129,524 matches
-
*1) Joint report by the Commission and the Council on social inclusion, 2004, p.8. ────────── Politica de incluziune socială a Guvernului României are drept obiectiv general creșterea standardului de viață al populației și stimularea câștigurilor obținute din muncă prin facilitarea ocupării și promovarea politicilor publice cu adresabilitate către toate grupurile vulnerabile: romii, persoanele cu dizabilități, femeile, copiii străzii, tinerii de 18 ani care părăsesc instituțiile de protecție ale statului, persoanele în vârstă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
vedere: 1. înțelegerea dezideratului intervenției publice pentru îmbunătățirea situației romilor, nu doar din considerente care țin de justiția și protecția socială, dar și din considerente care se raportează la dezvoltarea economică și social�� durabilă a României - resursa umană furnizată de populația romă, una din cele mai tinere din UE, căpătând o miză foarte importantă. Acest aspect este foarte important, în special în contextul identificării de soluții în fața scăderii accentuate a ratei natalității în ultimele două decenii, avându-se în vedere provocările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
ale minorității rome, inclusiv comunitățile tradiționale, luând în calcul clivajele socio-economico-culturale din interiorul acestei minorități. Prezenta Strategie reprezintă o revizuire necesară a Strategiei din 2011 în lumina noilor realități și provocări sociale (evidențiate inclusiv în cadrul datelor recent furnizate de recensământul populației și al locuințelor - 2011), a țintelor europene asumate în Strategia Europa 2020 (obiectivul național asumat prin Programul Național de Reformă este de reducere a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000 persoane până în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
național și european, Strategia va fi revizuită, adaptată sau completată, planurile de măsuri specifice urmând a fi actualizate pe baza rezultatelor și recomandărilor formulate în procesul de monitorizare și evaluare. 2. Informații generale relevante Descrierea situației actuale Potrivit rezultatelor recensământului populației și al locuințelor efectuat în anul 2011*3), numit în continuare recensământ, numărul romilor declarați a fost de 621.573 ceea ce reprezintă 3,3% dintr-un total de 18.884.831 persoane pentru care a putut fi identificată etnia și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
în anul 2011*3), numit în continuare recensământ, numărul romilor declarați a fost de 621.573 ceea ce reprezintă 3,3% dintr-un total de 18.884.831 persoane pentru care a putut fi identificată etnia și care fac parte din populația stabilă a României*4). Estimările privind numărul cetățenilor români care aparțin minorității rome nu sunt concordante, Consiliul Europei operând, de exemplu, cu cifra de 1.850.000 persoane*5), în timp ce alte studii ale ANR și Băncii Mondiale*6) estimau numărul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
în timp ce alte studii ale ANR și Băncii Mondiale*6) estimau numărul celor care locuiesc în comunități compacte cu o pondere ridicată de romi la maximum 1 milion de persoane. ────────── *3) http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ *4) Conform recensământului din 2011 populația stabilă a României este de 20.121.641 persoane, însă pentru 1.236.810 persoane nu a putut fi identificată etnia. *5) http://ec.europa.eu/justice/policies/discrimination/docs/com 2011 173 en.pdf *6) Dumitru Sandu, Comunitățile de romi din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
persoane - 61,3% din totalul celor 244.503 persoane care au declarat că limba maternă este români). Deoarece educația este domeniul-cheie care asigură sustenabilitatea intervenției pentru incluziunea socială a cetățenilor români aparținând minorității rome, este important a analiza comparativ situația populațiilor rome, respectiv române și maghiare, așa cum rezultă din datele recensământului: Sursa: Calcule ale Direcției pentru Strategii Guvernamentale (Guvernul României) pe baza datelor recensământului din 2011. Conform standardelor de raportare a datelor de recensământ numărul persoanelor pe niveluri educaționale este indicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
respectiv române și maghiare, așa cum rezultă din datele recensământului: Sursa: Calcule ale Direcției pentru Strategii Guvernamentale (Guvernul României) pe baza datelor recensământului din 2011. Conform standardelor de raportare a datelor de recensământ numărul persoanelor pe niveluri educaționale este indicat pentru populația cu vârstă de peste 10 ani. În ciuda progreselor înregistrate în ultimii 10 ani ca urmare a măsurilor afirmative și a altor inițiative implementate în România, se poate încă observa persistența decalajului dintre cetățenii români aparținând minorității rome și cei care nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
