13,682 matches
-
care, în 1848, a participat activ în calitate de tribun la revoluția condusă de Avram Iancu. A urmat studiile teologice și a fost numit preot capelan la Roșia Montană. A avut o fiică, Ana Balint, mama lui Enea Hodoș. Locuitorii din Roșia Montană vorbeau cu însuflețire despre faptele sale și-i cântau cântecul: Folcloristul s-a putut mândri și cu rudele din partea tatălui, fiindcă străbunicul său, Ioan Popovici poreclit „Hodoș”, a fost și el preot. Interesant este faptul că numele folcloristului derivă dintr-
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
vara anului 1970 au avut loc diverse întâlniri între specialiștii români și guvernul italian, care, prin celebra firma italiană CERETTI e TANFANI, cu renume în tehnologia construcțiilor pe cablu, oferea un pachet tehnic pentru dezvoltarea instalațiilor de cablu din stațiunile montane ale României. Fiind angajată să facă studiile de prefezabilitate și de fezabilitate ale zonei unde avea să fie amplasată telecabina Bușteni-Babele, această firmă definitivează toate planurile tehnice, detaliile de proiectare și proiectele conexe (instalațiile electrice și partea mecanică). Ministrul Turismului
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
la montarea cablurilor troliilor pe aceste 2 segmente. În paralel se construia și stâlpul 3 care a fost cel mai dificil de ridicat. Fiind o zonă îngustă pentru traseul telecabinei, a fost nevoie de ajutorul salvamontiștilor și a echipelor pirotehnice montane speciale pentru a disloca o parte din stâncă versantului muntos. Cu toate acestea la studiul geotehnic s-a constat că acea mică vale dintre al 2-lea și al 3-lea stâlp este plină de sedimente nepotrivite pentru a executa
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
este minunată de la acest stâlp, putându-se admira Crucea Eroilor Neamului, Brâna Caraimanului, Valea Jepilor cât și în depărtare Munții Baiului cu plaiurile înzăpezite chiar și până în luna mai. Climă la această altitudine (depășind 2000 m) este rece, predominând vânturile montane care uneori pot lua aspect temporar de vijelie. Floră în această zonă este preponderent alpina, întâlnindu-se frecvent jnepeni. Deoarece vânturile sunt frecvente și pot atinge la buza prăpastiei viteze chiar și de peste 100 km/h, de multe ori telecabina
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
o diferență de nivel de 1200 m (1971). Apoi cabanele Brădet de la cota 1300 și cabană Miorița de la cota 2000 (anul 1971) cu toate instalațiile de transport pe cablu, telescanun și teleschi, din acea zonă. În stațiunea Sinaia construiește hotelurile Montană (1975), Sinaia (1976) și hotelul Internațional (1982); restaurează hotelurile Caraiman și Păltiniș (1982), Palace și Alpin (1983), restaurantul Select, si reconstruiește restaurantul Splendid, cu spații de cazare, ca un fel de motel așezat la șosea, spre Bușteni (1985)." "La Bușteni
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
oltenilor ce au emigrat în Banat, primele date despre aceste migrații fac referire la anii 1641-1646, în perioada în care Banatul se află sub ocupația turcească. Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română, Cărbunari, Stinapari, Padina Matei. În actualul județ Timiș, bufenii se stabilesc de asemenea în numeroase
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
Banat, primele date despre aceste migrații fac referire la anii 1641-1646, în perioada în care Banatul se află sub ocupația turcească. Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română, Cărbunari, Stinapari, Padina Matei. În actualul județ Timiș, bufenii se stabilesc de asemenea în numeroase localități, Cronică Parohiala a satului
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
aceste migrații fac referire la anii 1641-1646, în perioada în care Banatul se află sub ocupația turcească. Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română, Cărbunari, Stinapari, Padina Matei. În actualul județ Timiș, bufenii se stabilesc de asemenea în numeroase localități, Cronică Parohiala a satului Boldur notează pentru anul
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
sub ocupația turcească. Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română, Cărbunari, Stinapari, Padina Matei. În actualul județ Timiș, bufenii se stabilesc de asemenea în numeroase localități, Cronică Parohiala a satului Boldur notează pentru anul 1739 faptul că "acest sat este format din două grupuri: români neaoși (frătuți) și
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
