15,474 matches
-
neconstituționalitate. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din sesizarea formulată, îl constituie dispozițiile Legii de modificare și completare a Legii educației naționale nr. 1/2011 . În realitate, se constată că, potrivit sesizării de neconstituționalitate, constituie obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile legale ale articolului unic pct. 14, ce au următorul conținut: "La art. 229, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins: «Art. 229. - (1) Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale constă din patrimoniul inițial al fondatorilor, la
DECIZIE nr. 681 din 27 iunie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243199_a_244528]
-
dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora Curtea se pronunță atât asupra prevederilor menționate în sesizare, cât și asupra celor de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate, Curtea extinde controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor întregii Legi de modificare și completare a Legii educației naționale nr. 1/2011 . Astfel, dispozițiile art. 128 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 1/2011 modificat prin articolul unic pct. 4 din legea criticată, care prevăd că
DECIZIE nr. 681 din 27 iunie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243199_a_244528]
-
sau vreun drept de dispoziție asupra patrimoniului pus la dispoziție de fondatori, folosind gratuit baza materială a acestora, fără ca prin aceasta respectivelor instituții să le fie încălcată autonomia universitară. Atât Legea nr. 1/2011 , care a făcut obiectul controlului de constituționalitate a priori, cât și legile care au precedat-o recunosc în mod expres că patrimoniul instituțiilor de învățământ particulare este compus inclusiv din patrimoniul inițial al fondatorilor, ori câtă vreme fondatorilor nu li se recunoaște dreptul de a-și exprima
DECIZIE nr. 681 din 27 iunie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243199_a_244528]
-
lor comune, desigur, fără a se aduce atingere, într-un final, prin această cedare de competențe, identității constituționale naționale - Verfassungsidentitat (a se vedea Decizia Tribunalului Constituțional german din 30 iunie 2009, pronunțată în Cauza 2 BvE 2/08, referitoare la constituționalitatea Tratatului de la Lisabona). De aceea, pe această linie de gândire, statele membre își mențin competențe care sunt inerente în vederea păstrării identității lor constituționale, iar cedarea de competențe, precum și regândirea, accentuarea sau stabilirea unor noi orientări în cadrul competențelor deja cedate ține
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
putea refuza numirea nici motivat și nici măcar o singură dată, atribuțiile Președintelui României, prevăzute de art. 94 lit. c) coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constituție, ar fi golite de conținut și importanță, motiv pentru care Curtea a constatat constituționalitatea unei asemenea soluții legislative; 5. Constituția Franței, care a constituit sursa de inspirație a Constituției României și care consacră un sistem semiprezidențial, la art. 5 prevede că "Președintele Republicii veghează la respectarea Constituției. Prin arbitrajul său, asigură funcționarea autorităților publice
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 1415 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 414 din 14
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
actuale aflate pe agenda Uniunii Europene și obligațiile ce revin României în baza acestora". Această Declarație, deși reprezintă o manifestare de voință a Parlamentului, ea este doar producătoare de efecte politice și, ca atare, nu putea face obiectul controlului de constituționalitate. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului", iar, potrivit art. 27 din aceeași lege, Curtea Constituțională se pronunță și asupra constituționalității
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
Declarație, deși reprezintă o manifestare de voință a Parlamentului, ea este doar producătoare de efecte politice și, ca atare, nu putea face obiectul controlului de constituționalitate. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului", iar, potrivit art. 27 din aceeași lege, Curtea Constituțională se pronunță și asupra constituționalității hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
constituționalitate. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului", iar, potrivit art. 27 din aceeași lege, Curtea Constituțională se pronunță și asupra constituționalității hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului". Considerăm că, examinând cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, și
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
expuse, au relevanță deosebită și următoarele considerente: 1. Declarația Parlamentului este act de voință al organului reprezentativ suprem al poporului român, așa cum prevede art. 61 din Constituție. Guvernul României și primul-ministru au executat Declarația Parlamentului României. Soluția este act de constituționalitate. 2. Președintele României este a doua autoritate publică reglementată în capitolul II al titlului III din Constituție, iar art. 80 prevede "Rolul Președintelui", adică definiția autorității și rolul acesteia în statul român. Majoritatea care a adoptat soluția a reținut că
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
Existența conflictului dintre aceste autorități publice poate fi motivată și prin faptul că Parlamentul a adoptat la data de 25 iunie 2012 Legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, aflată pe rolul Curții Constituționale pentru verificarea constituționalității ei. Așadar, socotesc că reprezentarea statului potrivit actualei Constituții revine Președintelui României, așa cum reiese din interpretarea art. 80 alin. (1). Judecător, prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru -----
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
posibilitatea instanței de judecată de a se pronunța asupra oportunității actelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, iar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea constată că autorul excepției a formulat în fața
DECIZIE nr. 405 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243265_a_244594]
-
art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 a fost înlocuită cu trimiterea la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fără ca astfel să fi fost modificată în mod esențial soluția legislativă criticată de autorul excepției, din moment ce acesta contestă constituționalitatea însăși a contribuției de 5,5% la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. În consecință, în acest caz, sunt aplicabile considerentele de principiu ale Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 550 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 257 alin. (2^2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243262_a_244591]
