1,291,347 matches
-
nu a reușit din diverse motive. În Novi Sad a studiat literatura sârbă și antichitățile, și a achiziționat multe cărți și manuscrise rare - mai ales în limba slavă veche - , pe care le-a folosit mai târziu la Praga. El a publicat o colecție de cântece și poezii populare slovace în colaborare cu Ján Kollár și cu alții. În 1826 a publicat lucrarea "Geschichte der slawischen Sprache und Literatur nach allen Mundarten". Această carte a fost prima încercare de a realiza o
Pavel Jozef Šafárik () [Corola-website/Science/336014_a_337343]
-
și manuscrise rare - mai ales în limba slavă veche - , pe care le-a folosit mai târziu la Praga. El a publicat o colecție de cântece și poezii populare slovace în colaborare cu Ján Kollár și cu alții. În 1826 a publicat lucrarea "Geschichte der slawischen Sprache und Literatur nach allen Mundarten". Această carte a fost prima încercare de a realiza o sistematizare a limbilor slave. În 1832 s-a hotărât să plece în cele din urmă din Novi Sad și a
Pavel Jozef Šafárik () [Corola-website/Science/336014_a_337343]
-
publicațiilor cehe, la care a renunțat în 1847. Între 1838 și 1842 el a fost redactor-șef, apoi director, al revistei "Časopis Českého musea", iar din 1841 a fost custode al Bibliotecii Universității Caroline din Praga. În Praga, el a publicat cele mai multe dintre lucrările sale, mai ales opera sa principală " Slovanské starožitnosti" („Antichități slavone”) în 1837. De asemenea, el a editat primul volum al cărții "Výbor" (selecții din vechii scriitori cehi), care a apărut sub auspiciile Societății Literare din Praga în
Pavel Jozef Šafárik () [Corola-website/Science/336014_a_337343]
-
scop el a elaborat o gramatică a vechii limbi cehe ("Počátkové staročeské mluvnice"). În colecția de articole "Hlasowé o potřebě jednoty spisowného jazyka pro Čechy, Morawany a Slowáky" („Voci cu privire la necesitatea unui standard lingvistic comun pentru boemi, moravi și slovaci”) publicată de Ján Kollár în 1846, Šafárik a criticat cu moderație introducerea unui nou standard lingvistic slovac (1843) de către Ľudovít Štúr, care a înlocuit standardul lingvistic luteran folosit anterior ce era mai apropiat de cel al limbii cehe (catolicii slovaci foloseau
Pavel Jozef Šafárik () [Corola-website/Science/336014_a_337343]
-
și romane cu prezentări diverse scenarii alternative din serialul TV. Bandai Divertisment a licențiat cele mai multe părți din franciza pentru limba engleză lansată în decembrie 2007, având două serii de televizate pe Cartoon Network. Cele mai multe manga și romane japoneze au fost publicate în America de Nord de către Bandai. Povestea este stabilită într-o cronologie alternativă în cazul în care lumea a devenit împărțită în trei superputeri: Sfântul Imperiu Britanian(America; de asemenea, denumit Britannia), Federația Chineză (Asia), și Uniunea Europeană (Europa și Africa; cunoscut anterior
Codul Geass () [Corola-website/Science/336051_a_337380]
-
Ένωσις Ρουμανικών Κοινοτήτων"). S-a înființat mai apoi un parlament la Trikala, unde nu au fost adopdate legi, italienii nefiind dornici de schimbul de putere în regiune. Pe 1 Martie, 1942, Diamandi a emis un amplu "Manifest" care a fost publicat în presa locală și republicat de către Stavros Anthemides în 1997 (în cartea sa despre "Vlahii din Grecia"; vezi bibliografie). "Manifestul" a fost cosemnat de către liderii intelectualii aromâni/vlahi, cum ar fi: Doi aromâni din Albania și Bulgaria, Vasilis Vartolis și
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
Marchev, Steffi Chotiwari-Jünger), opera poetului și-a găsit un public larg. În plus, scrierile lui Vaja Pșavela au devenit, de asemenea, disponibile pentru reprezentanți ai altor naționalități din fosta URSS. Până în prezent, poemele sale și compozițile sale narative au fost publicate în mai mult de 20 de limbi străine. Vaja Pșavela a murit în Tiflis la 10 iulie 1915 și a fost înmormântat acolo, în vechea capitală a țării sale natale, fiindu-i acordată onoarea de seamă a unui mormânt în
Vaja Pșavela () [Corola-website/Science/336060_a_337389]
-
coloane cu 27 de linii scrise în (de la stânga la dreapta) persana veche, babiloniană și elamită. Este singura inscripție regală ahemenidă aflată în afara Iranului. Alte inscripții cuneiforme sunt de obicei în afara traseelor turistice obișnuite. Aceasta menționează că: Atunci când a fost publicată de Eugène Burnouf în 1836, el și-a dat seama că aceasta conținea o listă cu satrapii lui Darius (repetată de Xerxes într-o limbă aproape identică) și a fost capabil să identifice și să publice un alfabet de treizeci
Cetatea Van () [Corola-website/Science/336063_a_337392]
-
