19,447 matches
-
La fel, schimbarea în cazul mirosului are loc printr un fel de vapori; schimbarea în auz are loc prin mișcare locală. Dar în cazul văzului există doar schimbare spirituală, de unde este limpede că văzul este cel mai spiritual dintre toate simțurile, fiind urmat de auz. Și pentru acest fapt aceste două simțuri sunt cele mai spirituale și singurele disciplinabile. Immutatio, trecerea de la un mod de a fi la alt mod de a fi, schimbarea modului în care o formă poate exista
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de vapori; schimbarea în auz are loc prin mișcare locală. Dar în cazul văzului există doar schimbare spirituală, de unde este limpede că văzul este cel mai spiritual dintre toate simțurile, fiind urmat de auz. Și pentru acest fapt aceste două simțuri sunt cele mai spirituale și singurele disciplinabile. Immutatio, trecerea de la un mod de a fi la alt mod de a fi, schimbarea modului în care o formă poate exista, este un concept-cheie al epistemologiei tomiste, fiind, așa cum am putut observa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
chiar cea mai importantă. Din acest motiv, trebuie analizat atent atât felul în care este utilizat termenul, cât și contextele în care apare. Să urmărim așadar, pas cu pas, tipurile de schimbări care apar în cazul actelor senzoriale manifestate de simțurile externe și rolul jucat de aceste schimbari în ierarhizarea simțurilor. În pasajul citat, Toma din Aquino menționează două tipuri de immutatio: naturală și spirituală. Schimbarea naturală are loc atunci când calitatea obiectului sensibil este înregistrată de receptor în acord cu modul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atât felul în care este utilizat termenul, cât și contextele în care apare. Să urmărim așadar, pas cu pas, tipurile de schimbări care apar în cazul actelor senzoriale manifestate de simțurile externe și rolul jucat de aceste schimbari în ierarhizarea simțurilor. În pasajul citat, Toma din Aquino menționează două tipuri de immutatio: naturală și spirituală. Schimbarea naturală are loc atunci când calitatea obiectului sensibil este înregistrată de receptor în acord cu modul ei natural de a fi, adică în acord cu modul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este cea care ajunge în ochi. Or specia, fie că este specia unei calități, adică este specie sensibilă, fie că este specia esenței unui obiect, adică este specie inteligibila, are un mod de a fi imaterial, care nu poate afecta simțurile altfel decât într-un mod imaterial, motiv pentru care, atunci cand ne uitam, de exemplu, la un curcubeu, ochii noștri nu devin literalmente asemenea curcubeului, iar atunci cand ne uităm la ouă ochi, ochii noștri nu se transformă în ouă ochi. Anumite
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și galben, deci portocaliu, iar situația cunoscătorilor n-ar fi mai fericită decât în primul caz, cel al ochelarilor roșii. Dacă Toma din Aquino ar spune că doar în cazul văzului are loc o schimbare spirituală, iar în cazul celorlalte simțuri au loc doar schimbări naturale, lucrurile ar fi simple și problema schimbărilor implicate în cunoașterea senzo riala deja explicate; însă și simțurile inferioare văzului manifestă, pe lângă schimbarea naturală, o schimbare spirituală, căci altfel s-ar putea spune despre toate obiectele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din Aquino ar spune că doar în cazul văzului are loc o schimbare spirituală, iar în cazul celorlalte simțuri au loc doar schimbări naturale, lucrurile ar fi simple și problema schimbărilor implicate în cunoașterea senzo riala deja explicate; însă și simțurile inferioare văzului manifestă, pe lângă schimbarea naturală, o schimbare spirituală, căci altfel s-ar putea spune despre toate obiectele care ar suferi schimbări materiale, despre orice perete care este vopsit sau orice lichid care este încălzit că simt: (ÎI.1.10
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
