13,013 matches
-
Trăiește în stepă deschisă, în silvostepă, prin pădurile de stepă și de munte nu prea umbrite, la marginile pădurilor de stepă, în tufărișurile din apropierea drumurilor, în semideșert, în nisipurile și pantele pietroase și argiloase tari de munte acoperite cu vegetație (arbori și arbuști), în grohotișurile pietroase și printre stânci, pe pantele vâlcelelor și ravenelor, pe malurile râpelor, pe coastele abrupte de-a lungul malurilor râurilor, în trestiișuri uscate. În Caucazul de Nord pătrunde în regiunile de deșert cu barcane de nisip
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
este cel mai rapid din șerpii faunei noastre, alunecând cu viteza săgeții, încât de-abia poate fi văzut. Viteza mișcărilor sale îi permite să surprindă chiar și pe gușterii cei mai vioi. În regiunile împădurite se cațără foarte bine pe arbori și arbuști în căutarea hranei (ca șarpele lui Esculap), urcându-se cu iuțeală până ce dispare în frunziș la o mare înălțime (de până la 5-7 m). Aceeași ușurință o manifestă și în înaintarea printre stânci, unde se refugiază. O trăsătură distinctivă
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
se hrănește cu amfibieni (în biotopurile relativ umede prinde broaște), insecte mari (mai ales gândaci) și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile de păsări situate nu prea înalt, dar cel mai adesea înfulecă puii de păsări care cuibăresc pe pământ. În România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o formează reptilele, îndeosebi șopârlele: șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
care au o dimensiune medie de 22 x 45 mm. În Crimeea ponta este depusă de la mijlocul lunii iunie până la începutul lunii iulie. Ponta este depusă în locuri ascunse: în cavități naturale din sol, uneori - în scorburile sau crăpăturile trunchiurilor arborilor. Puii eclozează în prima jumătate a lunii septembrie și ating o lungime de 22-23 cm (fără coadă) la eclozare. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Au fost raportate cazuri izolate despre reproducerea acestei specii în captivitate. Este o specie
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați, Tulcea, Constanța, Buzău. Are o talie mare, de până la 2,60 m, fiind unul dintre cei mai mari șerpi din România. Evită soarele puternic. Se cațără bine în arbori și se mișcă relativ lent. Când este prins mușcă. Se hrănește cu mamifere rozătoare, unele șopârle, păsări, inclusiv ouă. Prada este mai întâi omorâtă prin constricție și apoi înghițită. Vânează de dimineață până la apusul soarelui. Masculii adulți sunt mai mari
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
de pe dealurile stâncoase de lângă Greci (vârful Țuțuiatul, liziera pădurii) sau din lucernierele de la Valul lui Traian, vecine cu o pădurice. Se adăpostește în galeriile popândăilor, gerbililor și rozătoarelor mici, în golurile de sub pietre, fisurile și rigole solului și în scorburile arborilor. În stepa virgină înțelenită se întâlnesc până la trei exemplare la 3-5 km lineari sau 0,4-12 exemplare/hectar. Populațiile acestor șerpi sunt într-un declin dramatic datorită desțelenirii pe scară largă. Iarna hibernează. Apare după hibernare prin aprilie, fiind activ
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
prin aprilie, fiind activ până în septembrie sau octombrie în diferite părți ale arealului. Evită soarele puternic. Primăvara și toamna este activ în tot cursul zilei, iar în verile calde dimineața și seara, ascunzându-se pe la mijlocul zilei în galeriile rozătoarelor, scorburile arborilor și sub pietre. De obicei, indivizii trăiesc izolat. Se mișcă relativ lent. Se cațără și alunecă cu ușurință în arbori și tufișuri, aruncându-și partea anterioară a corpului cu 0,5 m de la o ramură la alta. În fața dușmanilor ia
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
activ în tot cursul zilei, iar în verile calde dimineața și seara, ascunzându-se pe la mijlocul zilei în galeriile rozătoarelor, scorburile arborilor și sub pietre. De obicei, indivizii trăiesc izolat. Se mișcă relativ lent. Se cațără și alunecă cu ușurință în arbori și tufișuri, aruncându-și partea anterioară a corpului cu 0,5 m de la o ramură la alta. În fața dușmanilor ia o postură amenințătoare - își ridică partea anterioară a corpului, gâtul fiind comprimat lateral și cu un sâsâit scurt face salturi
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație. Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar se cațără în arbori cel mai bine dintre șerpii noștri. Când este prins, se repede furios și mușcă, însă rana pe care o lasă nu este decât o mică zgârietură. Apare în aprilie și dispare pentru hibernare încă din septembrie. Hibernează ascunzându-se prin
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestică"), alun ("Corylus
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), zada ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), arin
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), zada ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), arin de munte ("Alnus viridis"), salcie albă ("Salix eleagnos"), ienupăr ("Juniperus communis"), jneapăn ("Pinus mugo"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); Ierburii și flori: crin de
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
