1,291,347 matches
-
indirecte - prin neamuri, prieteni, afaceri. Și, încet-încet, alunec și mă îndrept spre ceea ce vreau să spun de fapt... Pe vremuri, principalele ziare ale vechiului regim instruiau mulțimile prin așa- numitele „articole de fond”, adică de linie. Acest „articol de fond” publicat în „Scînteia”, „România liberă”, „Munca” se citea de „translatorul” de serviciu al acelor timpuri, pe la orele șapte dimineața, în colectiv, pretutindeni, în fabrici, uzine, CAP-uri și SMT-uri, în multe, multe case. Și iată că lumea s-a schimbat
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
într-o manieră absolutistă: „Nu există posibilitatea ca ceva anume să fie închis!” și astfel a dezaprobat oficial închiderea rutei balcanice; prin urmare nu a fost adoptată la amintita conferință. Conducerile statelor UE partenere au aflat, bineînțeles, de statistica oficială publicată de Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), document care numără, din ianuarie până în iulie 2016, un total de 479.620 de solicitări privind azilul în RFG, față de 216.221 din aceeași perioadă a anului 2015, ceea ce corespunde unei creșteri
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
de procente (!) în anul curent. Solicitanții provin în mod deosebit din Siria (197.139), Afganistan (79.704), precum și Irak (66.625). Și în afara Germaniei se citează ziarul „BILD”, cel mai mare cotidian din Europa, care, pe 22.09.2016, a publicat pe prima pagină, sub forma unui titlu tipic balcanic: „549.209 solicitanți de azil refuzați, peste 400.000 trăind de mai bine de 6 ani la noi - o nouă nebunie în cadrul expulzării”. Politica refugiaților UE a căpătat deja o semnificație
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
Hitler și-a dat seama ce obstacol major îl reprezintă Nicolae Titulescu pentru planurile sale, a hotărât să-l înlăture”. De altfel, cariera sa impresionantă și susținerea pe tot parcursul vieții a intereselor României au fost obiectul mai multor articole publicate în paginile revistei noastre. Printre reprezentanții de frunte ai politicii externe românești mai pot fi amintiți Constantin Argetoianu, Lucian Blaga, Neagu Djuvara, Mircea Eliade, Alexandru Paleologu, Tudor Vianu, Duiliu Zamfirescu, Mircea Malița ș.a. Epocă după epocă, diplomația românească a continuat
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
o tradiție de excepție prin personalități remarcabile, ivite în mod fericit de fiecare dată când istoria punea România în situația de a avea nevoie de viziune în diplomație. Despre eforturile și performanțele politicii externe românești, revista „Balcanii și Europa” va publica o serie de articole prilejuite de prestigioase apariții editoriale, sprijinite de-a lungul anilor de „NIRO Investment Group”.
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
noștri, alăturându-ne demersului național de a-i îndemna pe românii care sunt în străinătate să se înscrie în evidența autorităților române, acțiune necesară deopotrivă lor și țării natale. Întotdeauna am militat consecvent pentru întoarcerea lor acasă. De asemeni, am publicat un Supliment destinat românilor din jurul granițelor României, minorităților românești din țări ca Serbia, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Macedonia sau Ungaria, cărora le-am dedicat o preocupare specială și constantă și în paginile revistei „Balcanii și Europa”. Editarea și distribuirea Suplimentelor au
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
asupra dezvoltării lor (cele comerciale, Politica Agricolă Comună etc), la toate acestea adăugându-se și sumele imense care „se scurg” ilicit din Africa prin intermediul multinaționalelor, aproximativ 50 miliarde de dolari pe an (dublu față de ajutorul din partea UE), relevă un raport publicat de Comisia Economică a ONU pentru Africa. În aceste condiții, statele africane argumentează fenomenul migrației cu faptul că le este împiedicată dezvoltarea. De aici dezacordul între poziția africană asupra migranților și cea a UE: pentru Uniunea Africană, sărăcia și catastrofele
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
libere și ale non-discriminării nu pot fi puse în discuție”, arată cancelarul Angela Merkel. În ce o privește, România, prin vocea premierului Dacian Cioloș, „dorește ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, ceea ce este în interesul ambelor părți”. Un recent sondaj publicat de „The Times” arată un scor foarte strâns în perspectiva viitorului referendum: 42% din intervievați s-au pronunțat pentru părăsirea Uniunii, în timp ce 41% dintre britanici doresc rămânerea Marii Britanii în blocul comunitar. Totuși, 55% din alegători cred că rezultatul va fi
„Conceptul Europa” şi jocul britanic by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296370_a_297699]
-
autonomă care și-a întărit relațiile cu Moscova. „Milorad Dodik, președintele acestei provincii cu ambiții de independență statală, a fost în vizită la Kremlin de nenumărate ori și a salutat pseudo-referendumul care confirma dezlipirea Crimeei de Ucraina”, arată un studiu publicat de Institutul pentru Studierea Politicii Internaționale din Milano. Nu la fel de intense, dar totuși extinse, sunt reperele legăturilor Muntenegrului cu Rusia. Majoritatea populației acestei țări este alcătuită din slavi creștin-ortodocși. De-a lungul timpului, politica țaristă a acordat protecție micului stat
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă). Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă). Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din mijlocul căruia s-au ivit minți inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată fiind actualitatea celor prezentate
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
american marele istoric național Nicolae Iorga. El a fost primit la Casa Albă de președintele Hoover. A ținut o serie de conferințe și a vizitat multe dintre centrele românești străbătând SUA de la Atlantic la Pacific. La întoarcerea în țară a publicat o foarte interesantă lucrare: „America și românii din America”. În cursul deceniului IV s-au intensificat acțiunile antirevizioniste ca și cele de prezentare a realităților românești ce au precedat implicarea activă a românilor din SUA și Canada în acțiunea antifascistă
