129,524 matches
-
mare de copii în îngrijire. Persoanele aparținând minorității rome care sunt ocupate lucrează majoritar pe cont propriu, doar 10-15% fiind salariați. Dintre salariații romi, majoritatea fie nu au nicio calificare, fie desfășoară activități care nu necesită calificare. Per total, din populația ocupată de cetățeni români aparținând minorității rome de 15 ani și peste, 38% lucrează ca muncitori necalificați, 32% au ocupații care solicită o calificare (muncitori, vânzători, comercianți), 9% sunt muncitori în agricultură, iar 13% au ocupații tradiționale rome. Activitățile economice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
calificare (muncitori, vânzători, comercianți), 9% sunt muncitori în agricultură, iar 13% au ocupații tradiționale rome. Activitățile economice pe care le desfășoară sunt în cea mai mare parte temporare, sezoniere sau ocazionale, ceea ce indică gradul ridicat de subocupare la nivelul acestei populații. Barometrul de incluziune socială (2010) arată că riscul de concediere în cazul cetățenilor români aparținând minorității rome este de zece ori mai ridicat decât în cazul întregii populații, iar 41% dintre romii care își caută de lucru nu sunt angajați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
sezoniere sau ocazionale, ceea ce indică gradul ridicat de subocupare la nivelul acestei populații. Barometrul de incluziune socială (2010) arată că riscul de concediere în cazul cetățenilor români aparținând minorității rome este de zece ori mai ridicat decât în cazul întregii populații, iar 41% dintre romii care își caută de lucru nu sunt angajați tocmai pentru că sunt romi. Din acest motiv, 55% dintre romii angajați nu au un contract de muncă și 45% dețin doar slujbe ocazionale sau temporare (față de 5% dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
șomerilor în rândul cetățenilor români aparținând minorității rome reprezintă, în medie, aproximativ 10% din totalul șomerilor înregistrați: 49.242 de persoane din rândul minorității rome din totalul de 492.427 de șomeri înregistrați la sfârșitul lunii martie 2013. Similar cu populația generală, romii șomeri înregistrați sunt în majoritate bărbați, cu vârste cuprinse între 30 și 49 de ani, cu un nivel scăzut de educație: 32% nu au nicio școală formală, 37% au învățământ gimnazial incomplet, 22% au terminat 8 clase și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
accesul limitat la poziții nesigure și marginale pe piața muncii se traduc în venituri precare și risc ridicat de sărăcie și excluziune socială. Astfel, venitul total disponibil la nivelul gospodăriilor rome este de trei ori mai mic decât în rândul populației generale. În fapt, 60% dintre gospodăriile rome trăiesc dintr-un venit lunar mai mic decât un salariu minim. În plus, instabilitatea locului de muncă rezultă în venituri care variază considerabil de-a lungul anului, ceea ce poate afecta negativ în special
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
și profunzimea sărăciei sunt semnificativ mai ridicate la cetățenii aparținând minorității rome decât la alte grupuri etnice. Riscul de sărăcie absolută cu care se confruntă aceștia este de șapte ori mai mare, 31,1% dintre romi față de 4,4% din populația țării. C. Sănătate Starea de sănătate a populației este determinată multifactorial. Un acces universal și echitabil la servicii de sănătate, deși esențial, are o contribuție limitată la îmbunătățirea stării de sănătate a unei populații. Nivelul de dezvoltare socio-economică, condițiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
cetățenii aparținând minorității rome decât la alte grupuri etnice. Riscul de sărăcie absolută cu care se confruntă aceștia este de șapte ori mai mare, 31,1% dintre romi față de 4,4% din populația țării. C. Sănătate Starea de sănătate a populației este determinată multifactorial. Un acces universal și echitabil la servicii de sănătate, deși esențial, are o contribuție limitată la îmbunătățirea stării de sănătate a unei populații. Nivelul de dezvoltare socio-economică, condițiile de locuit, nivelul de educație, factorii de mediu și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
dintre romi față de 4,4% din populația țării. C. Sănătate Starea de sănătate a populației este determinată multifactorial. Un acces universal și echitabil la servicii de sănătate, deși esențial, are o contribuție limitată la îmbunătățirea stării de sănătate a unei populații. Nivelul de dezvoltare socio-economică, condițiile de locuit, nivelul de educație, factorii de mediu și comportamentali/stilul de viață contribuie în egală măsură la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a unei populații. Studii și analize recente demonstrează un decalaj semnificativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
limitată la îmbunătățirea stării de sănătate a unei populații. Nivelul de dezvoltare socio-economică, condițiile de locuit, nivelul de educație, factorii de mediu și comportamentali/stilul de viață contribuie în egală măsură la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a unei populații. Studii și analize recente demonstrează un decalaj semnificativ al indicatorilor de morbiditate și mortalitate a cetățenilor români aparținând minorității rome față de populația generală din România și explică acest decalaj prin condiționarea socioeconomică. Altfel spus, fără reducerea gradului de sărăcie, asigurarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