că: Atunci când a fost publicată de Eugène Burnouf în 1836, el și-a dat seama că aceasta conținea o listă cu satrapii lui Darius (repetată de Xerxes într-o limbă aproape identică) și a fost capabil să identifice și să publice un alfabet de treizeci de litere, majoritatea lor fiind descifrate corect. Lectura inscripției trilingve de la Van de către Burnouf a adus o contribuție semnificativă la descifrarea cuneiformelor persanei vechi. Silva Tipple New Lake a condus o expediție americană la ruine în
Cetatea Van () [Corola-website/Science/336063_a_337392]
-
aceeași lună, delegația formată din Vasile Lucaciu, Ioan Moța și Vasile Stoica - trimisă din ordinul Marelui Cartier General Român în Statele Unite ale Americii, s-a oprit la Darnița, unde i-a fost înmânat un exemplar al "Declarației" pentru a fi publicat și în ziarele americane, spre a susține și pe această cale unirea Transilvaniei cu România. În afară de comisia mixtă inițială, s-au creat în total alte 6 comisii: la Bahmut (I), Lazovka (II), Borisoglebsk (III și IV), Eleț (V și VI
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, voluntarii ardeleni din Prima Conflagrație au avut de suferit. Aceștia și-au pierdut gradele militare și au îngroșat rândurile celor încarcerați în penitenciarele României comuniste. Într-un articol publicat în revista "Czech Military Review" nr. 3/2001, Zdeněk Vališ a afirmat că predarea comenzii "Legiunii Române din Siberia" către comandantul român, s-a făcut de abia după debarcarea de la Constanța a primului eșalon al acesteia. Subiectul voluntarilor români din
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Rusia. Accentul în această epocă a fost însă pus, pe reliefarea unității politice și de luptă a voluntarilor pentru înfăptuirea statului național unitar român. După căderea regimului comunist deși lucrări importante pe marginea subiectului - inclusiv cu caracter colectiv, au fost publicate, acesta este încă incomplet și fragmentar tratat în istoriografie. Cu toate acestea el s-a impus deja în istoria României, cu semnificațiile sale politice, militare și morale. Cercetarea actuală este îngreunată de lipsa concentrării materialului arhivistic într-un singur fond
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
obelisc (amintindu-l probabil pe unul pe care a încercat să-l importe de la Roma) și înconjurat de opere de artă și de personificările lor. În 1745, George Vertue a adus un omagiu asocierii lor în vigneta pe care a publicat-o pe pagina 1 a cărții "Description of the Works of the Ingenious Delineator and Engraver Wenceslaus Hollar". Ea reprezintă un bust al lui Arundel în fața unei piramide, ce simbolizează nemurirea, înconjurat de cărți ilustrate și de obiecte gravate de
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
O gravură datată 1643 și intitulată "civilis seditio", arată un șarpe cu un cap la fiecare capăt trăgând în direcții opuse în fața piramidelor de la Gizeh și a sfinxului. Hollar a luat această imagine, simbolizând probabil valorile perene, dintr-o gravură publicată în cartea "Relation of a Journey begun An. Dom 1610" a lui George Sandys, publicată în 1615. În timpul perioadei de tulburări a Războaielor Civile a lucrat la Anvers, unde a produs multe dintre cele mai renumite lucrări, inclusiv panorame. În
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
fiecare capăt trăgând în direcții opuse în fața piramidelor de la Gizeh și a sfinxului. Hollar a luat această imagine, simbolizând probabil valorile perene, dintr-o gravură publicată în cartea "Relation of a Journey begun An. Dom 1610" a lui George Sandys, publicată în 1615. În timpul perioadei de tulburări a Războaielor Civile a lucrat la Anvers, unde a produs multe dintre cele mai renumite lucrări, inclusiv panorame. În 1652 s-a întors la Londra și a trăit pentru un timp cu gravorul Faithorne
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
produs multe dintre cele mai renumite lucrări, inclusiv panorame. În 1652 s-a întors la Londra și a trăit pentru un timp cu gravorul Faithorne lângă Temple Bar. În următorii ani el a ilustrat mai multe cărți care au fost publicate: "Virgil and Homer" a lui Ogilby, "Juvenal" a lui Stapylton și "Warwickshire", "St Paul's" și "Monasticon" (part i.) a lui Dugdale. Veniturile sale au scăzut ca urmare a faptului că librarii au continuat să-i refuze operele, iar Curtea
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
lui Hollar a fost catalogată pentru prima dată în 1745 (ediția II, 1759) de George Vertue. Stampele imprimate au fost ulterior catalogate în 1853 de către Gustav Parthey și în 1982 de către Richard Pennington. Un nou catalog complet ilustrat a fost publicat în seria the New Hollstein German. O mare parte din opera sa este disponibilă online în colecția digitală Wenceslaus Hollar a Universității din Toronto. Folger Shakespeare Library deține, de asemenea, circa 2000 de stampe, desene și alte lucrări de Hollar
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