se întinde o dungă închisă de la ochi la colțul gurii Genul "" poate fi considerat ca un grup intermediar între șerpii pur tereștri și formele cățărătoare adevărate. Multe specii ale acestui gen își petrec cea mai mare parte din timp în arbori, unde își găsesc hrana, devastând cuiburile de pasări de pe crengi sau din scorburi. Se hrănesc cu rozătoare de talie mare și mijlocie (șoareci de câmp, șobolani, popândăi, hârciogi), iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus"), cărăbuș ("Cărăbuș variolosus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), gândac de apă ("Rhysodes sulcatus") și două specii de fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru) și "Gortyna borelii lunata". Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru) și "Gortyna borelii lunata". Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios (Tilia cordata), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), mesteacăn ("Betula nana"), cireș-păsăresc ("Prunus avium"), paltin de munte
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
Rana dalmatina"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): rădașcă ("Lucanus cervus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), fluturele ochi de păun ("Saturnia pyri"), molia împărat ("Saturnia pavonia"). Flora sitului are în componență mai multe specii de arbori: gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), arbusti (alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândaci )din speciile "Eurydema fieberi" și "Sternodontus obtusus"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturașul albastru cu puncte negre ("Maculinea teleius"). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la nivelul
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: jugastru ("Acer campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop alb ("Populus alba"), plop negru ("Populus nigra"), salciei târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), porumbar (Prunus spinosa), soc ("Sambucus L."), păducel
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
sportivi și echipele însoțitoare, vestiare pentru arbitri, vestiare pentru public etc." Totodată, prin noua construcție se urmărește și mărirea suprafeței de spațiu verde, prin amenajarea de peluze orizontale și pe taluzuri. Se vor amenaja peluze înierbate și se vor plantă arbori și arbuști ornamentali. De asemenea se vor amenaja în incinta minim 110 locuri de parcare și, pentru buna funcționare, imobilul va beneficia de infrastructură existența din cadrul cornplexului sportiv Lia Manoliu (parcajul suprateran cu o capacitate de cca. 1300 de locuri
Gabriela Firea răspunde acuzațiilor Tennis Class by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105284_a_106576]
-
dar nu numai, cu infinitele procese pe care, uneori, nici microscopul nu le poate desluși. Cosmosul, mai ales unul adus pe ecran printr-o extraordinară fuziune între efectele speciale și fotografia propriu zisă, arată nespus de frumos, de la celula-mamă la arbori, nori, valuri de mare. Frumusețea lui pare greu de înțeles, de undeva, de sus, cineva dictează totul și filmul strecoară un fior mistic născut din comuniunea cu micile lucruri înconjurătoare, pe care tocmai comentariul (rostit de Cate Blanchet) nu îl
Veneția 2016. Unde fugim din prezent? by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105292_a_106584]
-
cărare șerpuită ajungea într-un luminiș, iar acolo, chiar la marginea unei coaste, între brazi, se ivea cuibul. Pentru realizarea acestei case de vis a Mariei, a fost elaborat un proiect amplu, păstrat în arhiva Castelului Peleș. Construcția suspendată între arbori, la o înălțime de aproape 5 metri, reprezenta pentru prințesa Maria ,,cuibul, adăpostul, retragerea”. Pentru a fi integrată total în peisajul montan de la Sinaia, casa trebuia așezată și includea totodată arbori tineri, cu trunchiuri cu diametrele de 26 cm, 36
„Cuibul Princesei“ de la Peleș, căsuța din copaci a reginei Maria - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102274_a_103566]
-
amplu, păstrat în arhiva Castelului Peleș. Construcția suspendată între arbori, la o înălțime de aproape 5 metri, reprezenta pentru prințesa Maria ,,cuibul, adăpostul, retragerea”. Pentru a fi integrată total în peisajul montan de la Sinaia, casa trebuia așezată și includea totodată arbori tineri, cu trunchiuri cu diametrele de 26 cm, 36 cm, 58 cm, 48 cm și 70 cm. Fiecare avea în zona de fixare a podelei câte un colier metalic, format din două segmente semicirculare, unite cu două holșuruburi, care puteau
„Cuibul Princesei“ de la Peleș, căsuța din copaci a reginei Maria - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102274_a_103566]
-
diametrele de 26 cm, 36 cm, 58 cm, 48 cm și 70 cm. Fiecare avea în zona de fixare a podelei câte un colier metalic, format din două segmente semicirculare, unite cu două holșuruburi, care puteau fi reglate în funcție de creșterea arborilor. Planul “Cuibului Princesei” La data de 30 august/11 septembrie 1897 este elaborat un nou plan din care se observă că pentru mai mult echilibru este inclus și cel de-al șaselea arbore. Câteva luni mai târziu, în aprilie 1898
„Cuibul Princesei“ de la Peleș, căsuța din copaci a reginei Maria - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102274_a_103566]
-
5 și 12 metri unea cei șase brazi, pentru a susține podeaua. Pentru pereți s-au folosit bârne semicirculare din trunchiuri de copaci descojite, îmbinate la capete în mod tradițional românesc ,,coadă de rândunică”. Acoperișul din șindrilă era străpuns de arborii de susținere și de coșul de fum al micii bucătării. Dintr-un balcon generos cu baluștri frumos strunjiți, unind coloane arcadate, se pășea în interiorul casei. Ușa înaltă, încadrată de două ferestre mici a fost ideea gândită de arhitectul Baillie Scott
„Cuibul Princesei“ de la Peleș, căsuța din copaci a reginei Maria - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102274_a_103566]