trubadur () [Corola-website/Science/307555_a_308884]
-
(n. 8 iunie 1939, Fâșca, Bihor, România - d. 4 august 2011, Oradea) a fost o cântăreață română de muzică populară din Bihor și profesoară de limba latină. Aude primele melodii (de ex. „Noi merem după mireasă”) la mama sa (Ileana Cociuba), pe care ulterior le-a înregistrat. Alte două persoane care au influențat deosebit de mult viața artistei sunt: profesorul de folclor Mihai Pop și profesoara sa de
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
niciodată să cânt pentru a avea succes, ci pentru a mângâia sufletuc celor care au izvodit cântarea.” (Dintr-un interviu acordat “Opiniei studențești”, nr. 1-2 (8-9) an II, ian.-febr. 1975) A absolvit cursurile Universității din București, secția limbi clasice (latină și greacă veche) și a fost profesoară de latină în liceu. Cântăreața mărturisește: „(...) era de așteptat să-mi respect vocația de dascăl, dobândită, și să fructific talentul dat de Dumnezeu în timpul care-mi rămânea după munca la catedră.” Interpreta a
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
libret, insă muncă lui Giacosa nu l-a mulțumit pe Ricordi, iar Giacosa a avut mai multe dispute personale cu Sardou. Și Puccini a avut mai multe dispute cu Illica, Giacosa și Ricordi la un loc. Ei au propus un „Latin hymn” triumfal pentru Actul III, dar Puccini i-a convins în cele din urma să-l reducă la cele optsprezece măsuri din "Trionfal... di nuova speme". În octombrie 1899, după trei ani de colaborare dificilă, operă era gata. Fiindcă era
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
(n. 24 februarie 1932-d.16 decembrie 2008, București) a fost un istoric și filolog român, specialist în filologie clasică, profesor universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, din cadrul Universității din București, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este "Istoria literaturii latine". Prin vastitatea operei sale, publicată la cele mai mari edituri din străinătate, se înscrie în rândul celor mai mari profesori români de Limbi Clasice (Latină cu precădere) din perioada postbelică. De altfel, Eugen
Eugen Cizek () [Corola-website/Science/307654_a_308983]
-
decembrie 2008, București) a fost un istoric și filolog român, specialist în filologie clasică, profesor universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, din cadrul Universității din București, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este "Istoria literaturii latine". Prin vastitatea operei sale, publicată la cele mai mari edituri din străinătate, se înscrie în rândul celor mai mari profesori români de Limbi Clasice (Latină cu precădere) din perioada postbelică. De altfel, Eugen Cizek este unul dintre puținii clasiciști români
Eugen Cizek () [Corola-website/Science/307654_a_308983]
-
sfințită în anul 1812. A fost pictată în 1841, după care a fost sfințită de mitropolitul Veniamin Costachi și i s-a pictat o pisanie deasupra ușii de intrare în pronaos. Această pisanie este scrisă în limba română cu alfabet latin și conține următorul text: ""La anul 1808 sau zidit aç(e)astă sf(â)ntă biserica, çe sa praznuește hramul Adormirea Maicei Domnului prin ostinelile sfin. sale a pre cuvi. părintelui Iosif dohovnicul și a starițăi Olimbiedii, iar cei întăi
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
îi va scrie lui Gheorghe Sion, „antecameră pe la toate persoanele influente.” În gazeta "Opiniunea" își exprimă convingerea unității latinității occidentale și orientale europene, notând cu privire la condițiile prevăzute de "Convenția de la Paris" pentru viitorul Domn al Principatelor: „...un principe de origină latină ne place să credem că nu este un principe străin, el fiind fiul uneia din surorile noastre, fiice ale mamei latine.” În august 1857 se căsătorește cu Francisca Dominica de Planohe, fiica doctorului personal al Isabelei a II-a a
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
orientale europene, notând cu privire la condițiile prevăzute de "Convenția de la Paris" pentru viitorul Domn al Principatelor: „...un principe de origină latină ne place să credem că nu este un principe străin, el fiind fiul uneia din surorile noastre, fiice ale mamei latine.” În august 1857 se căsătorește cu Francisca Dominica de Planohe, fiica doctorului personal al Isabelei a II-a a Spaniei, iar ceremonia religioasă a căsătoriei a avut loc la biserica ortodoxă română din Paris. Călătorește în Spania în anii 1857
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
Europei, formarea unui curent panlatin, în contrapondere cu cel pangerman și panslav, concurente pentru dominația Europei. Se întoarce la Iași la începutul anului 1858 unde este numit asesor la secția a doua a tribunalului, profesor de istorie, limbă română și latină la Gimnaziul central, apoi profesor de istorie și literatură clasică și română la Facultatea de filosofie. În același an, 1858, redactează împreună cu Iancu Codrescu ziarul unionist "Zimbrul și Vulturul", iar în anul 1859 colaborează cu revista "Steaua Dunării" coordonată de
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
ministru ad-interim al aceluiași departament. După preluarea funcției, trimite primii cinci studenți bursieri la Torino. În scrisoarea adresată lui Camillo Bonso Cavour, cerea imperativ acestuia: „Faceți din tinerii noștri români ceva mai bun decât savanți; faceți-i pe ei mai latini, demni descendenți din Roma, mama națiunii lor, ... De asemenea, oferă burse de studii la universități din Franța, Spania, Portugalia și Regatul Sardiniei și va folosi poziția sa pentru a-și pune în practică conceptele și proiectele de organizare a instituției
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
Etnografice de la Paris" și i s-a încredințat conducerea lucrărilor din cea de-a doua zi a "Congresului Internațional de Științe Etnografice de la Paris". Comunicarea Despre etnografia română, prezentată, atrage atenția asupra României, Urechia subliniid roululei de "„santinelă a lumii latine la poarta invaziilor barbare”". În intervențiile lui, combate cu argumente afirmațiile aberante ale lui Gauthier Claubry, demonstrând că românii nu sunt slavi și albanezi, explică sensul etnonimului valah, argumentând că "„există români, valahi, până la Atena, Epir, Tesalia”". Un martor la
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
iar când inițiatorii acestuia au fost închiși de autoritățile maghiare, Urechia, a făcut apel și a căutat suport în Europa pentru eliberarea acestora, iar în 1893 a adunat și publicat toate intervențiile colegilor săi pe această temă sub titlul "Voci latine. De la frați la frați". Ca lider al noii "Ligi culturale pentru unitatea tuturor românilor", a scris în presa internațională în jur de 500 de articole, studii, știri, informații cu privire la istoria românilor, publicate în 113 ziare în deosebi de limbă franceză
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]