co.). Este clar, așadar, ca imaterialitatea unui lucru este ceea ce îl face să fie cognitiv, de aceea modul cunoașterii este în acord cu modul imaterialității. De aceea se spune, în De anima ÎI, că plantele nu cunosc, datorită materialității lor. Simțul este cognitiv deoarece receptează speciile fără materie. (ÎI.1.11.) Ad operationem autem sensus requiritur im mutațio spiritualis, per quam intențio formae sensibilis fiat în organo sensus. Alioquin, si sola immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur. Șed în quibusdam sensibus invenitur immutatio spiritualis tantum, sicut în visu. În quibusdam autem, cum immutatione spirituali, etiam naturalis [...]. (S. th., I, q. 78, a. 3, co.). Pentru operația simțului este necesară o schimbare spirituală, prin care intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea natu râla ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este necesară o schimbare spirituală, prin care intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea natu râla ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbări imateriale, precum în [cazul] văzului; iar în altele găsim, împreună cu o schimbare spirituală, și una naturală [...]. (ÎI.1.12.) Unde manifestum est quod rațio cognitionis ex opposito se habet ad rationem materialitatis. Et ideo quae non recipiunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunosca tor] are forma obiectului cunoscut într-un mod mai imaterial, cu atat îl va cunoaște mai bine. De aceea, intelectul care abstrage speciile nu doar din materie, ci și din condițiile de individualitate ale materiei cunoaște mai bine decât simțurile care, într-adevăr, receptează formă obiectului cunoscut fără materie, dar împreună cu condițiile materialității. În fond, Toma din Aquino spune aici că simțurile, desi inferioare intelectului, sunt, totuși, puteri cognitive. Dar cum imaterialitatea joacă un rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
abstrage speciile nu doar din materie, ci și din condițiile de individualitate ale materiei cunoaște mai bine decât simțurile care, într-adevăr, receptează formă obiectului cunoscut fără materie, dar împreună cu condițiile materialității. În fond, Toma din Aquino spune aici că simțurile, desi inferioare intelectului, sunt, totuși, puteri cognitive. Dar cum imaterialitatea joacă un rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
receptează formă obiectului cunoscut fără materie, dar împreună cu condițiile materialității. În fond, Toma din Aquino spune aici că simțurile, desi inferioare intelectului, sunt, totuși, puteri cognitive. Dar cum imaterialitatea joacă un rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru a putea îndeplini criteriul cognitiv, un simț trebuie să fie capabil să recepteze în mod imaterial specia unui obiect. Ne reamintim că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognitive. Dar cum imaterialitatea joacă un rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru a putea îndeplini criteriul cognitiv, un simț trebuie să fie capabil să recepteze în mod imaterial specia unui obiect. Ne reamintim că imaterialitatea este modul cunoașterii și că între material și inteligibil diferența este maximă, ceea ce înseamnă că un lucru, cu cât este mai inteligibil, cu atât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
recepteze în mod imaterial specia unui obiect. Ne reamintim că imaterialitatea este modul cunoașterii și că între material și inteligibil diferența este maximă, ceea ce înseamnă că un lucru, cu cât este mai inteligibil, cu atât este mai imaterial. Or, daca simțurile noastre ar fi doar materiale, dacă ar recepta formele obiectelor doar într-un mod material, nu ar mai avea un caracter cognitiv. Însă ele sunt cognitive, iar această tocmai deoarece, pe lângă receptarea materială a unei forme, care are loc doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materiale, dacă ar recepta formele obiectelor doar într-un mod material, nu ar mai avea un caracter cognitiv. Însă ele sunt cognitive, iar această tocmai deoarece, pe lângă receptarea materială a unei forme, care are loc doar în cazul unora dintre simțuri, există și o receptare imateriala. Dar cum se împacă ceea ce am spus mai devreme, si anume ca unele calități pot afecta direct simțurile noastre, pe când altele au nevoie de anumite vehicule a speciile sensibile a pentru a produce o schimbare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
