14,411 matches
-
liberalii nu-l mai iubesc pe președintele Băsescu, deși îl susțin. Păi, a fost vreodată altfel? Președintele s-a ferit să facă din aceasta un capăt de țară, a dat o replică spirituală și gata. Între timp, premierul s-a consolidat în coaliție și implicit în Parlament, susținând primirea conservatorilor în grupul liberal european, după respingerea acestora de creștin democrați. O eventuală absorbție a conservatorilor în PNL este un subiect de natură să creeze noi controverse, așa că a fost deocamdată negat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
La Congres a demonstrat că nu-i lipsește îndrăzneala și că are instinct pentru conjuncturi. Năstase, odată înlăturat din fruntea Camerei, va fi mai ușor de dislocat din fruntea partidului. În pregătirea bătăliei, Geoană s-a întors la popor, își consolidează cota de încredere. El a vorbit despre „revoluția binelui“, vot uninominal și Parlament unicameral printre piețarii din Obor. O poziție care place maselor, dar care îl vulnerabilizează în fața propriilor parlamentari. Un joc pe muchie din care nu se știe cum
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
inechități sociale, a bolilor de tot felul, a suferinței, a durerii, care este rolul poetului (scriitorului) în societatea de azi? Cum pot intra oamenii în duhul păcii? S.H.B.: Rolul poetul a rămas același: să examineze faptele oamenilor, să înregistreze, să consolideze, să inspire, să ofere o cale pe drumul mai puțin umblat. Un poem e poem cu adevărat în măsura în care îl face pe cititor să râdă, să plângă, să cânte, sau, cel puțin, îi luminează intelectul. Mai important este însă efectul transformării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
timp de decenii, fiind aduși astfel într-o periculoasă stare de prostrație. Dar ce se poate spune în apărarea unora care „au făcut totul” pentru a-și conserva nu liniștea (relativă), nu siguranța unui trai ... provizoriu, ci pentru a-și consolida puterea de a „dispune”, boieria „socialistă” și „multilateral dezvoltată”? De pe scaunul autoritar al „funcției” au proferat minciuna și fraza lingușitoare, au bruscat opinia și gestul de independență al persoanei, au uzat de autoritate pentru a-și impune punctual de vedere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dalul, violența, în fine, conștiința subordonatului dornic de afirmare. Cândva se pricepea să instrumenteze dosare cu minciuni și falsuri, necesare pentru a-i înfunda pe opozanții regimului comunist. Astăzi, ca patron de presă, uzează de aceleași mijloace pentru a și consolida afacerile. Se știe că multe publicații apărute în ultimii 23 de ani au fost (sunt) patronate sau scrise de foști agenți ai securității, acoperiți sau descoperiți, de informatori care nu și-au cerut niciodată scuze. Atâta vreme cât toți aceștia își fac
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
aceluiași individ „politic” să ocupe fotolii și în puterea legislativă, și în puterea executivă, deși se face caz, cel puțin teoretic, de principiul democratic al separației puterilor în stat? Este 146 clar că autorii Constituției au acționat conform unui „mental” consolidat în anii de început ai puterii comuniste, „documentat” și de filmul (dacă nu mă înșel) Alo! ați greșit numărul!: există un episod în care neuitatul actor Vasiliu-Birlic își pune pe cap, după caz, două șepci: pe una scrie „portar”, pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
situația și o validează ca pe o realitate normală și necesară. Valoarea informativă este încă un aspect ce menține interesul pentru lectura cărții lui Grigore Codrescu. Profesor prin formație și cititor ca ocupație, înzestrat cu simțul umorului și cultivând obișnuința consolidată în clasă, aceea de a exersa judecarea calmă și echilibrată, ca și pasiunea pentru „obiectul” literatură - iată câteva note proprii ce îl recomandau pe autor pentru scrierea prezentei cărți. Expozeul critic beneficiază de un anume „montaj”, fiind segmentat cu „titulușuri
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
timp de decenii, fiind aduși astfel într-o periculoasă stare de prostrație. Dar ce se poate spune în apărarea unora care „au făcut totul” pentru a-și conserva nu liniștea (relativă), nu siguranța unui trai ... provizoriu, ci pentru a-și consolida puterea de a „dispune”, boieria „socialistă” și „multilateral dezvoltată”? De pe scaunul autoritar al „funcției” au proferat minciuna și fraza lingușitoare, au bruscat opinia și gestul de independență al persoanei, au uzat de autoritate pentru a-și impune punctual de vedere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dalul, violența, în fine, conștiința subordonatului dornic de afirmare. Cândva se pricepea să instrumenteze dosare cu minciuni și falsuri, necesare pentru a-i înfunda pe opozanții regimului comunist. Astăzi, ca patron de presă, uzează de aceleași mijloace pentru a și consolida afacerile. Se știe că multe publicații apărute în ultimii 23 de ani au fost (sunt) patronate sau scrise de foști agenți ai securității, acoperiți sau descoperiți, de informatori care nu și-au cerut niciodată scuze. Atâta vreme cât toți aceștia își fac
