1,291,347 matches
-
angajat. Dorind să acopere obligațiile financiare pe care le-a moștenit, E. J. Brill a decis să lichideze întregul stoc de cărți Luchtmans printr-o serie de licitații care au avut loc între 1848 și 1850. Brill a continuat să publice cărți în domeniile tradiționale de bază ale firmei, iar ocazional și în alte domenii. Astfel, în 1882, firma a tipărit ' ("Manual de funcționare a motorului cu aburi") în două volume. Mai programatic, cu toate acestea, ' ("Rugăciunea Domnului în paisprezece limbi
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
de pe urma războiului; după unele negocieri amenzile plătite s-au ridicat la 57.000 de guldeni. Istoria companiei Brill în anii de după război a fost din nou marcată de suișuri și coborâșuri, deși compania a rămas credincioasă angajamentului asumat de a publica lucrări academice. Sfârșitul anilor 1980 a adus o criză acută din cauza supra-extinderii și a schimbărilor generale din industria editorială. Astfel, în anii 1987-1988 compania a suferit o restructurare majoră, în cursul căreia au fost închise toate birourile din străinătate, inclusiv
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
Köln. Mai mult decât atât, Brill și-a vândut tipografia, operațiune ce a însemnat „amputarea propriilor membre”. Această reorganizare a reușit să salveze compania, care a experimentat de atunci o expansiune care ar fi fost de neconceput în 1990. Brill publică acum în jur de 600 de cărți și 100 de reviste în fiecare an, având o cifră de afaceri de 26 de milioane de euro. Brill editează mai multe reviste cu acces liber și este una dintre cele treisprezece edituri
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
Theodore Woolsey Heermance, Herbert F. De Cou, Joseph Clark Hoppin și Eugene Plumb Andrews. În cazul săpăturilor din Corint, care au fost începute în 1896 de directorul ASCSA Rufus B. Richardson, Babbitt a descoperit teatrul antic al orașului. El a publicat în 1897 în "American Journal of Archaelogy" un raport detaliat al cercetărilor efectuate. Notele sale de călătorie au ajuns în 1987, împreună cu alte documente, în patrimoniul de documente al ASCSA. După întoarcerea sa în Statele Unite ale Americii Babbitt a predat
Frank Cole Babbitt () [Corola-website/Science/337084_a_338413]
-
a fost profesoară de educație fizică. Tatăl ei a jucat tenis la nivel înalt până la bătrânețe și a jucat squash timp de 60 de ani. Babbitt a lucrat la traducerea și îngrijirea mai multor ediții de literatură greacă. El a publicat studii și eseuri critice despre Homer și Lucian de Samosata, care au apărut în reviste de specialitate americane și europene. Cea mai cunoscută operă a sa este traducerea colecției "Moralia" a lui Plutarh pentru "Loeb Classical Library", la care a
Frank Cole Babbitt () [Corola-website/Science/337084_a_338413]
-
de Cornel Samara, Editura Sfanțul Ierarh Nicolae. Toate prezintă atât biografia arhitectului, cât și realizările lui în domeniul arhitecturii în România cât și ca acuarelist. Volumul "Arhitect Gheorghe Simotta", scos într-o ediție de mare calitate, este o frumoasă biografie publicată în 2003 cu prilejul deschiderii exposiției închinate lucrărilor de arhitectură și desen ale arhitectului Simotta. El reunește o serie de texte printre care unul scris de arhitect în 1965 ca răspuns la invitația lansată de Institutului de Istorie a Artei
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
câmpului magnetic, activitatea geologică, temperatura de suprafață, etc. S-ar putea exista în univers planete sau sateliti cu termeni mai buni, permițând viață să aibă loc mai devreme și durează mai mult decât pe Pământ. Un raport detaliat "Superhabitable Worlds", publicat în ianuarie 2014 cu René Heller si John Armstrong in revista "", colectarea și analiza a numeroase studii realizate în anii anteriori cu privire la criteriile de stabilire a profilului planete superlocuibile. Aceasta ia în considerare parametri, cum ar fi tipul de stea
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
tehnică"). Proiectul central al lui Kittler urmărește „să dovedească științelor umane [...] mijloacele lor tehnologice "a priori"” (Hartmut Winkler), sau, după propriile sale cuvinte: „eliminarea umanului din științele umanistice”, un titlu pe care l-a dat unei lucrări pe care a publicat în 1980. Kittler constată o autonomie a tehnologiei și, prin urmare, nu este de acord cu abordarea mass-mediei ca "extensii a omului" de către Marshall McLuhan: „Mass-media nu este un pseudopod pentru extinderea corpului uman. Ea urmează logica de creștere care
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