și comportamentali/stilul de viață contribuie în egală măsură la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a unei populații. Studii și analize recente demonstrează un decalaj semnificativ al indicatorilor de morbiditate și mortalitate a cetățenilor români aparținând minorității rome față de populația generală din România și explică acest decalaj prin condiționarea socioeconomică. Altfel spus, fără reducerea gradului de sărăcie, asigurarea unor condiții de locuit decente, creșterea nivelului de educație, nu se poate vorbi despre îmbunătățirea substanțială a indicatorilor care măsoară starea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
cetățenilor români aparținând minorității rome arată că, deși diferențele între starea de sănătate a romilor și majoritate sunt semnificative, "nu există o singură afecțiune sau factor care explică această discrepanță în ceea ce privește rezultatele privind starea de sănătate dintre romi și restul populației din România. Mai degrabă, discrepanța se datorează interacțiunii multiplilor factori care se află la rădăcina inegalității din domeniul sănătății, între care pot fi menționați: sărăcia, condițiile precare de trai, niveluri mai scăzute ale șomajului și educației și excludere socială."*30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
sănătate: Inegalități în domeniul sănătății și date dezagregate", Centrul European pentru Drepturile Romilor, octombrie 2013. În plus, sănătatea bărbaților și femeilor aparținând minorității rome este determinată de stilul de viață și de normele sociale care guvernează rolurile lor în rândul populației rome. Pe de altă parte, comunitățile în care trăiesc cetățenii români aparținând minorității rome sunt foarte diverse. Prin urmare, sunt necesare măsuri care să aibă în vedere condițiile de viață ale romilor, iar implementarea măsurilor trebuie adaptată în funcție de situația particulară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
Astfel, direcțiile de acțiune care au drept scop îmbunătățirea stării de sănătate a romilor trebuie să includă și această dimensiune. Speranța de viață a cetățenilor români aparținând minorității rome este în medie cu 6 ani mai mică decât a restului populației nerome din România. Studiul regional 2011 UNDP/Banca Mondială/ CE*31) arată că doar 2,6% dintre romii din România depășesc 65 de ani, comparativ cu 18% în rândul populației generale. *31) Banca Mondială, Raport Intermediar, septembrie 2013. ────────── Conform aceluiași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
în medie cu 6 ani mai mică decât a restului populației nerome din România. Studiul regional 2011 UNDP/Banca Mondială/ CE*31) arată că doar 2,6% dintre romii din România depășesc 65 de ani, comparativ cu 18% în rândul populației generale. *31) Banca Mondială, Raport Intermediar, septembrie 2013. ────────── Conform aceluiași studiu, indicatorii care măsoară starea de sănătate arată o stare de sănătate a populației rome precară comparativ cu restul populației. În special în cazul femeilor rome, problemele de sănătate sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
doar 2,6% dintre romii din România depășesc 65 de ani, comparativ cu 18% în rândul populației generale. *31) Banca Mondială, Raport Intermediar, septembrie 2013. ────────── Conform aceluiași studiu, indicatorii care măsoară starea de sănătate arată o stare de sănătate a populației rome precară comparativ cu restul populației. În special în cazul femeilor rome, problemele de sănătate sunt mai frecvente și apar la vârste mai tinere. Între factorii care contribuie la starea de sănătate deficitară se regăsesc condițiile precare de locuire. Conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
România depășesc 65 de ani, comparativ cu 18% în rândul populației generale. *31) Banca Mondială, Raport Intermediar, septembrie 2013. ────────── Conform aceluiași studiu, indicatorii care măsoară starea de sănătate arată o stare de sănătate a populației rome precară comparativ cu restul populației. În special în cazul femeilor rome, problemele de sănătate sunt mai frecvente și apar la vârste mai tinere. Între factorii care contribuie la starea de sănătate deficitară se regăsesc condițiile precare de locuire. Conform aceluiași studiu, povara mare a bolilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
atribuibilă unui comportament cu risc crescut, cum este fumatul, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, dieta săracă și un nivel scăzut de activitate fizică. Analiza arată că aproape jumătate din adulții romi fumează regulat, comparativ cu aproximativ 30% din populația generală. Prevalența fumatului în rândul femeilor rome este de 2,2 ori mai mare decât în rândul femeilor care nu aparțin acestei etnii. Studiul regional 2011 UNDP constată o utilizare redusă a serviciilor de sănătate de către cetățeni români aparținând minorității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