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
aceluiași individ „politic” să ocupe fotolii și în puterea legislativă, și în puterea executivă, deși se face caz, cel puțin teoretic, de principiul democratic al separației puterilor în stat? Este 146 clar că autorii Constituției au acționat conform unui „mental” consolidat în anii de început ai puterii comuniste, „documentat” și de filmul (dacă nu mă înșel) Alo! ați greșit numărul!: există un episod în care neuitatul actor Vasiliu-Birlic își pune pe cap, după caz, două șepci: pe una scrie „portar”, pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
situația și o validează ca pe o realitate normală și necesară. Valoarea informativă este încă un aspect ce menține interesul pentru lectura cărții lui Grigore Codrescu. Profesor prin formație și cititor ca ocupație, înzestrat cu simțul umorului și cultivând obișnuința consolidată în clasă, aceea de a exersa judecarea calmă și echilibrată, ca și pasiunea pentru „obiectul” literatură - iată câteva note proprii ce îl recomandau pe autor pentru scrierea prezentei cărți. Expozeul critic beneficiază de un anume „montaj”, fiind segmentat cu „titulușuri
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ader la această frumoasă împlinire pe multiple planuri. Și să mă bucur, până la urmă, pentru micile bucurii ale atâtor părți implicate. În fond, nonvalorile se șterg, se pierd, se uită, pe când valorile autentice ies tot mai mult în evidență, se consolidează, se impun. Timpul ne ajută să înțelegem acest proces, pe care tot trecerea anilor îl va desfășura către concluziile definitive. Dincolo însă de înțelepciunea de a acorda relativului șansa și intervalul lui de manifestare, pot vorbi astăzi și despre o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
ce mă fac dacă într-o bună zi doamna Warnotte închide pensiunea ? Și tot el își răspundea imediat : voi înceta să mai vin la trouville, voi înceta să scriu. Pensiunea Warnotte condusă de doamna Warnotte întreținea un fel de mister, consolidat în cele patru decenii de cînd era vizitată sistematic de Bernard : nu îmbătrînea și nici nu se schimba. în timp ce alte hoteluri, vile și case din cartier sufereau mici transformări, Vila Warnotte, cu cele două etaje ale ei plus mansarda, cu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de saponificarea grăsimilor; În 1910, aborda tăbăcăria și guano. În 1914, a Întrezărit cu ochi de ciclop posibilitățile gomorășinei din suc de asa fétida; războiul i-a spulberat iluziile; În pragul catastrofei, luptătorul nostru a Întors foaia și s-a consolidat În revent. Italia nu a Întârziat să țipe și să-și arate mușchii; de pe cealaltă coastă a Atlanticului, Sangiácomo a strigat prezent! și a navlosit un vapor cu revent pentru modernii chiriași ai tranșeelor. Nu l-au descurajat răzmerițele soldățimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sus, și iera un singur puchero español, cu toba și slana lui, escortat, ba bine că nu, dă câte-o halcă dă pejerrey, de nu șteai un s-arunci cu faru. Tot apusu iera un risotto, da la miazăzi se consolida d-acu cheftele, peltele dă dovleac și leche asada. În tribordu la niște empanadas cu funigei defila un matambre uruguayan, sub baldachinu la niște tortillas neghioabe. Cât n-o să-mi perd memoria d-amintiri, m-oi refugea În gându la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sens al cuvântului, care, Între două sieste, Își termină Înm grabă, pline de praf și plictis provincial, meritoriile cronici scurte. A fost suficient zvonul că un atenian, un porteño - căruia bunul-gust Îmi interzice să-i dau numele În vileag - a consolidat deja anteproiectul unui roman care se va intitula, dacă nu-mi schimb gândul, Alde Montenegro, pentru ca popularul nostru „Bicho Feo“*, care altădată a experimentat genul epic, să opteze, fără să se mocăie și fără să lenevească, pentru critică. Să recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
