13,113 matches
-
sărit entele ei principale: impulsia și avântarea; * succesul bătăii este asigurat în dintre elan și bătaie; * este de dorit să se execute bătaia cu o viteză cât mai ul creșterii vitezei elanului, corelat cu creșterea vitezei de execuție a bătăii propriu-zise; * zborul trebuie să asigure pregătirea aterizării, iar aterizarea să valorifice traiectoria centrului general de greutate a corpului. Exerciții fundamentale * Succesiune de 5-6 pași săriți, precedată de un elan de 3 (apoi 5) pași de alergare. Se va u pingea sau
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
are mai rele: a) faze principale: elanul și efortul final; b) faze secundare: pregătirea pentru aruncare (priza și poziția inițială) și restabilirea echilibrului după aruncare. În ordinea desfășurării lor, fazele sunt: pregătirea pentru aruncare (poziția inițială); elanul; efortul final (aruncarea propriu-zisă); restabilirea echilibrului după aruncare. tirea pentru aruncare se compune din următoarele elemente tehnice: * priza asupra materialului de aruncat și poziția de plecare în elan ; * mișcările preliminare. Priza asupra obiectului (ținerea materialului în m ția acestuia, de tehnica aruncării, de particularitățile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să poată controla mișcările până la efectuarea efortului final și a restabilirii. Obiectivul principal este compunerea vitezei dobândită de obiect în faza elanului, cu o nouă viteză imprimată de aruncător în finalul aruncării. Formele principale ale efortului final sau a aruncării propriu-zise sunt diferite : * de ridicare masa corpului și obiectului trec din poziție joasă în poziție înaltă ; * de translație masa corpului și a obiectului se deplasează de pe un picior pe altul; * de rotație în care axa bazinului și umerilor se rotesc într-
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
m 260 aruncare trebuie realizat sub formă de “undă”, și aceasta începe din jurul C.G.G. al corpulu din poziția în care corpul runcăto și se rotește. În prima parte a mișcării rotația bazinului premerge rotației umerilor către extremități. Mișcarea de aruncare propriu-zisă începe a rului se află în sprijin pe un singur picior, îndoit. Timpul de sprijin pe un picior trebuie să fie mai scurt și să se treacă în sprijin bilateral. În timp ce piciorul de sprijin se întinde și greutatea corpului se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în interiorul liniilor ce delimitează sectorul de aruncare; * concurentul trebuie să părăsească cercul prin numai după ce obiectul a aterizat. Mecanismul de bază al aruncării greutății este reprezentat de înlănțuirea succesivă a fazelor acesteia: pregătirea pentru aruncare → elanul → efortul final sau aruncarea propriu-zisă → restabilirea după aruncare. Fazele aruncării se constituie în elemente tehnice ale acestei probe nului reprezin ordine de subordonare. Ordinea succesiunii fazelor reprezintă mecanismul de bază al tehnicii probei de aruncare a greutății iar faza complexe. Aruncarea greutății poate fi efectuată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pentru a sprijini greutatea așezată supraclavicular și submandibular. în lateral față de corp și mai jos de nivelul umărului, brațul formând cu solul un unghi de 45°, în această poziție musculatura scapulohumeral nu trebuie încordată. aruncărilor este efortul final sau aruncarea propriu-zisă. În această fază se valorifică eforturile aruncătorului din fazele precedente și se determină principalii parametrii de zbor ai obiectului de aruncat pe o traiectorie optimă realizării obiectivului aruncării. Evoluția tehnică a aruncării greutății a fost de la aruncarea cu pași adăugați
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
execută o înălțare lentă pe piciorul drept, continuând cu balansarea piciorului stâng spre corpului aproape în exclusivitate. Piciorul stâng este cu cca. o lungime de talpă în urma celui drept, cu vârful sprijinit lejer pe sol. III. Efortul final sau aruncarea propriu-zisă începe când piciorul drept ia contact cu solul și se termină odată cu eliberarea obiectului. Sarcina principală a acestei faze este blocarea mișcării orizontale și transformarea acesteia într-o mișcare complexă de ridicare rotare spre direcția aruncării. Transmiterea forței atletu e
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de pe loc la ciclul primar și la distanță, de pe loc și cu elan în învățământul gimnazial. Mecanismul de bază al aruncării mingii de oină cu elan îl reprezintă înlănțuirea fazelor aruncării așa cum se succed ele în timp: preg → elanul → aruncarea propriu-zisă sau efortul final → restabilirea echilibrului după aruncare. Manifestarea fazelor aruncării în aceast țe care sunt folosite în efortul final pentru realizarea scopului aruncării - realizarea unei aruncări cât mai lungi. I. Priza pe minge și poziția inițială de elan Mingea de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și orientat înainte. Poziția inițială trebuie să asigure corpului un echilibru stabil și o atitudine relaxată în scopul dobândirii unei concentrări totale. II. Elanul este constituit din două părți distincte: * elanul preliminar: o alergare accelerată de șase - opt pași; * elanul propriu-zis: structura ultimilor trei pași ai elanului. Din elanul preliminar se ajunge în cel de al IIlea semn de control tot cu piciorul stâng și începe elanul propriu-zis Primul pas se va efectua cu piciorul drept. Acesta este un pas normal
