13,247 matches
-
spațiul rural românesc, prin solemnitatea cununiei și a nunții, primește cea mai mare importanță, imaginea rămânând în amintirea participanților foarte multă vreme. Cei doi protagoniști, adică mirii, se cunosc din sat, din șezătoare, de la muncă sau de la petrecere, feciorul a umblat la fată, la pețit, părinții s-au înțeles, a avut loc o petrecere de logodnă și, la o dată stabilită, are loc nunta. Invitația era făcută în mod solemn de o ceată de feciori și fete care se numeau chemători, îmbrăcați
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
pețit, părinții s-au înțeles, a avut loc o petrecere de logodnă și, la o dată stabilită, are loc nunta. Invitația era făcută în mod solemn de o ceată de feciori și fete care se numeau chemători, îmbrăcați de sărbătoare, ce umblau din casă în casă pentru a vesti nunta și pe locuitori ca să participe la acel important eveniment: "„Să nu vă țineți mândri și măreți, Și să vă faceți cale, în alte părți, Ci să veniți la un scaun de ședere
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
casele de alături de ale Ludovicăi de pe colț, existente de asemenea și acum (cea mai veche clădire din sat) locuită în prezent de urmașii lui Revitea Iștfan Finanț. Tot din sursa Turcu Petru (Ponoran) se cunoaște că în acea clădire a „umblat" dânsul la școală până în clasa a patra primară. Școala s-a mutat în clădirea în care-și desfășoară activitatea și în prezent în anii 1906-1907, învățământul era în limba maghiară (locuitorii vârstnici din sat, din anii 1940-60 cunoșteau toți limba
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind, întâlnită în Somușca este „Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți”, care are loc pe 28 decembrie în ziua de „Prunci Nevinovați”, când copiii și flăcăii umblă cu câte o nuia de alun în mâini, lovind pe cei care îi întâmpină la intrarea în casă și rostind o urare de prosperitate, sănătate, noroc, fericire în anul care urmează să vină, urare adresată evident celor pe care-i
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
o urare de prosperitate, sănătate, noroc, fericire în anul care urmează să vină, urare adresată evident celor pe care-i ating cu nuiaua. Și în Somușca este nelipsit „Plugușorul” sau „Uratul de Anul Nou”. În dimineața de Anul Nou se umblă și aici „cu semănatul”, corindătorii aruncând în fața gazdelor, pe jos, boabe de grâu sau de porumb în timp ce rostesc o serie de cuvinte care redau dorința de noroc și prosperitate în toate în noul an care urma să vină. La Paști
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Sfinților Voivozi Mihail și Gavril care se află în satul Bălnaca.- Arătare cum s-au îndăluit sușigul carele au ținut șase ani și așe au fost de cumplit cât au pierit trei părți din oameni de foame și mureau oamenii umblând pe drumuri de nu era cine să-i îngroape și numai de foame se topeau că am văzut cu ochii mei cum au mâncat oamenii din cioci și de ovăz și încă cei mulți au trăit cu lobode și cu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
de ai lui Ștefan. Se încinse o harțuială de credeai că piere lumea. Picau românii moldoveni, dar mai picau și leșii, de era o vale de sânge. Românii îi omorâră până la unul, iar drept pomenire că și ăst neam a umblat pe aceste locuri, Ștefan făcu un sat la care îi puse numele Leșu." Firește în cunoașterea originii, vechimii și denumirii unei așezări umane, un loc important îl ocupă și toponimia așezării. În această privință o contribuție de seamă a adus
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
botez creștiri/ Și ceasu dă căsătorii mi-o vinit./ Am auzât c-avețî o crăiasî păntru tânăru nost./ Dacă ni-ți da/ Bunî plat-âțî căpăta.” Unul dintre gazde, grăitorul miresei, zice: ,Dacî ni-țî plăti/ Om prindi caii/ Și lume tătî om umbla/ Pânî om afla”. Grăitorul îi dă o plată simbolică, invitându-l să bea dintr-o sticlă frumos împodobită. Grăitorul miresei închină, bea și pleacă până la ușă. De acolo se întoarce spunând că-i mai trebuie un pic de arvună, „să
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
