13,100 matches
-
Jupiter. Ca și în cazul Pământului, cel mai înalt strat atmosferic, exosfera, nu are o limită superioară definită. Densitatea scade treptat până când acesta trece încet în mediul interplanetar, ce se află la aproximativ 5000 de km față de "suprafață". Variația temperaturii verticale în atmosfera joviană este similară cu cea din atmosfera pământeană. Temperatura troposferei descrește odată cu înălțimea, în timp ce aceasta atinge minimul la tropopauză , care este limita dintre troposferă și stratosferă. Pe Jupiter, tropopauza se află la aproximativ 50 de km deasupra norilor
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
valori mai mare de 100 m/s. Aceste viteze corespund cu norii de amoniac localizați în rangul de presiune 0,7-1 bari. Jeturile prograde sunt, în general, mult mai puternice decât jeturile retograde. Nu se cunosc date despre măsurile jeturilor verticale. Originea structurii sub formă de benzi a lui Jupiter nu este cunoscută de-a dreptul, deși se crede că originea ar fi similară cu cea propusă de George Hadley ("Celulele lui Headley"). Cea mai simplă interpretare a ipotezei este că
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis , știuca (Esox lucius). "Solurile" sunt fertile, din clasa argiluvisoluri; acestea au că diagnostic orizontul ( B+) îmbogățit în argilă migrata care formează pelicule cu fetele verticale și orizontale ale agregatelor structurale. Argiluvisolurile sunt soluri specifice regiunilor de deal și podiș și câmpiiilor piemontane acoperite cu vegetație de pădure de foioase. Solurile brun-roșcate s-au format pe un relief plan de câmpii interfluviale largi, într-un climat
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Un ascensor (sau lift) este un mecanism ce se mișcă pe direcție verticală și poate transporta persoane (și/sau materiale) între etaje (niveluri sau punți, la vapoare) într-o clădire sau în alte structuri, scutind persoanele respective de depunerea unui efort fizic ridicat pentru a urca sau coborî. Ascensoarele folosesc, în general, energia
Ascensor () [Corola-website/Science/325131_a_326460]
-
Weor spune următoarele: În cartea sa "The Pleiadian Agenda", Barbara Hand Clow (cea care pretinde că primește mesaje de la o entitate din Alcyone/Pleiade numită Satya) scrie următoarele: "„benzile de fotoni sunt gogoși de lumină 7D care emană din axa verticală a centrului galactic.”" Barbara continuă afirmând că "„Soarele vostru este legat de Pleiade printr-o lumină în spirală care radiază în afara [sistemului] Alcyone”" și că "„toate stelele care se află într-o centura fotonica emit spirale care capturează alte stele
Centură fotonică () [Corola-website/Science/325162_a_326491]
-
("Canales palatini minores") sunt 2 canale ce străbat vertical procesul piramidal al palatinului. Aceste canale se deschid pe fața inferioară a procesului piramidal al palatinului prin două găuri palatine mici ("Foramina palatina minora"), care sunt situate lângă gaura palatină mare de pe lama orizontală a palatinului. Prin canale palatine mici
Canale palatine mici () [Corola-website/Science/325231_a_326560]
-
palatinum") sau palatinul este un os pereche a viscerocraniului, situat în porțiunea posterioară a cavității nazale între maxilă și procesul pterigoid al osului sfenoid. Are o formă în "L", fiind alcătuit dintr-o lamă orizontală ("Lamina horisontalis") și o lamă verticală sau perpendiculară ("Lamina perpendicularis"), unite între ele în unghi drept. De asemenea, acesta are și trei mici procese: orbitar ("Processus orbitalis"), sfenoidal ("Processus sphenoidalis"), piramidal ("Processus pyramidalis") și o scobitură sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") aflată între procesul orbitar și procesul sfenoidal
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
palatin, la locul de unire al lamei orizontale cu lama perpendiculară. Procesul piramidal se îndreaptă înapoi și lateral, pătrunzând în incizura pterigoidă dintre cele două lame (laterală și medială) ale procesului pterigoid, completând astfel fosa pterigoidă. Procesul piramidal este străbătut vertical de două canale palatine mici ("Canales palatini minores"). Aceste canale se deschid pe fața inferioară a procesului piramidal, lângă unirea lui cu lama orizontală, prin două găuri palatine mici ("Foramina palatina minora"), care sunt situate lângă gaura palatină mare de pe
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