această tocmai deoarece, pe lângă receptarea materială a unei forme, care are loc doar în cazul unora dintre simțuri, există și o receptare imateriala. Dar cum se împacă ceea ce am spus mai devreme, si anume ca unele calități pot afecta direct simțurile noastre, pe când altele au nevoie de anumite vehicule a speciile sensibile a pentru a produce o schimbare in simțuri? Se mai susține această teza după ce am aflat că orice cunoaștere necesită o schimbare imateriala, ca în senzații, indiferent cărui simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și o receptare imateriala. Dar cum se împacă ceea ce am spus mai devreme, si anume ca unele calități pot afecta direct simțurile noastre, pe când altele au nevoie de anumite vehicule a speciile sensibile a pentru a produce o schimbare in simțuri? Se mai susține această teza după ce am aflat că orice cunoaștere necesită o schimbare imateriala, ca în senzații, indiferent cărui simt îi aparțin acestea, nu este suficientă o schimbare materială? Răspunsul e simplu, și ține nu doar de epistemologie, ci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se habet sensus ad sensibile, ita intellectus ad intelligibile. Șed inter sensus et sensibile re quiritur quaedam distantia, ex quo provenit quod oculus seipsum videre non possit (De ver., q. 10, a. 7, ad 8). În plus, după cum se raportează simțul la [obiectul] sensibil, la fel [se raportează și] intelectul la [obiectul] inteligibil. Dar între simt și obiectul sensibil este necesară o anumita distanță, de aceea ochiul nu se poate vedea pe el însuși. Pot să mă gândesc la acele situații
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cafea se transferă în mediu? Este înlocuită de o altă calitate, de exemplu cea de a fi rece? Din moment ce o calitate ce afectează în mod material mediul nu poate, în același timp, să îl și traverseze, să și afecteze direct simțul, și deoarece simțul necesită și o formă imateriala pentru a simți, însemna că niciodată nu intrăm în contact cu calitățile obiectelor, ci întotdeauna cu speciile acestora. În fond, o calitate nu este altceva decât o formă accidentala a unui obiect
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în mediu? Este înlocuită de o altă calitate, de exemplu cea de a fi rece? Din moment ce o calitate ce afectează în mod material mediul nu poate, în același timp, să îl și traverseze, să și afecteze direct simțul, și deoarece simțul necesită și o formă imateriala pentru a simți, însemna că niciodată nu intrăm în contact cu calitățile obiectelor, ci întotdeauna cu speciile acestora. În fond, o calitate nu este altceva decât o formă accidentala a unui obiect din afara sufletului care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care este ordinea ierarhică. Dar, cu toate că poate fi oferită o ierarhie după criteriul schimbării, o chestiune a rămas neclarificata, si anume unde au loc aceste schimbari: în obiectul simțit, în mediul intermediar sau în organul de simt? Cât privește cazul simțului tactil, Toma din Aquino pare a nu avea o părere constantă de-a lungul timpului. În Sentenția libri De anima (ÎI, lect. 14, n. 20) afirmă că: (ÎI.1.15.) Immutatio vero spiritualis est secundum quod species recipitur în organo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simt sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede că, în cazul simțului tactil și al gustului, care este un fel de simt tactil, schimbarea are loc natural; răcirea sau încălzirea are loc prin contactul cu recele sau caldul și nu este o schim bare spirituală. La fel, schimbarea în cazul mirosului are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spirituală. La fel, schimbarea în cazul mirosului are loc printr-un fel de vapori; schimbarea în auz are loc prin mișcare locală. Dar în cazul văzului există doar schimbare spirituală, de unde reiese că văzul este cel mai spiritual dintre toate simțurile, fiind urmat de auz. După cum vedem, potrivit lui Toma, „ceva este încălzit sau răcit în urmă contactului cu obiectul care este cald sau rece“. Acest „ceva“ este, probabil, carnea subiectului cunoscător, nu organul de simt care este situat lângă inima, căci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Acest „ceva“ este, probabil, carnea subiectului cunoscător, nu organul de simt care este situat lângă inima, căci acesta nu poate fi afectat în mod direct de contactul cu un obiect. În Summa theologiae (I, q. 78, a. 3) însă, organul simțului tactil este chiar mâna: (ÎI.1.16.) Ex parte autem organi, est immutatio naturalis în tactu et gustu, nam et manus tangens calida calefit, et lingua humectatur per humiditatem saporum. Organum vero olfactus aut auditus nulla naturali immutatione immutatur în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]