colț al marelui desfășurător, al marelui plan al statului. Ăsta a fost norocul său, să fie trecut cu vederea la orice inspecție, la orice trecere în revistă, la orice paradă. Așa a reușit să-și vadă de treabă, să se consolideze și cînd a venit vremea sa a știut să pună piciorul în prag, să arate că tăcerea și modestia te ajută intri în toate casele boierești, chiar dacă o faci pe ușa din dos, important este să fii înlăuntru. Iar oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ei” “ Da. Și să știți că nu le spun din amabilitate. Și nici din complezență. Să probăm cu exemple: când s-a rupt digul, iar afară ploua cu găleata, toți până la unul au ieșit să-l repare și să-l consolideze. Nimeni n-a pretextat că e bolnav, că suferă cu plămânii sau cu inima... Au muncit toată noaptea și, numai datorită lor, digul a fost salvat. Iar, odată cu el, întregul nostru efort de aici, toată munca noastră pe care, altfel
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
luptă abandonate, aflată la vreo 15 kilometri la sud de Shanghai. Lumina după-amiezei se ridica În aer, de parcă ar fi Înapoiat soarelui o mică parte din energia pe care o răspîndise peste cîmpurile nepăsătoare. Imaginația lui Jim părea să fi consolidat În Întregime zona de tranșee și cazemate. Un tanc stătea, ca o baracă pe roate, la Încrucișarea drumurilor spre Shanghai și Hangchow, pete de soare strălucind prin spațiile dintre scînduri. Tranșeele se strecurau printre movilele funerare ca un labirint fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
incertitudini: personajele nu știu niciodată dacă ceea ce văd e iluzie sau realitate. Printr-o meticuloasă construcție ambiguă este fabricată capcana în care vor cădea privirea lui Antonio și cea a Oliviei. Capcană a dublurilor, producând veritabile „efecte de fantomă” și consolidând mecanismul „falsei morți”, atât de drag lui Shakespeare. În ultimul act al piesei, ducele va dezvălui secretul profundei tulburări pricinuite de perfecta asemănare dintre frate și soră, dintre Sebastian și Viola: „Același chip, aceeași voce, aceleași veșminte, dar nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
și altceva dincolo de ceea ce vede atunci când în fața lui se află un mormânt”. „Omul credinței” este omul care „preferă să golească mormintele de cadavrele lor intrate în putrefacție, cadavre îngrozitor de amorfe, pentru a le umple cu imagini corporale sublime, menite să consolideze și să informeze - adică să fixeze - amintirile noastre, spaimele noastre, dorințele noastre”1. Oare nu este el acela care, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, a dat viață materiei inerte, a dat materialitatea cea mai palpabilă invizibilului, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
doar accentul francez le făcea să sune cât de cât agreabil. Și, între două zâmbete, maxilarele lui se loveau ritmic. Semn de mare plictiseală. Contele se străduia să-și țină bărbia înfiptă cu ostentație înainte, fiind convins că astfel își consolida imaginea de om hotărât, combativ și intransigent. Încă nu aflase că ceilalți vedeau în asta doar expresia unui profund dispreț. Și nu erau prea departe de adevăr, deoarece consulul francez detesta locul în care fusese numit, ca și toate obiceiurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prin numărul și vârstele copiilor. Aveau șase copii, patru fete și doi băieți. Cel mai mare, Grigore-Feirat, împlinise deja douăzeci și unu de ani, iar cel mai mic, Ioan-Murad, numai un an și câteva luni. Nu concepeau căsnicia ca pe o conviețuire consolidată prin obișnuință, ci ca pe un privilegiu de a se descoperi, de a se putea îndrăgosti mereu unul de celălalt. Și în acest veritabil exercițiu zilnic de iubire, relația lor nu se baza pe obligații, ci pe armonie. Se clădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
obișnuință, ci ca pe un privilegiu de a se descoperi, de a se putea îndrăgosti mereu unul de celălalt. Și în acest veritabil exercițiu zilnic de iubire, relația lor nu se baza pe obligații, ci pe armonie. Se clădea, se consolida prin favoarea reciproc acordată de a se devota unul celuilalt, de a se desfăta unul pe celălalt. Nu se grăbeau, nu săreau peste minutele vieții, ci le prelungeau cu bună știință, fiind convinși că graba, repezeala anihilează nu numai voluptatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
aveau acum nici o importanță. Generalul se simțea mai tânăr ca niciodată. Cu o seară înainte petrecuse în compania unei văduvioare durdulii, care învârtea o negustorie pe cinste pentru ofițerimea rusă și nu numai. Era detașat și surâzător. Savoarea șampaniei îi consolida starea de bine și încrederea în viitor. O delegație de boieri divaniți se precipită spre el, oferindu-i o tabacheră din aur destul de grea, de altfel frumos lucrată, spuzită toată cu diamante, și un discurs în limba franceză, cam dezlânat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]