1,291,347 matches
-
(engleză: Hawksbill Station) este un roman științifico-fantastic de Robert Silverberg prima oara publicat în octombrie 1968 de Editură Doubleday. Românul este o extindere a unei povestiri publicate în revista "Galaxy Science Fiction" în 1967. În Marea Britanie, românul a fost publicat prima oara în 1978 sub denumirea "The Anvil of Time", în Franța în
Oprirea turturicii () [Corola-website/Science/336909_a_338238]
-
(engleză: Hawksbill Station) este un roman științifico-fantastic de Robert Silverberg prima oara publicat în octombrie 1968 de Editură Doubleday. Românul este o extindere a unei povestiri publicate în revista "Galaxy Science Fiction" în 1967. În Marea Britanie, românul a fost publicat prima oara în 1978 sub denumirea "The Anvil of Time", în Franța în același an că "Leș Déportés du Cambrien" ("Deportații din Cambrian"). Pușcăriașii din secolul XXI
Oprirea turturicii () [Corola-website/Science/336909_a_338238]
-
(engleză: Hawksbill Station) este un roman științifico-fantastic de Robert Silverberg prima oara publicat în octombrie 1968 de Editură Doubleday. Românul este o extindere a unei povestiri publicate în revista "Galaxy Science Fiction" în 1967. În Marea Britanie, românul a fost publicat prima oara în 1978 sub denumirea "The Anvil of Time", în Franța în același an că "Leș Déportés du Cambrien" ("Deportații din Cambrian"). Pușcăriașii din secolul XXI sunt deportați în Precambrian de către autorități. Hawksbill Station este o colonie penală a
Oprirea turturicii () [Corola-website/Science/336909_a_338238]
-
din orașul sicilian Cătănia. El a început să scrie din adolescență, finalizând românul istoric "Amore e Patria" ("Dragoste și patrie"); apoi, desi studia dreptul la Universitatea din Cătănia, a folosit banii pe care tatăl lui i-a dat pentru a publica "I Carbonari della Montagna" ("Carbonarii de la munte") în 1861 și 1862. Această a fost urmată de "Sulle lagune" ("În laguna") în 1863. Între timp, Verga a activat în Gardă Națională din Cătănia (1860-1864), după care a călătorit la Florența de
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
, ortografiat în prima ediție "Locul unde nu s'a întâmplat nimic" și subintitulat uneori "Târg moldovenesc din 1890", este un roman scris de Mihail Sadoveanu și publicat în 1933 de către Editură Adevĕrul din București. Acțiunea românului are loc într-un târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Românul a fost ecranizat în filmul "Noiembrie, ultimul bal" (1989), regizat de Dan Pita după un scenariu scris de
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
a fost ecranizat în filmul "Noiembrie, ultimul bal" (1989), regizat de Dan Pita după un scenariu scris de Șerban Velescu în colaborare cu regizorul. Românul "" este împărțit în 11 capitole numerotate cu cifre române și fără titluri. Românul a fost publicat pentru prima oara în 1933 de către Editură Adevĕrul din București, având titlul ortografiat pe coperta "Locul unde nu s'a întâmplat nimic" și pe prima pagină "Locul unde nu s'a întîmplat nimic". Românul "Locul unde nu s-a întâmplat
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
Locul unde nu s'a întîmplat nimic". Românul "Locul unde nu s-a întâmplat nimic" a fost tradus în limbile maghiară ("Kisvárosi csendélet", Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1962; traducere de János Domokos, reeditata în 1967 în vol. "A baltă. Kisvárosi csend" publicat de Editură pentru Literatură din București, apoi în 1980 în vol. "Kisvárosi csend" publicat de Európa Könyvkiadó din Budapesta) și rusă ("Место, где ничего не произошло..." / "Mesto, gde nicego ne proizoșlo...", Goslitizdat, Moscova, 1963; traducere de Dmitri Gorbov, prefațata de
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
nimic" a fost tradus în limbile maghiară ("Kisvárosi csendélet", Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1962; traducere de János Domokos, reeditata în 1967 în vol. "A baltă. Kisvárosi csend" publicat de Editură pentru Literatură din București, apoi în 1980 în vol. "Kisvárosi csend" publicat de Európa Könyvkiadó din Budapesta) și rusă ("Место, где ничего не произошло..." / "Mesto, gde nicego ne proizoșlo...", Goslitizdat, Moscova, 1963; traducere de Dmitri Gorbov, prefațata de Iuri Kojevnikov). Românul "Locul unde nu s-a întâmplat nimic" a fost ecranizat de
