13,022 matches
-
curativă". Dăm, astfel (trucînd enciclopedic), în titlul la fel de celebru al lui Irving Stone: Agonie și extaz. 9 noiembrie Pictori care n-au ieșit, o viață, din ulița lor. Dacă la enigmaticul Chardin (1699-1779), despre pictura căruia Diderot spunea că nu pricepe nimic din "vrăjitoria asta", dacă la acesta situația nu ne miră, "interioarele" francezului, ca și ale maeștrilor flamanzi sugerîndu-ne oricum claustrarea, la Utrillo (1883-1955) aceeași situație pare cumva paradoxală, pictorul revendicîndu-se din plainair-iști, din "dependenții" de natură. Plimbăreții. Ei bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
salutînd. În fapt, nesalutînd pe nimeni. Egalul celui și mai tîmp silnic al consoartei întru dictatură. Rîsul monștrilor. Față autentică a avut doar în momentul anunțării pierderii alegerilor, noaptea, în '96. Perplexitatea cotropise totul: ochi, nas, gură, frunte. Nu putea pricepe ce se-ntîmplase. El, "președintele permanent". Treptat, și-a revenit. Rîsul confecționat însă nu avea să mai cunoască amploarea începutului, cea care-i servise de minune la năucirea prostimii proaspăt ieșite din comunism. Nici chiar recîștigarea scrutinului din 2000 nu i-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mijloc este total neinteresat de malaxorul politic al statului său, pe cînd esticul, pervertit de la buna lui natură, a fost obligat de dictatură să fie angajat, să fie cetățean, să-și dea cu părerea (mai ales acolo unde nu se pricepe). Romanul occidental reflectă exact starea de spirit a omului esențialmente liber, priceput doar în a-și administra maximal propria-i viață, propria-i intimitate. De unde și acest tip de roman excepțional. Necondiționat. Liber inspirat. De unde și propriu-mi... pedantism, ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu zgomotoasa insolență a instinctului lor comunitar. Extrem de puțini ar fi cei aflați în aceste gregare combinații, capabili, cîndva, prin desprindere, să meargă doar pe picioarele lor. Lipsindu-le, de fapt, talentul. Nu cel al cîte unui staroste șmecher, foarte priceput în plierea pe lucrative rețele internaționale, ci pe acela din născare, singurul cu șansa unicității. Brâncuși nu s-a combinat cu nimeni: nu a simți nevoia. Nu a vrut. Aici, de altfel, trebuie găsită ecuația imensei sale reușite. Netulburat (cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, aici, în spațiul ce s-a mîndrit cu unicitatea lui latină, a proliferat mult mai habotnic decăt la vecinii slavi. Viciindu-i ființa profundă și scoțînd din imunde afunduri la suprafață o pătură care a avut obrăznicia să se priceapă la toate. Nepricepîndu-se la nimic. Decimarea elitelor competente: cu asta s-a ocupat ocupantul de după război, dar și mai abitir acolitul emanat din pegra tuturor scursurilor. E de-ajuns să deschizi televizorul, să frunzărești presa pentru a-ți da seama
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
caz, părăsirea poeziei. Și acceptarea unui rol penibil inadecvat de... analist politic. Nu prea departe de al unui caraghios Cristoiu. Sau de al altora, eiusdem farinae, dîndu-și cu părerea, seară de seară, în chestiuni la care, se-nțelege, nu se pricep. Dacă un C.T.P., vezi doamne, și el prozator (!), îmbrăcarea cămășii suflecate de analist t.v. nu ne dă insomnii în privința trădări unei vocații, în schimb un Stelian Tănase, da. Pentru că Stelian Tănase, numai și pentru romanul său Corpuri de iluminat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca atare: ca timp propriu și ca timp-Celălalt). Până la urmă, ființarea conștientă, într-un sens strict fenomenologic, așa cum s-a precizat, în stare să-și timporizeze ființarea, adică să și-o trimită către propria origine obiectuală, ființa, și să se priceapă pe sine în ceea ce este ea, fiind în stare, totodată, să "înțeleagă" constituirea și ființarea reprezentată de Celălalt, dar să și scoată în evidență natura condiționată (prin multiplicare obiectuală) a ființării, a oricărei ființări, reprezintă timpul (pur și simplu). Subiectul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
măgărească, coriu, vărsatu, scarlatina, friguri tifoide, meningită etc.? A doua copilărie (de la 7 la 10 ani) La ce vârstă a început să umble la școală? La școală a învățat? La ce vârstă a părăsit școala? Era deștept la școală și pricepea ușor? Luat-a vreun premiu? Arătat-a dispoziție particulară pentru un studiu decât altul ca de pildă pentru calcul, muzică, desemn etc.? Avea imaginații multe? Cu ce grad de instrucție a ieșit din școală, cum era caracterul său pe la 7-12