-
față, Curtea constată că actul de sesizare nu respectă dispozițiile art. 261 din Codul de procedură civilă. Astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural, prin intermediul căruia autorul a solicitat instanței judecătorești sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepției, în cadrul considerentelor hotărârii, și să dispună sesizarea Curții prin dispozitivul aceleiași hotărâri. Or, în cauza de față, procedând la "sesizarea Curții Constituționale" prin practicaua Sentinței din
DECIZIE nr. 550 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 257 alin. (2^2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243262_a_244591]
-
sunt cuantificabili, afirmarea existenței situației extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situație, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăți insurmontabile în legitimarea delegării legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituționalitate - situația extraordinară -, a cărui respectare este prin definiție supusă controlului Curții, să fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil". Raportat la cauza de față, Curtea observă că Guvernul a motivat urgența ca fiind determinată de: - nevoia stringentă
DECIZIE nr. 402 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi art. 243 alin. (3), (4), (5), (6), (8) şi (9) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243264_a_244593]
-
nr. 1.481/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 36 din 17 ianuarie 2012, și prin Decizia nr. 1.359/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, constatând constituționalitatea acestora. În ceea ce privește critica referitoare la dreptul de proprietate și principiul neretroactivității legii civile, prin deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a
DECIZIE nr. 485 din 10 mai 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243331_a_244660]
-
a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din sesizarea formulată, îl constituie prevederile art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 404 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243352_a_244681]
-
nu sunt cuantificabili, afirmarea existenței situației extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situație, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăți insurmontabile în legitimarea delegării legislative. Sar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituționalitate - situația extraordinară -, a cărui respectare este prin definiție supusă controlului Curții, să fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil". Raportat la cauza de față, Curtea observă că Guvernul a motivat urgența ca fiind determinată de: - nevoia stringentă
DECIZIE nr. 404 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243352_a_244681]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 17 ianuarie 2012, și Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, ocazii cu care Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale criticate. Cu aceste prilejuri, Curtea a statuat că, având în vedere faptul că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă și rațională, acestea pot fi eliminate doar dacă există o rațiune, o cauză suficient
DECIZIE nr. 480 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h), art. 2 alin. (4), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243375_a_244704]
-
incidente. ----------- *) Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012. Analizând textele de lege criticate, Curtea constată că acestea au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate în raport cu aceleași dispoziții din Constituție și argumente asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, răspunzând criticilor de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate și a principiului neretroactivității legii civile, Curtea, prin Decizia nr. 1.270 din 27 septembrie 2011
DECIZIE nr. 401 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243406_a_244735]
-
considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Cât privește criticile referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, Curtea constată că autorii excepției nu arată în ce mod textele de lege supuse controlului de constituționalitate creează discriminări. Întrucât Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în motivarea criticii de neconstituționalitate, urmează ca susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale și internaționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării să fie respinse ca fiind inadmisibile. De
DECIZIE nr. 401 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243406_a_244735]
-
instanța de contencios constituțional a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, deși dispozițiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ
DECIZIE nr. 210 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262258_a_263587]
-
sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, deși dispozițiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislației, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestora, având în vedere că raportul juridic dintre părți este guvernat de dispozițiile Legii nr. 165/2013 în forma în vigoare la data invocării excepției de neconstituționalitate, ceea ce califică situația în care se află autorul excepției ca fiind o facta
DECIZIE nr. 210 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262258_a_263587]
-
53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 28 alin. (5), (6), (7) și (8) din Legea nr. 1/2000 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare. 17. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, Decizia nr. 521 din 31 mai 2007
DECIZIE nr. 186 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262314_a_263643]
-
silvic. Limitele și conținutul acestui drept au fost stabilite însă în acord cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege." 18. Față de criticile autorului excepției de constituționalitate, Curtea reține că o formă atipică a proprietății comune pe cote-părți forțate o reprezintă aceea asupra unor bunuri imobile asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate în beneficiul unor subiecte colective de drept specifice, și anume composesoratele, obștile de
DECIZIE nr. 186 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262314_a_263643]