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
i-a scris epitaful de pe mormânt: „Memoriei frumoase a lui Kenneth Grahame, soțul lui Elspeth și tatăl lui Alastair, care a trecut râul pe 6 iulie 1932, lăsând copilăria și literatura mai binecuvântată pentru toate timpurile.” Grahame a început să publice povestiri ușurele încă de la vârsta de aproximativ 20 de ani în periodice londoneze precum "St. James Gazette". Unele dintre aceste povestiri au fost adunate și publicate în volumul "Pagan Papers" în 1893, și, doi ani mai târziu, în "Vârsta de
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
1932, lăsând copilăria și literatura mai binecuvântată pentru toate timpurile.” Grahame a început să publice povestiri ușurele încă de la vârsta de aproximativ 20 de ani în periodice londoneze precum "St. James Gazette". Unele dintre aceste povestiri au fost adunate și publicate în volumul "Pagan Papers" în 1893, și, doi ani mai târziu, în "Vârsta de aur". Acestea au fost urmate de "Dream Days" în 1898, care conține și "The Reluctant Dragon". Există o pauză de zece ani între penultima carte a
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
și astăzi de succes în rândul copiilor și adulților, precum și în filme, în timp ce Toad rămâne unul dintre cele mai cunoscute și mai iubite personaje. "Vântul prin sălcii" a câștigat Lewis Carroll Shelf Award în 1958. În 1990, William Horwood a publicat o serie de continuări.
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
realitățile noului stat socialist post-revoluționar RSFSR. Publicarea sa a atras o critică oficială, căreia Lunț i-a răspuns în eseul "Despre critică și ideologie". Ulterior, el a scris un al doilea manifest al grupului intitulat "Spre Vest", care a fost publicat de revista "Beseda" ("Conversație") din Berlin a lui Maxim Gorki. Lunț a locuit în Casa Artelor din Petrograd, în condiții dificile. Starea lui de sănătate s-a deteriorat, dar el a continuat să scrie proză și piese de teatru și
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
care piesa "Saul" a lui Vittorio Alfieri. Prima piesă de teatru a lui Lunț, "În afara legii", a fost pusă în scenă în 1923, dar a fost interzisă apoi în Uniunea Sovietică. După acest an, scrierile sale nu au mai fost publicate în Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, piesa "În afara legii" a fost publicată în Europa și jucată în mai multe orașe. Ea a fost publicată în "Beseda" și lăudată de Luigi Pirandello, care a susținut că "a fost cea mai bună
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
lui Lunț, "În afara legii", a fost pusă în scenă în 1923, dar a fost interzisă apoi în Uniunea Sovietică. După acest an, scrierile sale nu au mai fost publicate în Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, piesa "În afara legii" a fost publicată în Europa și jucată în mai multe orașe. Ea a fost publicată în "Beseda" și lăudată de Luigi Pirandello, care a susținut că "a fost cea mai bună piesă care a venit din Rusia în ultimii ani". În iunie 1923
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
a fost interzisă apoi în Uniunea Sovietică. După acest an, scrierile sale nu au mai fost publicate în Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, piesa "În afara legii" a fost publicată în Europa și jucată în mai multe orașe. Ea a fost publicată în "Beseda" și lăudată de Luigi Pirandello, care a susținut că "a fost cea mai bună piesă care a venit din Rusia în ultimii ani". În iunie 1923 Lunț s-a mutat în Germania, unde familia sa emigrase în 1921
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
calomniat de către autoritățile culturale sovietice, fiind acuzat de "cosmopolitism" și apoliticism", alături de confratele său serapionist Mihail Zoșcenko. Scrierile lui Lunț au fost traduse în engleză și în alte limbi, iar un volum din operele sale în limba rusă a fost publicat la Sankt Petersburg în anul 1994.