în calcul aceste date reiese că se impune continuarea și completarea măsurilor specifice pentru creșterea acumulărilor educaționale ale persoanelor aparținând minorității rome ca mijloc esențial de incluziune socială a acestora. În ce privește ocuparea și integrarea pe piața muncii, trebuie menționat că populația formată din cetățeni români aparținând minorității rome are, în general, un nivel de pregătire școlară mai redus în comparație cu populația majoritară, ceea ce le limitează accesul pe piața muncii în condițiile în care cererea de forță de muncă calificată este în creștere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
aparținând minorității rome ca mijloc esențial de incluziune socială a acestora. În ce privește ocuparea și integrarea pe piața muncii, trebuie menționat că populația formată din cetățeni români aparținând minorității rome are, în general, un nivel de pregătire școlară mai redus în comparație cu populația majoritară, ceea ce le limitează accesul pe piața muncii în condițiile în care cererea de forță de muncă calificată este în creștere. Dacă în rândul persoanelor aparținând minorității rome rata ocupării a fost estimată în anul 2011 la nivelul de 36
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
accesul pe piața muncii în condițiile în care cererea de forță de muncă calificată este în creștere. Dacă în rândul persoanelor aparținând minorității rome rata ocupării a fost estimată în anul 2011 la nivelul de 36,3%*7), în rândul populației nerome aceeași rată avea valoarea de 58,5%*8). Conform acelorași surse, șomajul estimat în rândul persoanelor aparținând minorității rome a fost de 48,6% în anul 2011, față de 7,4% la nivel național. *7) Situația romilor în România. Între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
de alunecare în sărăcie. Aceste ocupații sunt supuse unei anumite ciclicități, pe o perioadă determinată, și implică măsuri de protecție socială. În acest cadru este important de precizat că și discrepanțele economice dintre cetățenii români aparținând minorității rome și restul populației sunt semnificative. În anul 2011, trei din patru persoane aparținând minorității rome se aflau în sărăcie relativă, în vreme ce doar unul din patru cetățeni majoritari se aflau într-o situație similară. Situația economică a cetățenilor români aparținând minorității rome s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
sociale a grupurilor vulnerabile, în cazul de față asupra cetățenilor români aparținând minorității rome. Dacă luăm în calcul rata sărăciei absolute, aceasta este de cel puțin patru ori mai mare în rândul cetățenilor români aparținând minorității rome comparativ cu restul populației (54% la cetățenii români care aparțin minorității rome vs. 13% la cetățenii români care nu aparțin minorității rome). Discrepanțele de venit în rândul romilor sunt mai mari decât cele înregistrate la restul populației, ceea ce relevă existența unui subgrup de cetățeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
români aparținând minorității rome comparativ cu restul populației (54% la cetățenii români care aparțin minorității rome vs. 13% la cetățenii români care nu aparțin minorității rome). Discrepanțele de venit în rândul romilor sunt mai mari decât cele înregistrate la restul populației, ceea ce relevă existența unui subgrup de cetățeni români aparținând minorității rome supus unui risc accentuat de sărăcie*9). *9) UNDP/Banca Mondial��/Comisia Europeană în Alexandru Ioan Toth (cercetător principal), Adrian Dan și Cosmin Briciu, 2012, Economia socială și comunitățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
stării de sănătate a cetățenilor români aparținând minorității rome. Astfel, deși intervențiile publice inițiate de România în ultimii 10 ani converg către o îmbunătățire a situației existente, se mențin încă diferențe semnificative între cetățenii români aparținând minorității rome și restul populației în ceea ce privește indicatorii care măsoară starea de sănătate. În ceea ce privește mortalitatea infantilă, deși tendința descendentă s-a menținut până la valoarea de 9,4 la mie în 2011, România rămâne totuși cu cea mai mare rată din țările UE 28 și de 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
dintre romi nu au acces la medicamente vitale.* 13) 11% dintre respondenții romi au raportat într-un studiu din 2013 că în ultimul an au avut nevoie de asistență medicală, dar nu au beneficiat de aceasta, comparativ cu 5% din populația generală.* 14) În acest context este oportun a menționa și rezultatele unui studiu realizat în anul 2009 care arată că cetățenii români aparținând minorității rome au cea mai pozitivă percepție subiectivă asupra stării de sănătate proprie comparativ cu celelalte șase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
curentă prin rețeaua publică, iar 24% dintre locuințele romilor din România aveau acces la canalizare (rețeaua publică sau fose septice), față de 43,5% la nivel național. De asemenea, o pondere de 16% aveau toaletă cu apă curentă, spre deosebire de 42% din populația României, iar 68% au spus că au toaletă în curte sau în afara locuinței.*17) *17) Moisă F., Rostas I.A., Tarnovschi D., Stoian I., Rădulescu D., Andersen T.Ș. (2013), Raportul societății civile asupra implementării Strategiei Naționale de Integrare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