Națională locală. În cei patru ani de ședere în Mexic, în perioadele de concediu a străbătut țări și mări și jungle în căutarea celor „Zece triburi pierdute” ale Israelului antic și a legendarului fluviu Sambation. În anul 2003 și-a publicat impresiile din aceste călătorii în cartea „Meever laSambation” (Dincolo de Sambation), a cărei teză principală controversată este că o parte din israeliții exilați de asirieni în secolul al VIII -lea î.Hr. s-ar fi stabilit în nord-vestul Afghanistanului de astăzi, unde
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]
-
principal al acesteia a fost Dan Shomron, nu numai din cauza poziției de comandant al operației, ci din pricina personalității, capacității de conducător și a siguranței pe care a insuflat-o celor care au luat parte la ea. În 1988 Shahan a publicat cartea "Bakfor halohét:Ghetaot Transnistria" (În gerul cel aprig:Ghetourile din Transnistria), cercetare cuprinzătoare a Holocaustului din Transnistria, care a dus prima dată la recunoașterea amplorii genocidului perpetrat în acea regiune. Numărul evreilor români și ucraineni omorâți în Transnistria era
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]
-
evreilor români și ucraineni omorâți în Transnistria era, după aprecierea lui Shahan, de circa 400,000, și nu de 35,000-70,000 cum se apreciase înainte pe baza unor cifre susținute de surse oficioase comuniste din România. Shahan a mai publicat o serie de romane pentru copii, intitulată "Alilot gvurá umistorin" (Peripeții de vitejie și mister), în care a povestit aventurile unui grup de copii evrei din România, supraviețuitori ai Holocaustului, care au pornit la drum spre Palestina.În cadrul acestei serii
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]
-
iar acum este deschisă pentru vizitatori. Interiorul arată la fel ca acum 100 de ani și multe dintre fotografiile lui Švabinský sunt expuse acolo. Turul poate fi efectuat atât în limba cehă, cât și în engleză. În 2012 a fost publicată cartea "Světla paměti" pe care a scris-o Zuzana Švabinská, fiica adoptivă a lui Max Švabinský. Švabinský a fost format de Maxmilián Pirner. El a devenit faimos pentru măiestria tuturor tehnicilor grafice: ulei pe pânză, litografie, mozaic, acuarelă, gravură, pastel
Max Švabinský () [Corola-website/Science/336071_a_337400]
-
Year Honors” and „Second Year Honors”, acordată celor mai buni studenți la Harvard Business School. În România a absolvit cursurile Colegiului Național Mihai Viteazul de la București. Este absolvent și șef de promoție al Școlii Nr. 11 Ion Heliade Rădulescu. A publicat articole în jurnale de specialitate din Statele Unite, axându-se în special pe tema democrației din România și necesitatea consolidării ei. În 2015 a publicat la Editura Humanitas lucrarea „Între speranță și deziluzie. Democrație și anticorupție în România Postcomunistă”, care prezintă
Sebastian Burduja () [Corola-website/Science/336070_a_337399]
-
de la București. Este absolvent și șef de promoție al Școlii Nr. 11 Ion Heliade Rădulescu. A publicat articole în jurnale de specialitate din Statele Unite, axându-se în special pe tema democrației din România și necesitatea consolidării ei. În 2015 a publicat la Editura Humanitas lucrarea „Între speranță și deziluzie. Democrație și anticorupție în România Postcomunistă”, care prezintă „în viziune proprie parcursul postcomunist al democrației românești, având ca punct de referință aspectul care a reprezentat - în opinie personală - principalul obstacol în calea
Sebastian Burduja () [Corola-website/Science/336070_a_337399]
-
de acolo. După ce a coroborat informațiile cu altă sursă din interiorul Hexi Pharma și cu un fost director medical dintr-un spital, și după ce i-a confruntat pe patronul Dan Condrea și pe directoarea Flori Dinu, ziaristul Cătălin Tolontan a publicat rezultatul investigației, împreună cu documentele de fabricație ale producătorului. Ancheta jurnalistică a relevat și că singura verificare ce se făcea asupra dezinfectanților comercializați era făcută de Unilab, o firmă aflată sub același management ca și Hexi Pharma. Jurnaliștii de investigație au
Criza dezinfectanților diluați (România, 2016) () [Corola-website/Science/336077_a_337406]
-
fost acuzat pentru problemele economice și industriale ale țării, pierzând asfel sprijinul popular. Cu toate acestea, el a primit Ordinul Socialismului, o decorație înaltă, pe 30 iulie 1951, iar o carte cu discursurile sale în sprijinul socialismului urma să fie publicată sub titlul "Spre victoria socialismului". În 1945 Agenția Evreiască și aripa sa militară "Haganah" a inițiat o campanie teroristă de atentate cu bombă și asasinate împotriva funcționarilor și civililor britanici și palestinieni, într-o încercare de a răsturna guvernul britanic
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]