1,291,347 matches
-
de o bursă de specializare la Paris (1974), iar în anul 1981 a obținut titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "Proza lui Tudor Arghezi", ce a fost constituit baza cărții "Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul", publicată în același an. A lucrat ca redactor (1970-1998) și redactor-șef (1998-2003) la Editura Eminescu din București. A îngrijit publicarea unor ediții din opera lui Tudor Arghezi, Ioan Al. Brătescu-Voinești, Liviu Rebreanu și Zaharia Stancu. Începând din 2001 a fost
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Începând din 2001 a fost redactor-șef al revistei "Universul cărții". A decedat la București, în seara zilei de 3 iulie 2015. a debutat ca autoare de critică literară în 1971 cu articolul „Note despre „Cartea nunții” de G. Călinescu”, publicat în revista "Ramuri". A colaborat cu cronici și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études littéraires" ș.a. În cursul activității sale a publicat mai multe volume de eseuri și critică literară. A semnat uneori cu pseudonimele Ioana Papina, Diamanta Ștefanide, Benedict Ionescu și Vicenția Vara. Volumul de debut "Artă și aspirație" (1977) conținea mai multe studii critice și eseuri consacrate universului imaginar plăsmuit
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Nostalgia himerei" (2007) a reunit studii și eseuri dedicate lui Liviu Rebreanu, George Călinescu, Tudor Arghezi și I. Al. Brătescu-Voinești. "Interviu cu înger și maimuță" (2001) este un volum de reflecții și eseuri. În afară de critică literară și eseistică, a mai publicat poezie, proză scurtă și roman. Debutul literar a avut loc în anul 1983 cu proza scurtă „Tu, cel mai pașnic oștean...”, publicată în revista "Luceafărul". Romanul intertextualist "Exerciții de fidelitate" (1987, revizuit în 1999), un Bildungsroman scris la persoana a
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
înger și maimuță" (2001) este un volum de reflecții și eseuri. În afară de critică literară și eseistică, a mai publicat poezie, proză scurtă și roman. Debutul literar a avut loc în anul 1983 cu proza scurtă „Tu, cel mai pașnic oștean...”, publicată în revista "Luceafărul". Romanul intertextualist "Exerciții de fidelitate" (1987, revizuit în 1999), un Bildungsroman scris la persoana a II-a despre căutarea adevăratei identități într-o realitate înșelătoare și chiar ostilă, în esență o meditație pe tema naturii umane, a
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
a II-a despre căutarea adevăratei identități într-o realitate înșelătoare și chiar ostilă, în esență o meditație pe tema naturii umane, a fost bine primit de critica literară, iar autori ca Romul Munteanu, Roxana Sorescu sau Anton Cosma au publicat cronici elogioase. Volumele de proză scurtă (nuvele și povestiri) "Două părți cal și una vizitiu" (1990), "Geografie cu îngeri" (1997), "Jocuri și zile" (2000) și "Muritorii de rând" (2003) tratează teme similare, căutând semnificațiile simbolice ale existenței umane. Mariana Ionescu
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Volumele de proză scurtă (nuvele și povestiri) "Două părți cal și una vizitiu" (1990), "Geografie cu îngeri" (1997), "Jocuri și zile" (2000) și "Muritorii de rând" (2003) tratează teme similare, căutând semnificațiile simbolice ale existenței umane. Mariana Ionescu a mai publicat câteva plachete de poezii, semnate cu pseudonimul Vicenția Vara, "Umărul de argint - Cette épaule en argent" (2002), "Acrobație diurnă și alte închipuiri" (2005), "Alter-ego cu flori galbene" (2012) și "Pulbere îndrăgostită de cuvinte" (2012), ce conțin meditații lirice pe tema
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
ca "Prietenia popoarelor") este o revistă literară sovietică fondată în martie 1939, care continuă să existe în Rusia, după prăbușirea URSS, ca o publicație privată. Almanahul "Drujba narodov" a fost fondat în 1939 pentru popularizarea operei scriitorilor din republicile sovietice, publicate în traducere în limba rusă. A avut inițial o apariție neregulată (cu întrerupere în perioada iunie 1941 — octombrie 1943), apoi a apărut începând din 1949 la fiecare două luni. Începând din 1955 este publicat lunar, fiind transformat într-o revistă
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
popularizarea operei scriitorilor din republicile sovietice, publicate în traducere în limba rusă. A avut inițial o apariție neregulată (cu întrerupere în perioada iunie 1941 — octombrie 1943), apoi a apărut începând din 1949 la fiecare două luni. Începând din 1955 este publicat lunar, fiind transformat într-o revistă. Revista a fost publicată până în 1990 de către Uniunea Scriitorilor din URSS, iar din 1991 de către o redacție privată. În perioada post-sovietică se păstrează accentul pe publicarea scrierilor unor reprezentanți ai popoarelor din fosta URSS