Franței, unde a murit la vârsta de 74 de ani. În timp ce era ascuns, a scris studii despre Montaigne, Descartes, Pascal, care au fost tipărite în Elveția. A compus un manual de filozofie dedicat nepoatei sale adolescente intitulat "", care a fost publicat postum, după eliberarea Franței. Reinterpretarea lui Descartes întreprinsă de el a devenit fundamentul pentru un nou idealism.<br> Brunschvicg a definit filosofia drept "autoreflecția metodică a minții" în care judecata joacă un rol central. Publicarea operei lui Brunschvicg a fost
Léon Brunschvicg () [Corola-website/Science/337092_a_338421]
-
Kolkata, este cea mai mare bibliotecă din India după numărul de volume. Ea se află sub autoritatea Departamentului pentru Cultură din cadrul Ministerului Turismului și Culturii din India. Biblioteca are scopul de a colecta, a disemina și a conserva materialele tipărite publicate în India. Biblioteca este situat pe terenul de 30 de acri (12 ha) denumit Belvedere Estate. Este cea mai mare bibliotecă din India, cu o colecție de 2,2 milioane de cărți. Înainte de proclamarea independenței, aici s-a aflat reședința
Biblioteca Națională a Indiei () [Corola-website/Science/337081_a_338410]
-
antologie de poezie japoneză, tradusă din franceză împreună Victor Știr, Editura «Mesagerul» Bistrița, 2005; Frunze de arțar (antologie de poezie canadiană), Editura Karuna Bistrița, 2010. Leonard Cohen-Ciudata muzică străină (poezii), Editura ,George Coșbuc” și Editura StudIs Iași, 2012 A mai publicat în presă traduceri de texte filosofice din Cioran, Camus, Françoise Thomm, Evdokimov etc. Traduceri integrale, nepublicate în volum: Mărturisiri și anateme de Emil Cioran. Prezentă în antologii și dicționare: Prezent în antologii dicționare: Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-,Scriitori Bistrițeni” în
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
sectorului literar-artistic al "Gosizdat" cu editura "Zemlia i fabrika". În 1934 a fost redenumită Goslitizdat (Гослитиздат). În 1937 ea a fuzionat cu editura Academia. Începând din anul 1963 ea poartă numele de Editura Literatura Artistică (Художественная литература, ИХЛ). Editura a publicat operele clasice ale literaturii universale, precum și cele mai semnificative opere ale scriitorilor contemporani străini. Scriitorii contemporani ruși erau incluși doar dacă fpceau parte din grupul celor mai cunoscuți scriitori, denumiți "clasicii literaturii sovietice". În anii 1960-1980 Hudlit a fost principala
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
fpceau parte din grupul celor mai cunoscuți scriitori, denumiți "clasicii literaturii sovietice". În anii 1960-1980 Hudlit a fost principala editură din URSS în domeniul literaturii clasice, ca număr de cărți tipărite și ca tiraj. Astfel, în anii 1967-1977 au fost publicate 200 de volume din seria "Biblioteca de literatură universală". Fiecare volum (inițial într-un tiraj de 300.000 de exemplare, din 1973 — 303.000 de exemplare) conținea o prefață, note și ilustrații. Seria "Biblioteca de literatură universală" s-a suprapus
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
inițial într-un tiraj de 300.000 de exemplare, din 1973 — 303.000 de exemplare) conținea o prefață, note și ilustrații. Seria "Biblioteca de literatură universală" s-a suprapus cu seria "Biblioteca clasică", fondată în 1977 și limitată la operele publicate în secolele XIX—XX. "Biblioteca clasică" a fost concepută pentru a umple golurile în reflectarea istoriei literaturii universale și a avut inițial în plan publicarea a 147 de cărți. Editura a publicat intensiv operele alese ale lui Lev Tolstoi și
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
clasică", fondată în 1977 și limitată la operele publicate în secolele XIX—XX. "Biblioteca clasică" a fost concepută pentru a umple golurile în reflectarea istoriei literaturii universale și a avut inițial în plan publicarea a 147 de cărți. Editura a publicat intensiv operele alese ale lui Lev Tolstoi și Mihail Șolohov (într-un tiraj de 1 milion de exemplare fiecare), o colecție de scrieri ale lui Aleksandr Pușkin într-un tiraj de 10,7 milioane exemplare. Ca rezultat al campaniei "Cărți
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
Tolstoi și Mihail Șolohov (într-un tiraj de 1 milion de exemplare fiecare), o colecție de scrieri ale lui Aleksandr Pușkin într-un tiraj de 10,7 milioane exemplare. Ca rezultat al campaniei "Cărți în schimbul maculaturii" din 1974, au fost publicate în 20 de ani un număr de aproximativ 200 de opere de ficțiune într-un tiraj de 210 milioane de exemplare. De asemenea, Goslitizdat a lansat "Roman-Gazeta", revistele Moskva, Neva, "Zvezda", "Detskaia literatura". Începând din anul 1963 editura a avut
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
profesională. Și tocmai în timpul uneia dintre reuniunile internaționale a murit în iunie 1968 în Bruxelles, de un atac de cord. El este îngropat nu departe de cartierul general al NATO. Prelegerile lui Kojève despre "Fenomenologia Spiritului" de Hegel au fost publicate în 1947 sub titlul : "Introduction à la Lecture de Hegel" (Introducere în lectura lui Hegel). Se pare că lucrarea sa cea mai cunoscută (mai precis, "stricto sensu", nu este vorba de o lucrae; Raymond Queneau este cel care a scris