teren, unele fixate având tendința de reactivare (pe ambii versanți ai Văii Dreptului și pe cel drept al văii Văratec). Regiunea analizată a oferit, încă din cele mai vechi timpuri, condiții naturale prielnice dezvoltării așezărilor omenești. Vechimea populării acestei regiuni montane este dovedită de urmele omului paleolitic (fosile umane și unelte descoperite în Peștera Cioclovina) și eneolitic (așezarea de pe Vârful Țâfla). Însă, cele mai multe dovezi ale existenței oamenilor în arealele înalte ale platformei aparțin perioadelor preromană și romană. Această situație se datorează
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
1700, primul ierarh al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice. În anul 1820 a fost vândută credincioșilor din Lunca Moților. Materialul de construcție folosit este exclusiv lemn de stejar și brad. A fost pictată în anul 1829 de pictorul Lupșa din Roșia Montană. De-a lungul timpului s-au făcut reparații la acoperiș (1966, 1968 și 1978). Cu semnificație istorică deosebită sunt vechimea ei, cât și pictura. Pictura interioară, într-un grad avansat de deteriorare, în special pronaosul, nu permite decât identificarea câtorva
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
în Extremadura respectiv în Viscaya în perioada aprilie - august 1937. În Viscaya mai era dislocată Grupul XI de artilerie al CTV. august - septembrie: generalul Ettore Bastico, (înlocuitorul lui Rotta), a declanșat atacul împotriva liniilor republicane de lângă Soncillo, a ocupat pasul montan Puerto del Escudo și a pătruns adânc în teritoriul republicanilor. În timpul bătăliei de la Santander naționaliștii și italienii au repurtat o victorie decisivă împotriva republicanilor. După această victorie, forțele italiene au fost transferate pe frontul din Aragón. octombrie: Diviziile I, a
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
Suhard , iar spre vest de Munții Bârgăului. Perspectiva asupra întregii zone arată un relief vălurit cu o altitudine medie de 800 m. Prezintă o treaptă mai înaltă de tip colinar cu altitudini între 800-1000 m situată la contactul cu zona montană împădurita și, o treaptă inferioară formată din terase și lunci de-a lungul bazinelor râurilor . În limitele actuale are o suprafață de peste 1000 km2 și se dezvoltă în principal de-a lungul apelor ce vin dinspre Bârgau și Căliman , respectiv
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
fisuri tectonice din fundamentul cristalin, gazul dizolvându-se în stratele acvifere freatice ale depozitelor aluvionare ce formează terasele medii și superioare ale versanților de pe dreapta Râului Dorna. Țara Dornelor prezintă 2 zone cu predispoziție diferențiată la eroziune : Are un climat montan cu temperaturi medii anuale de 5,1 grd C, amplitudini termice de 21,5 grd C între lunile ianuarie (cu o medie de 7,2 grd C) și iulie (15,8 grd C), un număr mediu anual de 107 zile
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
versanți cu expoziție nordică și panțe mari au favorizat practicarea sporturilor de iarnă. Bioclimatul este tonifiant, excitant cu anumite nuanțe de sedare. Domină etajul pădurilor de molid cu asociațiile vegetale specifice acestuia, iar mai sus etajul alpin și subalpin. Pajiștile montane sunt cu un înalt grad de biodiversitate, fiind clasificate drept pajiști cu înaltă valoare naturală. Un element de specificitate al zonei este reprezentat de prezență mlaștinilor oligotrofe (tinoave), ce păstrează elemente floristice specifice perioadelor interglaciare și similare zonei de tundra
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
Vatra Dornei cât și prin îmbuteliere la Poiana Negrii, Dorna Candrenilor și Panaci. Se mai adăugau în trecut exploatarea turbei pentru necesități industriale și terapeutice precum și exploatarea cărbunilor și a sulfului (Călimani). Activitățile miniere actual sunt sistate. Este o depresiune montană relativ restrânsă ce beneficiază la modul general de o natură și un mod tradițional de viață încă bine păstrate, fapt ce o face să fie preferată pentru turismul montan activ, pentru odihnă și relaxare și pentru sporturi de iarnă. Culmile
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
a sulfului (Călimani). Activitățile miniere actual sunt sistate. Este o depresiune montană relativ restrânsă ce beneficiază la modul general de o natură și un mod tradițional de viață încă bine păstrate, fapt ce o face să fie preferată pentru turismul montan activ, pentru odihnă și relaxare și pentru sporturi de iarnă. Culmile domoale acoperite de păduri pășuni și finețe, dispunerea în trepte a formelor de relief și peisajul agropastoral conferă pitoresc și armonie peisagitică, iar în plus este un loc ce