F., Rostas I.A., Tarnovschi D., Stoian I., Rădulescu D., Andersen T.Ș. (2013), Raportul societății civile asupra implementării Strategiei Naționale de Integrare a Romilor și a Planului de Acțiune al Deceniului în ROMÂNIA în 2012, p. 104. Datele privind populația romă reprezintă estimări pe bază de sondaj reprezentativ. Elementele culturale pot juca și ele un rol în acest proces*18). De exemplu, în ceea ce privește religia celor care la recensământul din 2011 s-au declarat romi, cel mai adesea ei împărtășesc religia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
Ortodocși: aproape 475 de mii, romano-catolici: peste 20 de mii, musulmani: peste 3.300 etc. ────────── Datele prezentate arată existența unor diferențe intercorelate în toate componentele sociale esențiale care definesc calitatea vieții între grupul cetățenilor români aparținând minorității rome și restul populației. Acumularea educațională și calitatea educației sunt reflectate în șansele de ocupare de mai târziu și sunt condiționate de statutul ocupațional al familiei de origine sau de calitatea locuirii. De asemenea, starea de sănătate depinde într-o mare măsură de starea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
efecte se manifestă gradual, pe termen lung. În mod realist, decalajele sociale mari acumulate în sute de ani nu pot fi anulate pe termen scurt. Important este ca progresul în reducerea decalajelor dintre grupul persoanelor aparținând minorității rome și restul populației să se manifeste constant în urma unor acțiuni sistematice. Este ceea ce își propune și actuala Strategie. 3. Priorități, politici, cadrul juridic existent Guvernul României își propune să continue măsurile întreprinse pentru incluziunea socială a romilor, inclusiv prin facilitarea dialogului instituțiilor competente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
Comisia Europeană, cauzele principale ale excluziunii sociale sunt: sărăcia, lipsa competențelor de bază și a oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții sau discriminarea. Acestea sunt cauze care explică și decalajul social dintre cetățenii români aparținând minorității rome și restul populației; datele ne arată că populația romă este afectată în proporție semnificativ mai mare, comparativ cu restul populației de: rată scăzută de ocupare, rată ridicată de părăsire timpurie a școlii, acumulare educațională scăzută și sărăcie. Este limpede în acest context că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
excluziunii sociale sunt: sărăcia, lipsa competențelor de bază și a oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții sau discriminarea. Acestea sunt cauze care explică și decalajul social dintre cetățenii români aparținând minorității rome și restul populației; datele ne arată că populația romă este afectată în proporție semnificativ mai mare, comparativ cu restul populației de: rată scăzută de ocupare, rată ridicată de părăsire timpurie a școlii, acumulare educațională scăzută și sărăcie. Este limpede în acest context că obiectivele Strategiei Europa 2020, transpuse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
învățare pe tot parcursul vieții sau discriminarea. Acestea sunt cauze care explică și decalajul social dintre cetățenii români aparținând minorității rome și restul populației; datele ne arată că populația romă este afectată în proporție semnificativ mai mare, comparativ cu restul populației de: rată scăzută de ocupare, rată ridicată de părăsire timpurie a școlii, acumulare educațională scăzută și sărăcie. Este limpede în acest context că obiectivele Strategiei Europa 2020, transpuse în ținte naționale, nu pot fi atinse în România fără a aborda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
a școlii, acumulare educațională scăzută și sărăcie. Este limpede în acest context că obiectivele Strategiei Europa 2020, transpuse în ținte naționale, nu pot fi atinse în România fără a aborda problema decalajului de incluziune socială a romilor comparativ cu restul populației. Strategia prezentă poate fi considerată ea însăși un demers important pentru atingerea țintelor naționale ale Strategiei Europa 2020 transpuse în Programul Național de Reformă. În anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, au fost aprobate Cadrul European pentru strategiile naționale privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
și copii din grupurile marginalizate se pot ridica din starea de sărăcie, atât din punct de vedere social, cât și economic. În România rata de înscriere la grădiniță a copiilor romi de vârstă 3-6 ani este mult sub cea a populației majoritare, 37% la copii romi vs. 77% la copii care nu aparțin minorității rome*21). Doi din zece copii romi nu merg la școală, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare*22). Unul din șase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]