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
minte ușor ariile muzicale? Reținea ușor ceea ce învăța în meșteșugul său? Inteligența Judecata Avea bun simț? Judeca bine persoanele? Avea o judecată dreaptă în afacerile sale de gospodărie? În meșteșugul său lucra cu bună judecată? Era încrezător? Avea spirit viu? Pricepea ușor? Vorbind era de spirit? Înțelegea gluma? Cât timp putea lucra cu mintea fără să obosească? Avea idei în politică? Era religios sau liber cugetător? Era superstițios? Avea frică exagerată sau ridiculă (de pildă de a atinge oarecare obiecte etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Avea impulsiuni să lovească, să fure, să ucidă, să dea foc? Se urina sub el? Pierdea materiile sub el? Culcat sau sculat? A fost greu a aduce pe bolnav la azil sau la ospiciu? Știa unde-l duceți? Când a priceput că a fost internat? A protestat? Are idei fixe care revin adesea în cuvintele sale? Boala era continuă sau survenea cu accese S-a observat în urma căror lucruri reveneau accesele? Boala era mai puternică dimineața sau seara? Boala era mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
greu de apreciat. Autorul menționează ca pozitivă legislația din Norvegia (1896, Cod penal Norvegia, 44) care stipula: Nu există acțiune penală, dacă făptașul în timpul făptuirii, în temeiul dezvoltării înapoiate sau tâmpeniei sau tulburării morbide a forțelor sale mintale, nu putea pricepe ființa faptului și rațiunea lui ilegală, sau dacă el, dintr-unul din motivele menționate sau silit, din primejdie constrângătoare sau dintr-o anumită stare sufletească, nu era stăpân pe sine". Sunt interesante opiniile autorului asupra pruncuciderii și delincvenței minorilor. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Decembrie. Îi transfigura speranța că jertfa lor va aduce, după lungul răstimp al dictaturii, o schimbare de esență, un puls regenerator. Iluzia scînteia, orbitor, la apogeu. Prea curînd, această iluzie a început să se întunece Specialiștii în diversiuni s-au priceput să infesteze Golănia cu tot soiul de "curve, bătăuși și toxicomani", prostimea a fost lesne păcălită cu ieftine momeli și alte tertipuri, mafioții postdecembriști, emanați din vechile structuri, speculînd spaimele obscure (îndelung cultivate), inerțiile de percepție ale masei ignare. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cînd un coleg, un prieten, un prieten bun, un prieten în care ai încredere, mă rog, ce mai, un prieten adevărat, ei, cînd prietenul ăsta vrea să-ți sufle nevasta, este el un om demn? Gh. P. unu: (evident, a priceput aluzia; pauză plină de priviri și de mișcări care, parcă, ar promite ceva...) Păi..., uite ce-ți spun eu... Eu îți spun că n-am vrut să-ți suflu nevasta..., eu doar m-am îndrăgosti de ea... Atât numai... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tine și să mă ia pe mine?! Nu, ramolitul meu prieten, eu mă îndrăgostisem de ceea ce..., cum să-ți spun, de ce dăduse amestecul dintre o ființă civilă minunată și o actriță de mare talent... Adică, zevzecule, mă îndrăgostisem de Desdemona..., pricepi, nu? Hm! Gh. P. doi: Adică aduceai la fiecare spectacol cîte un trandafir Desdemonei..., nu nevesti-mi, da? Gh. P. unu: Hai s-o lăsăm moartă... Sînt sigur că textul lui Othello l-ai uitat demult..., dar ai rămas cu gelozia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pomeneai angajat, colo, cu un salar sigur..., mare, mic, dar era un salar... Apartament... D'acu'! Ce faci acu'! Ei, răspunde, de ce taci? Octav: Mamă, ți-am mai răspuns la întrebările astea de zeci de ori... Dacă nu vrei să pricepi... Marieta: Ce să pricep, ce să pricep? Măi băiete, s-o luăm așa, pe degete; înainte erau șomeri? Nu erau. Salariul ăla, așa cum era el, ajungea? Ajungea. Era ordine și disciplină? Era. Ce să mai vorbim, că n-avem ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un salar sigur..., mare, mic, dar era un salar... Apartament... D'acu'! Ce faci acu'! Ei, răspunde, de ce taci? Octav: Mamă, ți-am mai răspuns la întrebările astea de zeci de ori... Dacă nu vrei să pricepi... Marieta: Ce să pricep, ce să pricep? Măi băiete, s-o luăm așa, pe degete; înainte erau șomeri? Nu erau. Salariul ăla, așa cum era el, ajungea? Ajungea. Era ordine și disciplină? Era. Ce să mai vorbim, că n-avem ce! Mona, spune și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mare, mic, dar era un salar... Apartament... D'acu'! Ce faci acu'! Ei, răspunde, de ce taci? Octav: Mamă, ți-am mai răspuns la întrebările astea de zeci de ori... Dacă nu vrei să pricepi... Marieta: Ce să pricep, ce să pricep? Măi băiete, s-o luăm așa, pe degete; înainte erau șomeri? Nu erau. Salariul ăla, așa cum era el, ajungea? Ajungea. Era ordine și disciplină? Era. Ce să mai vorbim, că n-avem ce! Mona, spune și tu, am dreptate sau