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu vârful orientat ușor spre interior. Piciorul drept suportă greutatea corpului fiind Axa umerilor și a bazinului sunt menținute ca în poziția anterioară. Pasul al patrulea, de “blocaj”, este puțin mai scurt decât pasul încrucișat. III. Efortul final sau aruncarea propriu-zisă După luarea contactului cu piciorul stâng pe sol, piciorul drept îndoit, luptătorii greci foloseau lăncile, începe să se întindă realizând o ridicare a corpului în prima parte a efortului final. În continuare mișcarea acestuia este de ridicare și răsucire către
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sau pasul final de aruncare diferă de toți ceilalți pași, printr-un element fundamental de structură, lipsa fazei de zbor. În literatura de specialitate și în limbajul antrenorilor, adeseori, se numește pas de blocare, deoarece piciorul stâng ă bloc ncarea propriu-zisă Totalitatea acțiunilor motrice care se produc în această fază cu scopul de a elibera ouă momente distincte: o fază de sprij interioară asigurând astfel î tal fără să angajeze segmente ale trenului superior al corpului; se află înapoia punctul t
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se îndreaptă spre dinainte a cercului. Datorită mișcărilor rapide ale picioarelor, trenul inferior trece înaintea trenului superior. Prin urmare, crește viteza de înaintare rotare a bazinului și picioarelor, în raport cu aceea a umerilor și a trunchiului. I. Efortul final sau aruncarea propriu-zisă începe în momentul la care piciorul drept reia contactul cu solul în mijlocul cercului. Din acest moment se declanșează ccelerația tuturor segmentelor corpului care au rol activ asupra discului, pentru tracțiunea fin rnită tot de la piciorul ctiv pe sol (fără duritate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
talpă de piciorul drept, în stânga liniei (diametrul cercului) care arată direcția de aruncare, la cca. 20 cm; * greutatea corpului se păstrează pe piciorul drept, bust cercului, pe piciorul drept; * axa umerilor se află în urma axei bazinului * eaz epe efortul final propriu-zis. Rotarea piciorului drept și împingerea în sol dinapoi spre înainte pune în tensiune optimă musculatura coapselor și a fesierilor care, la rândul lor, angajează tarea bazinului. Rotarea bazinului, prin legătura sa cu trunchiul, declanșează contracția răsucirea umerilor spre aceeași parte
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
nu pe călcâi. Executarea unei piruete complete, cu pivot exclusiv pe pingea, reduce la jumătate translația (înaintarea) atletului pe marginea anterioară a cercului, asigurându-i astfel spațiul necesar pentru executarea unui număr de 4 piruete. VI. Efortul final sau aruncarea propriu-zisă se declanșează în momentul î l trece prin punctul cel mai înalt al traiectoriei sale și piciorul drept reia contactul cu solul. În această fază mișcările prezintă următoare * piciorul drept se așează pe sol pe pingea, dar greutatea corpului este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
umeri, cu picioarele flexate și trunchiul aproape insensibil retras spre stânga înapoi. În această fază acționează energic m lui și a șoldurilor. Când ciocanul ajunge la punctul minim de sol ( rează întreaga sa forță pentru ultima parte a efortului final propriu-zis. Acesta este caracterizat de următoarele acțiuni motrice segmentare: * picioarele se extind puternic și continuă rotația lor spre stânga; lui, se înclin greutatea corpului se transfer traiectorie circular spre sus, cu mișcarea rotund țe; ă bine stabilit în sprijin, pe piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
e e 318 acorde o atenție deosebită sincronizării elanului cu efortul final și modalității de alizare a transmiterii mișcării trunchiului asupra brațului de aruncare. Elanul este constituit din două părți distincte: * elanul preliminar:o alergare accelerată de șase-opt pași; * elanul propriu-zis: structura ultimilor trei pași ai elanului. Ultimul pas al elanului se execută cu piciorul opus brațului de aruncare cu ârful puțin orientat spre interior, blocând mișcarea de înaintare. * trunchiul este în poziție arcuită cu brațul aruncător întins înapoi pe aceeași
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
elan. ne ă care este dezvoltată există ca achiziție anterioară a copilulu În aruncările fără elan se realizeaz ățarea poziției fundamentale în care se ajunge în moment ului final. În structura tehnică a acestei a lizea l ne specifice aruncării propriu-zise (fig. 98). În figura 98. este prezentat conținutul programării ramificate pe care am e u ivelul ciclului g clasa ținutul acestei instruiri l-am structurat în patru pași principali și opt auxiliari. Se începe abordarea conținutului instruirii propriu-zise după ce elevii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