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
limba rusă. A avut inițial o apariție neregulată (cu întrerupere în perioada iunie 1941 — octombrie 1943), apoi a apărut începând din 1949 la fiecare două luni. Începând din 1955 este publicat lunar, fiind transformat într-o revistă. Revista a fost publicată până în 1990 de către Uniunea Scriitorilor din URSS, iar din 1991 de către o redacție privată. În perioada post-sovietică se păstrează accentul pe publicarea scrierilor unor reprezentanți ai popoarelor din fosta URSS. În anii 2000 situația revistei "Drujba narodov" s-a înrăutățit
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
deloc onorarii pentru materialele publicate. La sfârșitul anului 2013 el mai spunea: «Revista mea plătește încă unele onorarii destul de ridicole». "Drujba narodov" participă la proiectul literar online „Jurnalinîi zal”, iar din 2013 are propriul site. În perioada sovietică au fost publicate cărți ca supliment al revistei. În treizeci de ani de existență a suplimentului au fost publicate aproximativ 500 de volume. În cursul anilor au fost publicați în revista "Drujba narodov" următorii autori: Viktor Astafiev, Vladimir Bogomolov, Vasil Bîkov, Dmitri Bîkov
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
unele onorarii destul de ridicole». "Drujba narodov" participă la proiectul literar online „Jurnalinîi zal”, iar din 2013 are propriul site. În perioada sovietică au fost publicate cărți ca supliment al revistei. În treizeci de ani de existență a suplimentului au fost publicate aproximativ 500 de volume. În cursul anilor au fost publicați în revista "Drujba narodov" următorii autori: Viktor Astafiev, Vladimir Bogomolov, Vasil Bîkov, Dmitri Bîkov, Mihail Veller, Rasul Gamzatov, Lev Gumiliov, Nikolai Dorizo, Nikolai Zaboloțki, Serghei Zalîghin, Fazil Iskander, Ion Druță
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
online „Jurnalinîi zal”, iar din 2013 are propriul site. În perioada sovietică au fost publicate cărți ca supliment al revistei. În treizeci de ani de existență a suplimentului au fost publicate aproximativ 500 de volume. În cursul anilor au fost publicați în revista "Drujba narodov" următorii autori: Viktor Astafiev, Vladimir Bogomolov, Vasil Bîkov, Dmitri Bîkov, Mihail Veller, Rasul Gamzatov, Lev Gumiliov, Nikolai Dorizo, Nikolai Zaboloțki, Serghei Zalîghin, Fazil Iskander, Ion Druță, Aleksandr Karasev, Veaceslav Kondratiev, Naum Korjavin, Aleksandr Kușner, Vilis Lațis
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
1979, calea ferată fiind inaugurată în 1988. În anul 1997, în urma unor alunecări de teren, acest tronson a fost închis. În anul 1873 baronul Boroș Beniamin, proprietar al satului Gurahonț și inginer de profesie, realizează proiectul căii ferate. Acesta este publicat în anul următor și ulterior este aprobat de guvernul maghiar pe 24 mai 1875. Pentru construcția tronsonului Arad - Sântana - Pâncota - Ineu a fost înființată societatea AKV (Arad - Körösvolgy - Vasut), adică Societatea Căii Ferate Arad - Valea Crișului Alb și încredințată inginerului
Calea ferată Sântana-Brad () [Corola-website/Science/337073_a_338402]
-
îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”. În forma actuală, articolul 48 definește familia drept „căsătoria liber consimțită între soți”, fără a preciza sexul acestora. Proiectul de lege, expunerea de motive și avizul Consiliului Legislativ au fost publicate în Monitorul Oficial, pe data de 25 noiembrie 2015. Propunerea legislativă de revizuire a Constituției a fost depusă la Senat pe 23 mai 2016. Inițiativa a fost însoțită de o scrisoare de 30 de metri, semnată pe treptele Senatului de
Inițiativa de modificare a articolului 48 din Constituția României () [Corola-website/Science/337051_a_338380]
-
filologia europeană. Printre elevii săi au fost Sheriarji Dadabhai Bharucha, pe care l-a învățat limba pahlavi. El a fost o influență timpurie asupra lui Jivanji Jamshedji Modi, care va deveni ulterior biograful sau. Interesat de reformă calendarului, Cama a publicat studii cu privire la calendarul zoroastrian în anii 1860. A contestat dată acceptată a sosirii populației parși în India, stabilind-o în 936, față de anul 716, așa cum se considera pe atunci (Dastur Kamdin). În 1870, el a început să facă speculații cuprinzătoare
Kharshedji Rustomji Cama () [Corola-website/Science/337069_a_338398]
-