afla”. Grăitorul îi dă o plată simbolică, invitându-l să bea dintr-o sticlă frumos împodobită. Grăitorul miresei închină, bea și pleacă până la ușă. De acolo se întoarce spunând că-i mai trebuie un pic de arvună, „să știe după ce umblă”. Celălalt grăitor îi mai plătește o dată la fel. Grăitorul miresei aduce prima dată o „moimă”, o persoană oarecare, deghizată cu haine zdrențuite, îmbrăcate pe dos. Dacă este bărbat, va purta pe cap un batic - „o cârpă” - legat anapoda. Grăitorul le
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
unul dintre ei întreabă: „Primiți steaua?”. Dacă intră în casă se așează într-un mic cerc, interpretându-și fiecare rolul și încheind cu o colindă. La ieșire, după ce au primit daruri, cântă o colindă de mulțumire. In seara de ajun umblă corindătorii. Ei se adună întâi la „gazda de corinzi” și se organizează, împărțindu-se în 3-4 grupe de câte 5-6 bărbați, care vor interpreta antifonic corinzile. Ei vor fi însoțiți de un muzicant. La intrarea în curte se cântă corinda
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Inainte femeile pregăteau un colac împletit anume pentru corindători și nu li se dădeau bani. La primirea colacului unul dintre ei rostea „aldirea” colacului, un altul rostește „aldirea” pălincii. La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii umblă toată noaptea iar în ziua de Crăciun se odihnesc. A doua zi de dimineață se adună la gazda de corinzi unde corindătorii sunt ospătați. Treptat se adună și sătenii și are loc până noaptea târziu o petrecere cu „hidede”, fără
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
gătesc bucate alese, ca și la Crăciun, dar nu au voie să taie pasări, zicând că „dacă tai galiță la Anul Nou, tot anul ce urmează vei împrăștia precum galița, tot ce ai agonisit” In seara de Anul Nou se umblă cu capra. Este un joc cu măști, la care participă băieți între 13-14 ani. Ei sunt îndrumați de o persoană vârstnică, dar care nu îi va însoți. Toți sunt mascați, dar masca cea mai interesantă este capra. Băiatul cu această
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor copii sub 10 ani, băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n grău!/ Dân tăt spicu-un
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor copii sub 10 ani, băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n grău!/ Dân tăt spicu-un oticău/ Câte păsări zburătoare/ Atâtea vaci mulgătoare/ Câte botre-n codru/ Atâtea clise-n
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
grâu încă din ajun ducându-li-se și celor care nu au, deoarece nu este bine să rămână cineva fără grâu fiert la această sărbătoare, altfel nu va rodi grâul.(Floare Cipleu) In vinerea dinspre Paști nu este voie să umbli cu mâna în sare că-ți va transpira tot anul. In sâmbăta Paștelor ouăle se vopsesc în roșu cu coji de ceapă. In dimineața de Paști se mănâncă întâi ouă, apoi celelalte mâncăruri. Bătrânii spun că dacă se stă de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Brândaș) La Sânpetru, dacă tună, nu vor fi în acel an nuci și alune, deoarece tunetul le-a stins rodul și vor cădea seci. In ziua de Sf.Ilie nu se lucrează la fân ca să nu se răzbune Ilie care umblă pe cer cu carul de foc. La această dată trebuie să fie gata ,făcut” fânul. Cu Schimbarea la față, se face trecerea la anotimpul toamna. Frunza își schimbă și ea fața, din verde în galben. La Ziua Crucii intră în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
aceștia aveau o zadie albă peste izmene, la care s-a renunțat înainte de al doilea război mondial. La fel ca și la femei, bărbații puteau purta tieptar sau buică iar iarna sumane și cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
mare bancher al țării. După el urmează fiul său Dinu care apare ca proprietar în Rogojina, Musculești și Vladimir. Dinu a fost un om groaznic. Stătea cu biciul în mână, în fața oamenilor și biciuia pe cei care i se împotriveau. Umbla numai însoțit de lefegii înarmați și călări iar lumea se ascundea când trecea pe drum. Dinu a voit sa ocupe pădurea din Bărbătești pe care o cumpăraseră locuitorii. Aceștia au iesit la culme să oprească măsurătoarea dar între locuitorii din