specifice aruncării propriu-zise (fig. 98). În figura 98. este prezentat conținutul programării ramificate pe care am e u ivelul ciclului g clasa ținutul acestei instruiri l-am structurat în patru pași principali și opt auxiliari. Se începe abordarea conținutului instruirii propriu-zise după ce elevii stăpânesc exercițiile din școala aruncării și cele specific final sau aruncarea propriu-zisă este similară acț 1). Se pornește procesul de învăț în procesul învățării. Deși mișcarea elevilor, din joc a de azvârlire poate e copilăriei, în proces fi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care am e u ivelul ciclului g clasa ținutul acestei instruiri l-am structurat în patru pași principali și opt auxiliari. Se începe abordarea conținutului instruirii propriu-zise după ce elevii stăpânesc exercițiile din școala aruncării și cele specific final sau aruncarea propriu-zisă este similară acț 1). Se pornește procesul de învăț în procesul învățării. Deși mișcarea elevilor, din joc a de azvârlire poate e copilăriei, în proces fi considerată ca fiind în bagajul motric de învățare a tehnicii acestei probe runcare pot
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fortului final. * Toate exercițiile fundamentale descrise la aruncarea mingii de oină. Structurată în concepția instruirii programate ramificată exercițiile fundamentale de învățare / exersare sunt prezentate în Exercițiile suplimentare vizează perfecționarea mecanismului de azvârlire, ritmul pozițiilor de aruncare și legarea ace aruncarea propriu-zisă. Principalele greșeli, cauzele acestora și exercițiile prin care pot fi corectate sunt prezentate în tabelul 34. 9.4. Predare Date fiind caracteristicile tehnice ale probei și ale obiectului de aruncat, specialiștii recomandă utilizarea în procesul învățării a unor greutăți adaptate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Insuficienta arcuire picioarelor greșit pe sol la blocare. conștientizarea poziției de “arc în-tins”. Pe așezarea piciorului opus brațului de aruncare pe sol. * Executarea aruncării de pe loc din poziție de “arc întins”. * Repetarea trecerii din elanul preliminar în pașii de aruncare propriu-zisă și viteze * Se fragmentează mișcările globale ale continuitate între elan și efortul final. u partener pentru diferite de execuție până se adoptă viteza optimă. * Exerciții c aruncării manifestându-se lipsă de 327 Din punct de vedere al abordării învățării deprinderii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
viteză sporită, ar acoperi distanța numai în jumătate din timpul calculat inițial.) Atributul circumstanțial este izolat prin intonație și pauză, marcată în scris prin virgulă. ,, Unele acuzative cu prepoziție considerate de unii specialiști atribute circumstanțiale sunt după părerea noastră circumstanțiale propriu-zise, pentru că se subordonează nu mai regentului de tip verbal, nu și celui de tip nominal. În această situație se află în grădină din florile le prefer în grădină, care este circumstanțial de loc lângă un regent neexprimat de tipul existente
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a subiectului sau obiectului în sine, ci una privitoare la predicat. Adjectivul se referă la un substantiv, dar nu ca o determinare atributivă, ci predicativă. O astfel de determinare, fără ca să fie, după formă, predicat, conține totuși de regulă enunțul propriu-zis al propoziției”. În manualele de gramatică uzuală a limbii latine, acest fenomen este considerat ca o determinare adverbială exprimată printr-un adjectiv ca atare(nu prin schimbarea categoriei gramaticale). În limba română, atributul predicativ stă fie în nominativ, fie în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care determină un substantiv sau substitut al său obiect direct în propoziție: Precum călătorul, la slaba lumină ce-o vede lucind, aleargă. „Un aspect morfologic caracteristic al atributul predicativ constă în faptul că el nu se articulează niciodată,” spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a văzut și s-a bucurat. Pe acela, fericitul etc. Atributul predicativ (adjectivul adverbial) se raportează la subiectul sau obiectul propoziției fără condiția articulării: El (acela
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aduce în comunicare un element predicativ indispensabil (ca numele predicativ) sau câtuși de puțin necesar, putând și lipsi, fără ca înțelesul comunicării să sufere simțitor, considerăm că avem a face cu o parte secundară de propoziție asemănătoare cu circumstanțialul de mod propriu-zis, dar nu identifică cu acesta” (art. cit., p. 237). Această parte de propoziție ar putea fi numită circumstanțial de mod acordat sau circumstanțial al stării . III.8 Numele predicativ de gradul III Referindu-se la o comunicare de tipul fetița
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]