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 22 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. reprezintă zona montană dintre "„Vârful Calu”" (1.540 m.) și "„Piatra lui Orban”" (1.435 m.), areal cu un relief (din punct de vedere geomorfologic extrem de variat) alcătuit din văii, doline, abrupturi stâncoase; poiene, păduri, pășuni și pajiști; ce adăpostește o gamă diversă
Valea Repedea () [Corola-website/Science/325378_a_326707]
-
Piața Universității. În februarie a ținut un discurs în Parlamentul European despre proteste la o conferință organizată de câtre grupul parlamentar ALDE. În toamna anului 2013 a participat activ la protestele împotriva demarării proiectului de exploatare a aurului de la Roșia Montană. Este de asemenea implicat în campania împotriva fracturării hidraulice planificate în România și în diferite inițiative de reformă a sistemului politic și electoral. A absolvit în 2008 un program masteral în politica europeană la London School of Economics and Political
Claudiu Crăciun () [Corola-website/Science/325408_a_326737]
-
cu eșarfă, și o haină cu bordură de blană. Pălăria și eșarfa sunt utilizate cu un efect decorativ rafinat. De-a lungul marginii inferioare a medaliei, se poate citi .</br> Pe reversul medaliei, se vede o sferă cu un peisaj montan ideal cu două cetăți, cu ziduri pe fiecare parte, o mare cu valuri și un cer înstelat. Deasupra, putem vedea stema familiei D’Avalos, între doi trandafiri, dedesupt citim, motto-ul . De-a lungul marginii vedem semnătura autorului, în limba
Medalia lui Inigo d'Avalos () [Corola-website/Science/325446_a_326775]
-
4.4 hectare. Depozitul (ecologic) este chiar deasupra a patru localități, repectiv Valea Putnei, Pojorâta, Mestecăniș și Fundu Moldovei. Proiectul prevede inclusiv construcția unei stații de colectare și tratare a levigatului. Poziționarea gropii de gunoi respective, tocmai pe traseul pasului montan ce leagă stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, chiar aproape de vârf, a născut controverse, mai ales pentru localnicii din apropiere. Prin pas trece traseul turistic montan "Bandă roșie" care coboară din vârful Mestecăniș al Obcinei Mestecăniș și urcă spre vârful
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
colectare și tratare a levigatului. Poziționarea gropii de gunoi respective, tocmai pe traseul pasului montan ce leagă stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, chiar aproape de vârf, a născut controverse, mai ales pentru localnicii din apropiere. Prin pas trece traseul turistic montan "Bandă roșie" care coboară din vârful Mestecăniș al Obcinei Mestecăniș și urcă spre vârful Giumalău din Munții Giumalău
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
naturale sunt prezente mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri acidofile cu molidișuri, păduri dacice de fag, păduri aluviale cu arin și frasin, tufărișuri alpine și boreale, versanți cu vegetație de stâncărie, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe și pășuni montane, ori izvoare și mlaștini alcaline. Aria naturală reprezintă înteres floristic datorită speciilor de arbori, arbusti, precum și a multitudinilor vegetale din stratul ierbos. Specii arboricole: alcătuite din conifere (molidișuri) în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qercus robur"), gorun ("Quercus petraea
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
Orientalilor), în lunca dreapta a Oltului. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară omonim ("Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului") Aria protejată adăpostește un habitat natural de tip "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază o gamă diversă de floră și fauna specifică grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
care: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica", specie protejată prin acceași "Directivă a Consiliului European" - 92/43/ CE din 21 mai 1992 - anexă I-a, cunoscut și sub denumirea populară de "stânjenel de stepa"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didiței ("Pulsatilla montană"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), gâscarița ("Arabis hirsuta"), asparagus ("Asparagus officinalis"), prazul-cu-cap-rotund ("Allium sphaerocephalon"), flămânzica ("Draba nemorosa"), garoafa ("Dianthus giganteus"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), alior ("Euphorbia cyparissias"), iris ("Iris aphylla"), colilie ("Stipa pulcherrima"), cimbrișor (cu specii de
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]