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
Anul acesta se vor împlini, la începutul lunii noiembrie, 135 de ani de la nașterea celui mai mare prozator român, Mihail Sadoveanu. A intrat în literatura română cu o forță incredibilă, publicând în 1904 patru volume de proză, cărți care prefigurează principala temă a scrisului său - trecutul istoric. Debutul său atât de furtunos atrage atenția cititorilor și, deopotrivă, criticii literare. Desigur, Mihail Sadoveanu mai publicase în reviste, a fost inițial un apropiat
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
în literatura română cu o forță incredibilă, publicând în 1904 patru volume de proză, cărți care prefigurează principala temă a scrisului său - trecutul istoric. Debutul său atât de furtunos atrage atenția cititorilor și, deopotrivă, criticii literare. Desigur, Mihail Sadoveanu mai publicase în reviste, a fost inițial un apropiat al „Sămănătorului”, o publicație tradiționalistă, dar nu conservatoare, pentru ca apoi să se apropie de „Viața Românească”, o revistă care își propunea să modernizeze literatura, apropiindu-se de ideologia social-liberală. Mihail Sadoveanu a frecventat
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
Balcic. Despre acesta și despre locurile atât de iubite nu doar de Regină, ci și de numeroșii pictori, poeți și visători de toate obediențele care îl populează în anii `20-`30 ai secolului trecut, colegul și prietenul Lucian Boia a publicat recent o fermecătoare monografie, „Balcic. Micul paradis al României Mari”, (ed. Humanitas, București, 2014). Îi las lui Boia binemeritatul privilegiu de a vorbi despre Balcic și voi încheia aceste rânduri cu o scurtă evocare a Mangaliei. Un târg pitoresc, turco-tătăresc
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
proeuropeană și prooccidentală s-a răsfrânt și asupra relațiilor Republicii Moldova cu România. Fără a fi un unionist, Vlad Filat a considerat întotdeauna că „România este mai mult decât un stat vecin”, după cum consemna și revista „Balcanii și Europa”, care îi publica fotografia pe coperta numărului său din octombrie 2011. Nu este vorba, desigur, numai de declarații, faptele sunt mai concludente. În 2009, când a preluat conducerea Guvernului, sârma ghimpată încă mai exista pe granița de la Prut, românii - din cauza restricțiilor impuse de
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă) Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă) Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din mijlocul căruia s-au ivit minți inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată fiind actualitatea celor prezentate
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
2.000 de români ce au, între altele, propriile lor organizații, precum și o parohie subordonată Patriarhiei Române, respectiv Mitropolia pentru Europa Centrală și Nordică. La Aalborg apare publicația „Dorul” (director editor Dan Romașcanu), unde, de-a lungul timpului, au fost publicate diverse contribuții ale oamenilor de cultură români de pretutindeni. Există și o casă editorială cu același nume, în care au fost publicate peste 30 de titluri ale unor autori de acasă și din diaspora, precum L. Blaga, E. Lozovan, B.
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
și Nordică. La Aalborg apare publicația „Dorul” (director editor Dan Romașcanu), unde, de-a lungul timpului, au fost publicate diverse contribuții ale oamenilor de cultură români de pretutindeni. Există și o casă editorială cu același nume, în care au fost publicate peste 30 de titluri ale unor autori de acasă și din diaspora, precum L. Blaga, E. Lozovan, B. Muntean, P. Chihaia etc. Între românii stabiliți acolo menționăm pe istoricul și lingvistul Eugen Lozovan, timp de 40 de ani profesor și
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Discret, însă dăruit total literaturii, Ion Brad își împlinește destinul de scriitor, început într-un moment dificil și pentru România și pentru literatura română, un moment de cumpănă am putea spune, publicând un foarte frumos și înțelept volum de „poeme într-un vers”, intitulat „Cocoarele în ultimul lor zbor” apropiindu-se valoric, uneori depășind prin esențializare volumul de poeme într-un vers al marelui Ion Pillat. Nu pot să cred că este
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
și oricum împotriva exceselor proletcultiste de către prietenii săi activi și în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării culturale. În plină ofensivă proletcultistă, poeții de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie 1989, „a publica”, incumba nu doar riscul de a scrie, ci, mai ales, și riscul de a
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării culturale. În plină ofensivă proletcultistă, poeții de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie 1989, „a publica”, incumba nu doar riscul de a scrie, ci, mai ales, și riscul de a propune spre publicare și îndeosebi cel al acordării bunului de tipar, fapt la îndemâna unor complicate
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării culturale. În plină ofensivă proletcultistă, poeții de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie 1989, „a publica”, incumba nu doar riscul de a scrie, ci, mai ales, și riscul de a propune spre publicare și îndeosebi cel al acordării bunului de tipar, fapt la îndemâna unor complicate relații și
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
rezistente în favoarea liberalizării culturale. În plină ofensivă proletcultistă, poeții de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie 1989, „a publica”, incumba nu doar riscul de a scrie, ci, mai ales, și riscul de a propune spre publicare și îndeosebi cel al acordării bunului de tipar, fapt la îndemâna unor complicate relații și complicități (benefice!) atunci când era vorba de texte nu tocmai
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]