a 48.000 de lucrări, un microfilm de 387.003 pagini, 182 picturi, 2500 pamflete și 2150 de fotografii. Cea mai veche carte tipărită care este păstrată în această bibliotecă este "Astronomicorum Libri" a lui Juli Firmici, ce a fost publicată în 1499. Biblioteca are în posesia sa un număr mare de cărți tipărite în India în secolul al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, precum și multe cărți rare. Ea mai dispune de o bogată colecție de aproximativ
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
Tipu Sultan. Biblioteca a primit colecția de manuscrise și desene a colonelului - inspector general Mackenzie în decembrie 1822. Muzeul societății a fost fondat în 1814, sub conducerea lui Nathaniel Wallich. Creșterea rapidă a colecțiilor este evidențiată de primul său catalog, publicat în 1849. Prin 1849 Societatea avea propriul său muzeu alcătuit din inscripții în piatră și metal, icoane, monede vechi, manuscrise sanscrite etc. Odată cu înființarea Muzeului Indian din Calcutta în 1814, Societatea Asiatică i-a predat colecțiile sale cele mai valoroase
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
ca fiind „de a crea o coloana sonoră prin folosirea unor coveruri după piese de care oamenii își amintesc, dar nu mai știu exact de unde provin”. sau ca fiind înregistrarea „unei coloane sonore pentru un film imaginar”. Primul single oficial publicat de formația londoneză a fost "Overjoyed." Piesă, anterior inclusă pe EP-ul "Lăură Palmer," a văzut lumina zilei în aprilie 2012, dar nu s-a bucurat de succes comercial. A avut însă parte de aprecierea criticilor, fiind numită, pe 7
Bastille (trupă) () [Corola-website/Science/337077_a_338406]
-
o vară în care au performat la festivalurile Reading și Leeds și un început de toamnă întâmpinat în deschiderea cântăreței Emeli Sandé, Bastille au mai scos un single, "Flaws." Piesă, apărută anterior semnării cu Virgin, a beneficiat de un videoclip, publicat pe 12 septembrie 2012, iar formatul digital a venit pe data de 21 octombrie 2012. "Flaws" a devenit prima piesă a cvartetului care s-a clasat în top 40 în UK Singles Chart, ajungând până pe locul 21. Trupa engleză se
Bastille (trupă) () [Corola-website/Science/337077_a_338406]
-
Glory este cel de-al nouălea album de studio al interpretei americane Britney Spears, acesta a fost publicat la data de 26 august 2016 prin intermediul casei de discuri RCA Records. La data de 15 iulie 2016 a fost lansat „Make Me...” că primul extras pe single al albumului. „Private Show” a fost publicat că primul cântec promoțional al
Glory (album de Britney Spears) () [Corola-website/Science/337079_a_338408]
-
Britney Spears, acesta a fost publicat la data de 26 august 2016 prin intermediul casei de discuri RCA Records. La data de 15 iulie 2016 a fost lansat „Make Me...” că primul extras pe single al albumului. „Private Show” a fost publicat că primul cântec promoțional al albumului la data de 4 august. La data de 11 august a fost publicat „Clumsy” că al doilea cântec promoțional. „Do You Wanna Come Over?” a fost lansat că al treilea și că ultimul cântec
Glory (album de Britney Spears) () [Corola-website/Science/337079_a_338408]
-
data de 15 iulie 2016 a fost lansat „Make Me...” că primul extras pe single al albumului. „Private Show” a fost publicat că primul cântec promoțional al albumului la data de 4 august. La data de 11 august a fost publicat „Clumsy” că al doilea cântec promoțional. „Do You Wanna Come Over?” a fost lansat că al treilea și că ultimul cântec promoțional la data de 18 august 2016. În luna martie al anului 2016, artista a declarat că lucrează la
Glory (album de Britney Spears) () [Corola-website/Science/337079_a_338408]
-
Brill () (cunoscut sub numele de E. J. Brill, Koninklijke Brill, Brill Academic Publishers) este o editură academică neerlandeză cu acoperire internațională fondată în anul 1683, la Leiden, Olanda. Având birouri în Leiden și Boston, Brill publică astăzi mai mult de 200 de reviste și în jur de 700 de cărți și lucrări de referință noi în fiecare an. În plus, Brill este un furnizor de materiale sursă primare on-line și pe microfilme pentru cercetători în științe
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
200 de reviste și în jur de 700 de cărți și lucrări de referință noi în fiecare an. În plus, Brill este un furnizor de materiale sursă primare on-line și pe microfilme pentru cercetători în științe sociale și umaniste. Brill publică lucrări în următoarele domenii: Originile companiei Brill datează de la data de 17 mai 1683, când un anume Jordaan Luchtmans era înregistrat ca librar în registrele breslei librarilor din Leiden. Așa cum era obiceiul în acea vreme, Luchtmans a combinat afacerea de
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]