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
a fost încorporat în Armata Rusă în timpul Primului Război Mondial și s-a alăturat Mișcării Albe ca membru al statului major al generalului Denikin. Mirski a emigrat în Marea Britanie în anul 1921. A predat literatura rusă la Universitatea din Londra și a publicat un studiu de referință intitulat "O istorie a literaturii ruse: de la începuturi până la 1900". Vladimir Nabokov l-a recomandat studenților săi drept „cea mai bună istorie a literaturii ruse în orice limbă, inclusiv în limba rusă”. Această lucrare a fost
D. S. Mirsky () [Corola-website/Science/336932_a_338261]
-
pe Mirski ca spion britanic. El a murit într-unul dintre lagărele de muncă ale Gulag-ului din apropiere de Magadan, în iunie 1939, și a fost îngropat pe data de 7 a aceleiași luni. Deși "capodopera" sa a fost publicată în cele din urmă în Rusia, reputația lui Mirski în țara sa natală nu este una precis stabilită. Korney Chukovsky a realizat un portret plin de viață al lui Mirski într-o însemnare din 27 ianuarie 1935 din jurnalul său
D. S. Mirsky () [Corola-website/Science/336932_a_338261]
-
la Montreuil sous Bois, 65 de locuințe la Perreux sur Marne; Case pentru bătrâni la Salon de Provence, Roubaix, Pougny-Douillancourt. Irina Rosetti este prezentă atât în catalogul „Arhitecți români în străinătate” (1992) cât si în cartea “Arhitecții și exilul” ( 2012) publicate de Adrian Mahu. Printr’o hotărâre a Primăriei orașului Cisnădie, Județul Sibiu, din 15 noiembrie 2015, o stradă a fost denumită "Irina Rosetti" în cartierul arhitecților din acel oraș, lângă Sibiu. Hotărârea aprobă 13 propuneri de denumiri de străzi cu
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
(n. 13 octombrie 1963, Timișoara) este o eseistă și critică literară română. Este stabilită în Luxemburg, publicând articole, eseuri și cărți în limbile română și franceză. Este fiica prozatorului și criticului literar Livius Ciocârlie și al prof. univ. Constanța (n. Bălan). A absolvit Liceul „C. Diaconovici Loga” din Timișoara, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
literară", "Viața românească", "Euresis - Cahiers Roumains d'Études Littèraires", "Revista de istorie și teorie literară", "Limbă și literatură" (București), "Orizont" (Timișoara), "Nouveaux cahiers de l’Est" (Paris), "Revue littéraire / Léo Scheer" (Paris), "Lëtzebuerger Land", "Cahiers luxembourgeois", "Le Jeudi" (Luxemburg) etc. Publică eseuri și articole de critică literară în limbile română și franceză. Volumul de eseuri de debut "Pragmatica personajului" (1992) a obținut Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat volume de eseuri pe teme literare în limba
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
Lëtzebuerger Land", "Cahiers luxembourgeois", "Le Jeudi" (Luxemburg) etc. Publică eseuri și articole de critică literară în limbile română și franceză. Volumul de eseuri de debut "Pragmatica personajului" (1992) a obținut Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat volume de eseuri pe teme literare în limba română: "Fals tratat de disperare" (1995, Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor), "Femei în fața oglinzii" (1998), " În căutarea centrului pierdut" (2011, Premiul revistei "Observator Cultural"), "Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
ed. rom., 2012). Eseurile sale tratează aspecte precum ospitalitatea, călătoria, întoarcerea, dezrădăcinarea și cunoașterea de sine, fiind o căutare a identității într-o lume cu frontiere geoculturale tot mai volatile. Volumul "Femei în fața oglinzii" (1998) analizează fragmente din 12 romane publicate în secolul al XX-lea de 12 scriitori români: Liviu Rebreanu, H.P. Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban, Garabet Ibrăileanu, M. Blecher, Ștefan Bănulescu, Gabriela Adameșteanu, George Bălăiță, Radu Petrescu, Mircea Cărtărescu și Gheorghe Crăciun. Fragmentele decupate de autoare urmăresc personajele
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
și izolați la periferia culturii europene. Corina Ciocârlie analizează relația dintre centru și periferie și modul în care destrămarea imperiului a dat naștere unei literaturi a exilului. Cartea " Nimic nu se dă pe gratis. Breviar pentru autori în vilegiatură" (2011), publicată inițial în limba franceză, tratează cu umor contactul cultural dintre Vest și Est petrecut după căderea regimurilor comuniste, prin intermediul mărturiilor de călătorie ale unor scriitori est-europeni în țările occidentale și al experiențelor similare trăite de personajele din cărțile lor. Autoarea
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
a-și diversifica apoi domeniul său de aplicare, în căutarea de talente din întreaga țară. În 1982, pentru întâia oară un număr de reviste literare, ziare și edituri, precum Tribuna, Contemporanul, Convorbiri Literare, și multe altele, se implică, promovând și publicând creațiile literare. Înscrierea și aplicarea cu lucrări în toate cele patru secțiuni ale festivalului se face la sfarșitul lunii octombrie, pentru ca decernarea premiilor și al marelui trofeu să se facă la începutul luni noiembrie al fiecărui an. Câștigătorii pot participa
Moștenirea Văcăreștilor () [Corola-website/Science/337062_a_338391]