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
folosi la nimic... Bine, mama, hai s-o luăm de la capăt; înainte nu erau șomeri pentru că erau șomeri, era mai bine pentru că nu era bine și era disciplină pentru că era haos... Marieta: Lasă, lasă, că la întors din condei te pricepi, n-am ce spune... mă sucești, mă-nvîrtești... Octav: Bine, hai s-o luăm mai simplu! a) Binele de-atunci e mai mare decît răul de-acum? b) Răul de-atunci e mai mic decît binele de-acum? Sau: a) Răul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
siliți să renunțe la studii, la profesiile lor, care au stat o viață cu frica-n sîn să nu-i bage din nou la zdup, să stea acum pe lături? Matei: Măi Octave, mă uit a tine și nu te pricep...! Dar tu ce-ai fi vrut să se-ntîmple după revoluție?! Să fi venit toți "foștii", și nu uita că erau mii, zeci de mii de oameni, să fi venit și să zică "Oameni buni, dați-ne la o parte, arestați
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
E plecat... umblă prin rai, sau prin iad cu jumătatea mea după el... I-o fi greu, săracu'! Groparul: Și tu, al naibii, zburzi pe-aicea cu ce ți-a mai rămas... Octav: Și ce, nu-s bun? Nu mă pricep? Ai văzut cum i-am băgat pe gît cinci lumînări cînd ea voia să cumpere numai două? Groparul: Ești dat dracului...! Octav: M-am adaptat... m-am dat pieței libere... și cea mai mare satisfacție a mea e că pun
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Nu! Și dacă nu, atunci îmi iau și eu o duzină de neveste, cu acte în regulă...! Și pe tine te iau să le faci planificarea... la rînd... să nu iasă intrigi... otrăvuri și păruială... Octav: Mamă, ce te mai pricepi tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul ăla... poate o să mai vorbim puțin... (pe fondul muzical
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
posibile. Un copil lipsit de educație poate ajunge chiar un vrăjmaș a lui Dumnezeu, al naturii și al omului. Idealul educațional al Sfântului Ioan Hrisostomul este unul de factură pur religioasă: desăvârșirea sufletului prin cultivarea credinței. Așadar, nu un om priceput în artă, știință și vorbire frumoasă trebuie să tindem a face din copil, scrie el în Despre trufie și educația copiilor, ci un credincios devotat. Sfântul Ioan nu condamnă învățătura laică, ce poate fi folositoare omului, dar consideră că mult
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Într-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca și moș Ion Roată sare cu gura: Aveți bunătate să vorbiți mai moldovenește, cucoane, să ne dumirim și noi; căci eu, unul, drept să vă spun, nu pricep nimica, păcatele mele ! Un oarecare boier Întâmpină atunci pe moș Ion Roată, zicându-i cu glas poruncitor și răutăcios: Dar ce nevoie mare este să Înțelegi tu, mojicule ?[...] Auzi obrăznicie ! Tu... cu optzeci de mii de fălci de moșie, și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și el un ghiorlan c-un petic de pământ, și uite ce gură face alăturea de mine !... Moș Ion Roată, simțindu-se lovit până În suflet, răspunde atunci cu glas plângător: Dar bine, cucoane, dacă nu va fost cu plăcere să pricepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici să vă bateți joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca răzeș ce mă găsesc, și știu bine că n-are să-mi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
slăbiciunea noastră. Dar aceasta nu trebuie să ne facă să cugetăm contrar adevărului. Dacă nu află cineva răspuns întrebând despre aceasta, aceasta nu trebuie să-l facă să nu creadă celor scrise. Căci mai bine este ca cei ce nu pricep să tacă și să creadă, decât să nu creadă din pricina neînțelegerii. Căci cel ce nu pricepe poate să aibă întrucâtva iertare, pentru că cercetând s-a liniștit. Dar cel ce, nepricepând, își născocește cele necuvenite și grăiește cele nevrednice de Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]