francez: o bazilică cu trei nave, cu un transept scurt, o absidă în formă de decagon cu ambulatoriu și capele dispuse în formă de raze. Cu toate acestea, el a construit doar partea estică a corului: arcadele și ambulatoriul. Structura verticală în stil gotic francez târziu se observă și astăzi în aspectul actual al catedralei. După moartea lui Matthias în anul 1352, un nou meșter constructor a preluat construcția catedralei. Acesta a fost Peter Parler, care avea la acel moment doar
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
după îngrămădirea de stânci ce par să închidă valea. Este împresurata de ziduri de stâncă. În imediata vecinătate domină abruptul vârfului Colcovan (Piatră fetelor) numit și Piatră Șoimului - deoarece ascunde într-o firida neaccesibila locul de cuibărire al șoimilor. Pereți verticali (numiți și "ziduri ciclopice"), limitrofi poienii și care sunt formați pe alternante de strate dure (gresie cu ciment silicios , calcare) cu altele moi (marne, pietrișuri slab consolidate), dispuse vertical. Este un grup de 7 contraforturi de gresie întrepătrunse de vai
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
ascunde într-o firida neaccesibila locul de cuibărire al șoimilor. Pereți verticali (numiți și "ziduri ciclopice"), limitrofi poienii și care sunt formați pe alternante de strate dure (gresie cu ciment silicios , calcare) cu altele moi (marne, pietrișuri slab consolidate), dispuse vertical. Este un grup de 7 contraforturi de gresie întrepătrunse de vai împădurite, situate asemenea dinților unui pieptene în arealul limitrof poienii. Pe culmea Ivănețu sunt mai multe lacuri care au luat naștere între valuri de alunecare. Cele mai numeroase se
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
află pe latura sudică a culmii "Crucea Spătarului", la mică distață de schitul "Fundătura". Către cresta Babelor de la Ulmet se merge de la marginea comunei Bozioru spre Valea cu Teiu, ajungându-se în zona "pietrelor vii". Peisajul cu tancuri și pereți verticali stâncoși din satul Ruginoasa comună Brăești, adăpostește câteva relicve rupestre. În abruptul perete al Coltului Pietrei se găsesc Pe malul opus în dreptul școlii, pe micul tanc al Culmii Ghiocei se găsesc două firide supraetajate - “La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
unde apa curge în izvoare cristaline. Clasa întîia a învățat-o în satul natal. A fost foarte greu să frecventeze lecțiile , trebuia să parcurgă o distanță de doi kilometri pe un drum plin de noroi. Vasile nu putea să meargă vertical, el se târîia numai pe brînci. Astfel, la școală îl duceau pe rînd: tata, mama, fratele Mihai și sora mai mare Galina. La sfîrșitul lecțiilor învățătorul îl aducea în brațe acasă. Uneori învățătorul se reținea după lecții și el se
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
său a observat că Vasile avea capacități și atracție la învățătură și a hotărît sa-l aranjeze la o școală-internat specială pentru copii cu handicap, din Ialoveni. La această școală internat putea să învețe doar cu condiția ca să se deplaseze vertical cu ajutorul cîrjelor. După mai multe operații foarte complicate la ambele picioare și numeroase antrenamente cumplite, care au durat doi ani la un spital din Saharna Raionul Rezina, a reușit să meargă cu ajutorul cîrjelor. Astfel, după trei încercări a fost primit
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Aria naturală este suprapusă sitului de importanță comunitară "Cozia - Buila - Vânturarița" și reprezintă o zonă cu un relief (dezvoltat în calcare) diversificat (cu abrupturi stâncoase, grohotișuri, ravene, hornuri, pereți verticali, văii, peșteri, avene); ce adăpostește, conservă și protejază o gamă diversă de floră și faună specifică Meridionalilor. Arealul „” a fost desemnat ca rezervație naturală în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
Războiul din Kosovo de Germania și în Războiul din Afghanistan de către Canada și Danemarca, membre ale International Security Assistance Force. Dezvoltările ulterioare alte tancului se împart în două serii: primele loturi, de la modelul original până la varianta 2A4, dotate cu blindaj vertical la turelă, și variantele mai noi, de la 2A5 până 2A7+, dotate cu blindaj ascuțit la turelă (suplimentar, fixat prin placare) și alte îmbunătățiri. Toate variantele sunt echipate cu sisteme de conducere a focului digitale (cu telemetre laser), sisteme de stabilizare
Leopard 2 () [Corola-website/Science/326308_a_327637]
-
pote fi atribuită civilizației indiene antice, și a fost adoptat de către civilizațiile ulterioare în legătură cu 0. La început, indienii aveau diverse scrieri ale lui 9 similare cu marca modernă. Kshtrapa, Andhra și Gupta au început să scrie cifra 9 curbând linia verticală de jos. Nagari a continuat cursa de jos pentru a face un cerc, în mare parte în același fel în care caracterul @ înconjoară o literă mică a. Cu trecerea timpului, cercul anexat a devenit mai mare și linia sa a