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
de lei kilogramul! Banii fiind puțini, se practica schimbul în natură, echivalentul cel mai des folosit fiind banița de porumb sau grâu, sau blidul de mălai, cu care erau plătiți negustorii ambulanți ce treceau prin sat.Aceștia erau figuri pitorești, umblând pe toate ulițele și strigându-și marfa cu modulări în voce, unii cu ace, piepteni, ață, alții cu spete pentru războiul de țesut, rudarii vindreau linguri, fuse și blide, sau dogarii ce reparau toamna butoaiele, sau păcurarii care vindeau păcură
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
spitalele londoneze au intrat în alertă. 95 de răniți au fost transportați la Spitalul Royal London, unde sunt tratați; 10 dintre ei se află în stare critică. Mulți alții sunt tratați la Spitalul Sfânta Maria (Paddington). Persoanele rănite care pot umbla sunt tratate la locul faptei; un martor ocular a declarat că "erau operați răniți în îmbulzeala de la stația Liverpool Street." . Au fost trimiși paramedici în sistemul de transport subteran în căutarea unor eventuale victime. Buletinele recente precizează că 300 de
Atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra () [Corola-website/Science/298703_a_300032]
-
și neîndemânatic. În realitate, față de masivitatea evidentă a corpului, ei aleargă repede și sunt rezistenți, iar în mișcări sunt atenți și preciși. Urșii au un mers târșâit, călcând pe toată talpa (sunt plantigrazi) și ating pământul cu călcâiul. Ei pot umbla și pe picioarele posterioare, se pot cățăra pe arbori, îndeosebi speciile de talie mai mică și înoată bine. Dintre simțuri, cel mai bine dezvoltat este mirosul, apoi auzul, văzul este cel mai puțin dezvoltat. Urșii sunt animale nocturne sau crepusculare
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
stabilește, că pe teritoriul aceleiași moșii, se află 2 sate - Nicolaevca Nouă nemțească și Nicolaevca Veche rusă, fiecare cu biserica și școala lor. Rușii, avînd mai puțin pămînt, lucrau la construcția caselor în satul nemțesc. Creștinii ortodocși moldoveni și ruși umblau la biserica din satul Bulboaca. La 1 ianuarie 1926 Nicolaevca Nouă își schimbă denumirea în Anenii Noi iar Nicolaevca Veche în Anenii Vechi. În 1940 nemții au plecat în Germania, lăsînd 106 gospodării cu 120 de case frumoase și 1713
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
trecută pe listele negre ale cenderilor (jandarmilor unguri). În ziua de 24 august 1944, omul de serviciu de la primărie, Grad Vasile Visom, a fost însărcinat să adune la primărie un număr de 24 de oameni de seamă din comună. A umblat toată ziua și i-a anunțat că la orele 20 să fie prezenți la primărie. Avea o listă cu 23 de oameni, la numărul curent 24 nu era scris nimeni. Când s-a întors la primărie a întrebat de ce la
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
punct de vedere tehnic a fost foarte dificilă. Dacă un aparat de filmat se putea găsi pe la operatorii de actualități, prelucrarea peliculei se rezolva tot cu aceștia ,problema găsirii unei locații pentru un "„platou de filmare”" era foarte dificilă regizorul umblând pentru acest lucru prin toate magaziile, hambarele, manejuri sau săli de dans. Uneori filmările se făcea prin diferite apartamente sau case ale unor proprietari binevoitori. Reflectoarele de obicei erau adunate de prin atelierele foto. Datorită înghesuielii din locuințe de multe
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
interesat mai puțin de sculptură. Într-un articol consacrat lucrării "Negru adormit" ("Nègre endormi") de Philippe Solari în 1868, scrie: « Dacă o artă suferă în mediul modern, aceasta este cu siguranță sculptura. Născută în zorii omenirii, în rândul oamenilor ce umblau pe jumătate goi, ea se va simți incomod în societatea noastră îmbătrânită, îmbrăcată în veșminte sobre și strâmte ». Cu excepția lui Solari, nu va mai recunoaște decât talentul unui singur sculptor: Auguste Rodin. În 1891, cu ocazia realizării statuii lui Balzac
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]