printre altele, folosirea și păstrarea limbii/limbilor minoritare, păstrarea/dezvoltarea culturii scrise și a mass-mediei etnice, conservarea patrimoniului material (colecții muzeale și etnografice), păstrarea patrimoniului imaterial (artele spectacolului, meșteșuguri tradiționale, tezaure umane vii, sărbători, festivaluri). Atât politicile culturale pentru ansamblul populației, cât și elementele specifice pentru persoanele aparținând minorităților naționale se bazează pe câteva principii precum: participarea populației la activitățile culturale, aspirația către egalitatea accesului la cultură și înțelegerea faptului că sectorul cultural poate avea efecte economice și sociale benefice atunci când
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
patrimoniului material (colecții muzeale și etnografice), păstrarea patrimoniului imaterial (artele spectacolului, meșteșuguri tradiționale, tezaure umane vii, sărbători, festivaluri). Atât politicile culturale pentru ansamblul populației, cât și elementele specifice pentru persoanele aparținând minorităților naționale se bazează pe câteva principii precum: participarea populației la activitățile culturale, aspirația către egalitatea accesului la cultură și înțelegerea faptului că sectorul cultural poate avea efecte economice și sociale benefice atunci când programele sunt de succes. În acest sens, din anul 2003 funcționează la București Centrul Național de Cultură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
Agency și The United Nations Development Programme (2012), p. 26, graficul 17. ────────── 5. Scopul, obiectivele și grupul-țintă al Strategiei Scopul Strategiei Scopul Strategiei este incluziunea socioeconomică a cetățenilor români aparținând minorității rome la un nivel similar cu cel al restului populației și asigurarea de șanse egale prin inițierea și implementarea unor politici și programe publice în domenii precum: educația, formarea profesională și ocuparea forței de muncă, sănătatea, locuirea și mica infrastructură, cultura, servicii sociale, prevenirea și combaterea discriminării, inclusiv prin proiecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
și a societății civile în activități care vizează creșterea incluziunii socioeconomice. Obiectivele Strategiei: 1. creșterea nivelului de incluziune educațională a cetățenilor români aparținând minorității rome, inclusiv al celor din comunitățile tradiționale rome, la un nivel similar cu cel al restului populației, inclusiv prin combaterea decalajelor sociale care cresc riscul de abandon școlar și analfabetism, prin măsuri afirmative și asigurarea accesului egal, gratuit și universal al romilor la o educație de calitate; 2. asigurarea accesului tuturor copiilor romi la o educație de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
al romilor la o educație de calitate; 2. asigurarea accesului tuturor copiilor romi la o educație de calitate; 3. creșterea nivelului de ocupare a cetățenilor români aparținând minorității rome și combaterea decalajelor de participare pe piața muncii formală comparativ cu populația majoritară, inclusiv prin acordarea de sprijin persoanelor cu șanse reduse de acces la piața muncii formală (tineri, persoane cu educație scăzută, de gen feminin, în șomaj de lungă durată, din zonele în care oportunitățile de angajare sunt limitate, fără competențe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
intelectuali de etnie romă. Obiective specifice: 1. reducerea decalajului de acumulare educațională (nivel de cunoștințe) și de participare școlară la toate nivelurile (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, terțiar) între cetățenii români aparținând minorității rome, inclusiv cei din comunitățile tradiționale, și restul populației; 2. reducerea decalajului socioeconomic între elevii romi și cei care nu aparțin acestei minorități în aspectele care blochează incluziunea educațională (hrană, haine, condiții de locuire, stare de sănătate) inclusiv prin furnizarea de suport pentru îmbunătățirea situației economice a familiei sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
cetățenilor români aparținând minorității rome: a) facilitarea și stimularea participării la educație timpurie a copiilor romi (consiliere parentală, hrană furnizată copiilor defavorizați la grădiniță etc.); ... b) înființarea sau dezvoltarea unor creșe, grădinițe cu program normal sau prelungit în comunități cu populație romă, inclusiv grădinițe estivale, grădinițe bilingve, centre de zi multifuncționale etc., pentru a asigura șanse reale de succes școlar acestor copii; ... 2. extinderea/dezvoltarea programelor de tip "Școală după școală" la nivelul comunităților unde ponderea elevilor romi este semnificativă, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
vulnerabili în fața excluziunii educaționale); 3. continuarea programelor de tipul "A doua șansă" sau a celor pentru alfabetizare funcțională, în vederea corectării părăsirii timpurii a școlii*36) (inclusiv reducerea ratei analfabetismului), pentru copii, tineri și persoane mature, inclusiv cei din comunitățile cu populație majoritară romă; *36) Prin părăsire timpurie a școlii înțelegem situația persoanei care a abandonat școala/nu mai frecventează cursurile unei școli înainte de finalizarea învățământului obligatoriu și nu mai urmează alte forme de educație alternativă sau training (înțelegere similară definiției utilizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]