9 (cifră) () [Corola-website/Science/322534_a_323863]
-
taie. Pentru a afla aria unui segment parabolic, Arhimede a considerat un anumit triunghi înscris. Baza acestui triunghi este dată de coarda parabolei, iar cel de al treilea vârf al triunghiului este ales în așa fel încât cele trei drepte verticale care trec prin vârfuri sunt egal depărtate și paralele cu axa parabolei. Teorema afirmă că aria segmentului parabolic este 4/3 din aria triunghiului înscris. Arhimede a dat două demonstrații ale teoremei principale. Prima demonstrație folosește mecanica abstractă, cu care
Cuadratura parabolei () [Corola-website/Science/322554_a_323883]
-
y" = "x", cu "x" variind de la 0 la 1. Parabola este o regiune aflată în planul "x"-"y" între axa "x" și curba "y" = "x", cu "x" variind de asemenea de la 0 la 1. Descompunem triunghiul și parabola în fâșii verticale subțiri, pentru fiecare valoare a lui "x". Să ne imaginăm că axa "x" este o pârghie cu punctul de sprijin în x = 0. Legea pârghiilor spune că produsul dintre masa și distanța la punctul de sprijin trebuie să fie egal
Metoda Teoremelor Mecanicii () [Corola-website/Science/322556_a_323885]
-
ne imaginăm că axa "x" este o pârghie cu punctul de sprijin în x = 0. Legea pârghiilor spune că produsul dintre masa și distanța la punctul de sprijin trebuie să fie egal pentru cele două obiecte în echilibru. Masa fâșiei verticale a triunghiului la distanța x de punctul de sprijin este egală cu înălțimea ei, astfel că va echilibra fâșia de parabolă, având înălțimea x, dacă va fi amplasată la o distanța egală cu 1 de cealaltă parte a punctului de
Metoda Teoremelor Mecanicii () [Corola-website/Science/322556_a_323885]
-
de cca 6 m, diametrul de 30 ... 70 cm și greutate de aproape o tonă. Corpul este divizat în conul de luptă ce conține explozibilul, sistemul de propulsie, mecanismele de reglare și control pe traiectorie, coada cu cârmele orizontale și verticale. Cantitatea de explozibil poate fi de câteva sute de kilograme, precum și sistem pirotehnic și detonator. Există torpile și cu încărcătură nucleară. Viteza torpilelor depinde de tipul constructiv și raza de acțiune, fiind între 25 și 50 Nd. Torpilele pot fi
Torpilă () [Corola-website/Science/322664_a_323993]
-
După pierderea rostului militar al cetății, în acest turn aerat și rece se păstra slănina. Din acest motiv mai este cunoscut și sub numele de turnul slăninii (Fleischerturm). Cu cei cca. 24 m înăltime, turnul porții reprezintă una din dominantele verticale ale ansamblului. Intrarea în curtea interioară se face pe la parterul acestui turn, acoperit cu o boltă semicilindrică. Spre exterior, între două contraforturi mascate parțial de zidurile barbacanei, se află lăcașul de culisare al hersei (grilajul de poartă). Accesul în interiorul turnului
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
deosebit de mare a bisericii și altarului, păstrată din faza inițială, din secolul 18, remarcabilă pentru bisericile de lemn de odinioară. Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind brâul median, care se termină pe latura de nord în dreptul unui șoș vertical vizibil. Prelungirea tindei s-a făcut de la acel șoș, câțiva metri spre vest, foarte probabil cu lemne parțial refolosite din demolarea unui perete interior. Peretele de la intrare poate fi cel inițial, translat spre apus pe linia de acum. Peretele despărțitor
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
tipuri de lemne, rămase din structura construcției: stâlpi cu adâncituri laterale și bârne late, cu capete fasonate, pentru a intra în adânciturile stâlpilor. Pe latura de nord, la altar, s-au putut observa tălpi de lemn groase ce susțineau stâlpi verticali. Așadar biserica avea o structură de rezistență de tip ramă, formată din tălpi inferioare și superioare, cu stâlpi înalți fixați cu cozi în ele. Bârnele așezate orizontal între stâlpi erau scurte, circa 1-4 m, în funcție de distanța lăsată între stâlpi. Această
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
biserica de lemn din Bumbuia, dispărută în anul 2003, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost îmbrăcată în exterior cu blăni de lemn verticale, după cum se vede într-o imagine din 1997, așa cum încă se mai poate întâlni la câteva biserici de lemn din Teleorman. Partea de vest a bisericii, după cum apare într-o imagine din 1972, a fost cercuită sau acoperită cu „ostreață
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]