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
Kojève a tras această concluzie în direcția practicii, abandonând filosofia și dedicându-și restul vieții planificării economice. La momentul de morții lui Kojève, editarea operei "L'Histoire raisonnée de la philosophie païenne " este aproape gata.. Primul din cele trei volume este publicat în 1968, al doilea în 1973, iar ultimul, doi ani mai târziu. Aceste volume provin din notele de lectură pe care Kojève le-a făcut mai ales pe marginea filosofilor neoplatonismului. Interesul său pentru Soloviev și, în general, pentru conflictul
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
franceză, prin intermediul lui Raymond Queneau, comentariul lui Strauss despre Hieron de Xenofon. Acest comentariu este urmat de un răspuns al lui Kojève, intitulat "Tyrannie et Sagesse" ("Tiranie și înțelepciune)", răspunsul este, în sine, urmat de un "accent". Volumul a fost publicat în 1954 sub titlul "De Tiranie". Temele vieții politice și ale autorității dețin un loc important în reflecțiile lui Alexandre Kojève: deci nu este de mirare că el a fost în dialog cu Leo Strauss, la care aceasta este principala
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
1924 - 21 iunie 2008), care a devenit cunoscut mai târziu cu pseudonimul (în ), a fost un jurnalist, scriitor, editor șicritic literar israelian, născut într-o familie evreiască din Basarabia (care făcea parte pe atunci din România). În timpul vieții sale a publicat cronici literare și cărți de critică literară în presa din Israel. Yoffe s-a născut în orașul Bălți din Basarabia. A imigrat în Palestina aflată sub mandat britanic în 1940 și a studiat la Școala Reală din Haifa, iar mai
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
scrisă și la radio. A lucrat ca redactor la săptămânalul "Bamahane" între 1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul dintre fondatorii clubului de cultură avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte, "Poezie și realitate", a fost publicată în 1951. A scris cronici literare ale cărților publicate în limba ebraică, dar și în alte limbi, mai ales franceză, realizând comparații între ele, dar a publicat și cronică de filmו. În 1950 a început să lucreze la cotidianul "Al
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
săptămânalul "Bamahane" între 1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul dintre fondatorii clubului de cultură avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte, "Poezie și realitate", a fost publicată în 1951. A scris cronici literare ale cărților publicate în limba ebraică, dar și în alte limbi, mai ales franceză, realizând comparații între ele, dar a publicat și cronică de filmו. În 1950 a început să lucreze la cotidianul "Al HaMishmar" și a fost redactor al suplimentului literar al
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte, "Poezie și realitate", a fost publicată în 1951. A scris cronici literare ale cărților publicate în limba ebraică, dar și în alte limbi, mai ales franceză, realizând comparații între ele, dar a publicat și cronică de filmו. În 1950 a început să lucreze la cotidianul "Al HaMishmar" și a fost redactor al suplimentului literar al ziarului, "Literatura", până în anul 1984. În această calitate i-a încurajat pe scriitorii aflați la început de carieră
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
Israelul la organizația PEN International. Ca membru al Partidului Unit al Muncitorilor (Mapam) și-a început cariera recenzând cărți scrise în stilul 'realist-socialist' și a fost apropiat de scriitori cu convingeri de stânga precum Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. A publicat cărți despre viața și opera lor, bazate pe cunoașterea personală și pe activitățile comune, combinând memoriile proprii cu cercetarea operelor literare ca spectator implicat. Aceste cărți contribuie în mod fundamental la înțelegerea unei perioade și a atmosferei literare de la începuturile
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
română, scriind, singur sau în colaborare, antologiile "Scriitori evrei de limba română" (1972) și "Pe pășuni străine: Scriitori evrei din România, 1880-1940" (1996). A colaborat la elaborarea mai multor dicționare și antologii (listă parțială): A mai scris prefețe ale edițiilor publicate din scrierile unor autori precum Menachem Mendel Faitelson, Jacob Fichman, Shlomo Zemach și Șlomo Tanai. A tradus în ebraică piese de teatru scrise de Alexandru Mirodan și Mihail Sebastian. A publicat traducerea romanului "Femei" al lui Mihail Sebastian în anul
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]